10 ianuarie, 08:12
0
569

De ce apar măselele de minte atât de târziu? Explicația cercetătorilor

10 ianuarie, 08:12
0
569

Oamenii s-au întrebat, încă din cele mai vechi timpuri, de ce suntem „echipați” cu măsele de minte, de vreme ce acestea nu par să ne folosească la ceva.

De ce apar măselele de minte atât de târziu? Explicația cercetătorilorFoto: realitatea.md

Îndepărtarea molarilor de minte se întâmplă, pentru mulți oameni, la sfârșitul adolescenței sau chiar în apropierea vârstei de 20 ani, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Întrebarea este: de ce nu apar aceste măsele odată cu celelalte, în copilărie? Conform cercetătorilor, răspunsul la această întrebare ar avea legătură cu modul în care crește și se dezvoltă un copil.

Gura unui copil, prea mică pentru măselele de minte

Conform cercetătorilor, gura unui copil nu ar fi suficient de mare pentru a putea să găzduiască tot setul de dinți, cu tot cu măselele de minte.

Pe măsură ce un copil crește și maxilarul lui se mărește, apar molarii de minte, potrivit unui studiu din octombrie 2021, publicat în revista Science Advances.

Cu toate acestea, evoluția umană a schimbat modul în care fălcile umane se dezvoltă, așadar, molarii respectivi trebuiesc îndepărtați, atunci când apar. Motivul îl știm cu toții: atunci când îți cresc măselele de minte, durerea este una de nesuportat, în cele mai multe dintre cazuri.

Oamenii din vechime aveau, în dieta lor, nuci tari, legume negătite, carne de vânat și alte alimente mai greu de mestecat. Drept rezultat, tot atunci, maxilarul obișnuia să se dezvolte mai mult, astfel încât să facă față provocărilor, lăsând loc suficient măselei de minte să crească normal.

Dar, pe măsură ce oamenii din țările industrializate au schimbat dieta, omenirea a încetat să-și mai maximizeze potențialul, transformând măseaua de minte într-o povară.

În altă ordine de idei, atunci când oamenii trecutului își pierdeau molarii, din cauza alimentelor prea dure, măsele de minte, adică al treilea set de molari, le luau locul.

„Sunt menite să fie rezervă pentru atunci când îți pierzi dinții”, a declarat Steven Kupferman, de la Cedars Sinai din Los Angeles.

Îndepărtarea molarilor de minte se întâmplă, pentru mulți oameni, la sfârșitul adolescenței sau chiar în apropierea vârstei de 20 ani, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Întrebarea este: de ce nu apar aceste măsele odată cu celelalte, în copilărie? Conform cercetătorilor, răspunsul la această întrebare ar avea legătură cu modul în care crește și se dezvoltă un copil.

Gura unui copil, prea mică pentru măselele de minte

Conform cercetătorilor, gura unui copil nu ar fi suficient de mare pentru a putea să găzduiască tot setul de dinți, cu tot cu măselele de minte.

Pe măsură ce un copil crește și maxilarul lui se mărește, apar molarii de minte, potrivit unui studiu din octombrie 2021, publicat în revista Science Advances.

Cu toate acestea, evoluția umană a schimbat modul în care fălcile umane se dezvoltă, așadar, molarii respectivi trebuiesc îndepărtați, atunci când apar. Motivul îl știm cu toții: atunci când îți cresc măselele de minte, durerea este una de nesuportat, în cele mai multe dintre cazuri.

Oamenii din vechime aveau, în dieta lor, nuci tari, legume negătite, carne de vânat și alte alimente mai greu de mestecat. Drept rezultat, tot atunci, maxilarul obișnuia să se dezvolte mai mult, astfel încât să facă față provocărilor, lăsând loc suficient măselei de minte să crească normal.

Dar, pe măsură ce oamenii din țările industrializate au schimbat dieta, omenirea a încetat să-și mai maximizeze potențialul, transformând măseaua de minte într-o povară.

În altă ordine de idei, atunci când oamenii trecutului își pierdeau molarii, din cauza alimentelor prea dure, măsele de minte, adică al treilea set de molari, le luau locul.

„Sunt menite să fie rezervă pentru atunci când îți pierzi dinții”, a declarat Steven Kupferman, de la Cedars Sinai din Los Angeles.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

25 ianuarie, 01:36
0
7

De ce cred cercetătorii că ne așteaptă o epidemie de miopie

25 ianuarie, 01:36
0
7

Oamenii de știință avertizează cu privire la o posibilă viitoare „epidemie” de miopie după ce au observat creșteri abrupte ale debutului afecțiunii la adulții din generația baby boomers.

De ce cred cercetătorii că ne așteaptă o epidemie de miopieFoto: descopera.ro

Conform datelor colectate de la 107.442 de participanți la programul extins Biobank din Marea Britanie, oamenii născuți la sfârșitul anilor 1960 au cu 10% mai multe șanse de a fi miopi decât cei născuți cu trei decenii mai devreme, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Cea mai mare creștere a fost la indivizii care au experimentat modificări ale vederii mai târziu în viață, deși printre cei cu miopie juvenilă, numărul cazurilor severe s-a dublat în aceeași perioadă, notează ScienceAlert.

Se crede că afecțiunea este cauzată de o combinație de factori genetici și de mediu, inclusiv creșterea timpului pe care persoanele îl petrec folosind ecrane, deși studiul găsește, de asemenea, dovezi că acestea sunt tendințe care pot fi schimbate cu inițiativele potrivite de sănătate publică.

Miopia poate fi cauzată de folosirea ecranelor

„Acum este o preocupare presantă de sănătate publică la nivel internațional, cu o „epidemie” de miopie caracterizată printr-o prevalență crescută însoțită de o schimbare a distribuției întregii populații către o vârstă mai tânără la debut și o severitate mai mare”, explică cercetătorii.

Studiul care tratează acest subiect a fost publicat în PLOS ONE.

Cea mai veche cohortă acoperită de studiul Biobank a fost formată din persoanele născute între 1939 și 1944: aici 12,6% au dezvoltat miopie în copilărie și 7,4% au dezvoltat-o mai târziu în viață. Pentru cea mai tânără cohortă, născută între 1965 și 1970, aceste cifre au crescut la 15,6%, respectiv 13,6%.

În general, proporția celor cu miopie în cohortele cele mai în vârstă și cele mai tinere a crescut de la 20% la 29,2%, deși majoritatea cazurilor suplimentare de adulți au fost ușoare.

Deși asta nu spune toată povestea, cel mai mare procent, 30,9%, a fost înregistrat pentru cei născuți între 1955 și 1959, ceea ce arată o tendință îngrijorătoare.

Un risc mai mare de miopie observat în cazul celor care-și continuă studiile după 18 ani

Analizând datele și mai în detaliu, cercetătorii sugerează mai multe motive pentru creștere: schimbări în alimentația din copilărie, creșterea utilizării ecranelor digitale și schimbări în metodele de predare (mai multe teme și mai puțin timp petrecut în aer liber, de exemplu).

O creștere a numărului de persoane care continuă să învețe după vârsta de 18 ani ar putea fi, de asemenea, un factor, potrivit cercetării.

Această asociere între studiile superioare (mai mulți ani petrecuți citind, revizuind și susținând examene) și un risc mai mare de miopie a fost observat în mai multe studii anterioare.

„A existat o schimbare de-a lungul timpului în proporția copiilor care optează pentru a rămâne în învățământul superior și în continuare și, în paralel, s-au schimbat metodele de predare, utilizarea pe scară largă a televizorului și, mai recent, utilizarea pe scară largă a dispozitivelor electronice cu ecran și extinderea unor astfel de activități în timpul liber”, scriu cercetătorii.

Această epidemie de miopie poate fi inversată

După cum au arătat alte studii din întreaga lume, miopia devine o problemă pentru mai multe persoane mai devreme în viață, în timp ce, în același timp, o proporție mai mare dintre persoanele care dezvoltă miopie dezvoltă cazuri mai severe ale acesteia.

Totuși, dovezile prezentate aici pentru o stagnare a frecvenței miopiei la persoanele născute între 1955 și 1970 susțin ideea că aceste tendințe pot fi stabilizate sau chiar inversate, potrivit cercetătorilor.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, vor fi necesare investigații suplimentare asupra modului în care diferitele influențe au un rol în riscul de apariție a miopiei și asupra modului în care procentajele apărute la copii (cel mai probabil determinate de genetică) diferă de cele ale adulților (cel mai probabil influențate de factorii de mediu).

„Este necesară o economie mixtă a cercetării pentru a ne îmbunătăți înțelegerea factorilor de risc modificabili pe parcursul vieții și a modului de abordare a acestora”, concluzionează cercetătorii.

Conform datelor colectate de la 107.442 de participanți la programul extins Biobank din Marea Britanie, oamenii născuți la sfârșitul anilor 1960 au cu 10% mai multe șanse de a fi miopi decât cei născuți cu trei decenii mai devreme, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Cea mai mare creștere a fost la indivizii care au experimentat modificări ale vederii mai târziu în viață, deși printre cei cu miopie juvenilă, numărul cazurilor severe s-a dublat în aceeași perioadă, notează ScienceAlert.

Se crede că afecțiunea este cauzată de o combinație de factori genetici și de mediu, inclusiv creșterea timpului pe care persoanele îl petrec folosind ecrane, deși studiul găsește, de asemenea, dovezi că acestea sunt tendințe care pot fi schimbate cu inițiativele potrivite de sănătate publică.

Miopia poate fi cauzată de folosirea ecranelor

„Acum este o preocupare presantă de sănătate publică la nivel internațional, cu o „epidemie” de miopie caracterizată printr-o prevalență crescută însoțită de o schimbare a distribuției întregii populații către o vârstă mai tânără la debut și o severitate mai mare”, explică cercetătorii.

Studiul care tratează acest subiect a fost publicat în PLOS ONE.

Cea mai veche cohortă acoperită de studiul Biobank a fost formată din persoanele născute între 1939 și 1944: aici 12,6% au dezvoltat miopie în copilărie și 7,4% au dezvoltat-o mai târziu în viață. Pentru cea mai tânără cohortă, născută între 1965 și 1970, aceste cifre au crescut la 15,6%, respectiv 13,6%.

În general, proporția celor cu miopie în cohortele cele mai în vârstă și cele mai tinere a crescut de la 20% la 29,2%, deși majoritatea cazurilor suplimentare de adulți au fost ușoare.

Deși asta nu spune toată povestea, cel mai mare procent, 30,9%, a fost înregistrat pentru cei născuți între 1955 și 1959, ceea ce arată o tendință îngrijorătoare.

Un risc mai mare de miopie observat în cazul celor care-și continuă studiile după 18 ani

Analizând datele și mai în detaliu, cercetătorii sugerează mai multe motive pentru creștere: schimbări în alimentația din copilărie, creșterea utilizării ecranelor digitale și schimbări în metodele de predare (mai multe teme și mai puțin timp petrecut în aer liber, de exemplu).

O creștere a numărului de persoane care continuă să învețe după vârsta de 18 ani ar putea fi, de asemenea, un factor, potrivit cercetării.

Această asociere între studiile superioare (mai mulți ani petrecuți citind, revizuind și susținând examene) și un risc mai mare de miopie a fost observat în mai multe studii anterioare.

„A existat o schimbare de-a lungul timpului în proporția copiilor care optează pentru a rămâne în învățământul superior și în continuare și, în paralel, s-au schimbat metodele de predare, utilizarea pe scară largă a televizorului și, mai recent, utilizarea pe scară largă a dispozitivelor electronice cu ecran și extinderea unor astfel de activități în timpul liber”, scriu cercetătorii.

Această epidemie de miopie poate fi inversată

După cum au arătat alte studii din întreaga lume, miopia devine o problemă pentru mai multe persoane mai devreme în viață, în timp ce, în același timp, o proporție mai mare dintre persoanele care dezvoltă miopie dezvoltă cazuri mai severe ale acesteia.

Totuși, dovezile prezentate aici pentru o stagnare a frecvenței miopiei la persoanele născute între 1955 și 1970 susțin ideea că aceste tendințe pot fi stabilizate sau chiar inversate, potrivit cercetătorilor.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, vor fi necesare investigații suplimentare asupra modului în care diferitele influențe au un rol în riscul de apariție a miopiei și asupra modului în care procentajele apărute la copii (cel mai probabil determinate de genetică) diferă de cele ale adulților (cel mai probabil influențate de factorii de mediu).

„Este necesară o economie mixtă a cercetării pentru a ne îmbunătăți înțelegerea factorilor de risc modificabili pe parcursul vieții și a modului de abordare a acestora”, concluzionează cercetătorii.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 ianuarie, 17:23
0
2 671

Simptomele cancerului apar prima dată pe mâini: Cum arată

24 ianuarie, 17:23
0
2 671

Cercetătorii britanici susțin că primele simptome ale diverselor tipuri de cancer apar mai întâi pe mâini.

Simptomele cancerului apar prima dată pe mâini: Cum aratăFoto: realitatea.net

Mai exact, este vorba despre modificarea pielii de pe palmă, transmite Știri.md cu referire la realitatea.net.

Aceste simptome apar sub forma unor crăpături ale pielii, piele îngroșată și zone înroșite, conform heatlthfoodteam.com. 

Din păcate, aceste simptome sunt de cele mai multe ori ignorate de pacienți, care cred că este vorba despre o boală de piele pe care nu o consideră gravă, astfel că nu merg la control medical.

Mai exact, este vorba despre modificarea pielii de pe palmă, transmite Știri.md cu referire la realitatea.net.

Aceste simptome apar sub forma unor crăpături ale pielii, piele îngroșată și zone înroșite, conform heatlthfoodteam.com. 

Din păcate, aceste simptome sunt de cele mai multe ori ignorate de pacienți, care cred că este vorba despre o boală de piele pe care nu o consideră gravă, astfel că nu merg la control medical.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
13 ianuarie, 22:18
0
269

Cercetătorii Universităţii Tehnice din Moldova, premiaţi cu medalii de aur

13 ianuarie, 22:18
0
269

Cercetătorii Universităţii Tehnice din Republica Moldova au fost distinşi cu Marele Premiul al Universităţi Tehnice din Cluj-Napoca.

Cercetătorii Universităţii Tehnice din Moldova, premiaţi cu medalii de aurFoto: captură video

Ei au obţinut 19 medalii de aur şi patru de argint la Salonul Internaţional al Cercetării Ştinţifice Pro-Invent-2021, transmite Știri.md cu referire la tvr.md.

Printre inventii sunt metode de utilizare a cojilor de nuci la prepararea oţetului sau obţinerea iaurtului cu pudră de topinambur, o plantă din America, cu rădăcini sub formă de tuberculi, pentru hrana porcilor.

Oţetul cu coajă de nucă este o invenţie utilă pentru bucătărie. Inventatoarea spune că procesul de fermentare durează o lună şi jumătate iar produsul a fost medaliat cu aur.

Alina Boștean, lector universitar, UTM: „Un oţet de culoare foarte atractivă deoare în acest timp de fermentare, este extracţia compuşilor din coajă de nucă. Aici avem un produs natural obţinut din produse naturale cu utiljarea ingredintelor naturale."

Tot cu aur a fost premiată şi metoda de fabricare a iaurtului cu pudră de topinambur. Această legumă, crescută în condiţii speciale, este adaugată şi în alimentele pentru diabeteci.

Conf. univ. dr. Aurica Chersanova, UTM: „Intensifică procesul de digestive, indicele glicemic în urma acestui produs este unul destul de mic care permite să categorisem la produse cu indicele scăzut. Are la baza mai multe confirmări bineficiile şi să-l înaităm producătorilor să fie produs găsit pe rafturile magazinelor.”

Cercetătorul Mihai Balan a creat o instalaţie care usucă sâmburii de struguri de două ori mai repede decât un utilaj obişnuit iar inventia a fost medaliată cu aer.

Mihai Balan, cercetător, UTM: „Ne-am propus să extragem seminţe de struguri ca ulterior să extragem uleiuri din ele, însă pentru a obţine de calitate seminţele trebuei prelucrate după o metodă care ificentizarea produsului, nu toate metodele asigură calitatea procesului de uscare. Aplicând microundele reducem cheltuiele per produs cu 31 de procente la aplicarea microundelor.”

O inedită metodă de uscare a fructelor a inventat si cercetătoril Vitalie Vişanu. Creaţia lui este deja este pusă în practică la o fabrică din nordul Republicii Moldova.

Vitalie Vișanu, cercetător, UTM: „La început era doar o cutie simplă, apoi câte  un modul, ca un lego. Aţi avut şi experienţe mai puţin plăcute.? – Ca orişicare inginer, până nu încercăm ceva nou până nu punem mâna nu obţinem rezultatul. Avantajul de bază ar fi reducerea doar de uscare, primi un produs calitativ şi cun consum redus de energie.”

Multe dintre invenţiile cercetătorilor le vom putea găsi în comerţ sau în fabricile Republica Moldova. La cea de a XIX ediţie a Salonului Internaţional al Cercetării Ştiinţifice, Inovării şi Invenţiilor, organizat la Cluj, au participat 50 de instituţii universitare şi au fost prezentate peste 400 de invenţii.

Ei au obţinut 19 medalii de aur şi patru de argint la Salonul Internaţional al Cercetării Ştinţifice Pro-Invent-2021, transmite Știri.md cu referire la tvr.md.

Printre inventii sunt metode de utilizare a cojilor de nuci la prepararea oţetului sau obţinerea iaurtului cu pudră de topinambur, o plantă din America, cu rădăcini sub formă de tuberculi, pentru hrana porcilor.

Oţetul cu coajă de nucă este o invenţie utilă pentru bucătărie. Inventatoarea spune că procesul de fermentare durează o lună şi jumătate iar produsul a fost medaliat cu aur.

Alina Boștean, lector universitar, UTM: „Un oţet de culoare foarte atractivă deoare în acest timp de fermentare, este extracţia compuşilor din coajă de nucă. Aici avem un produs natural obţinut din produse naturale cu utiljarea ingredintelor naturale."

Tot cu aur a fost premiată şi metoda de fabricare a iaurtului cu pudră de topinambur. Această legumă, crescută în condiţii speciale, este adaugată şi în alimentele pentru diabeteci.

Conf. univ. dr. Aurica Chersanova, UTM: „Intensifică procesul de digestive, indicele glicemic în urma acestui produs este unul destul de mic care permite să categorisem la produse cu indicele scăzut. Are la baza mai multe confirmări bineficiile şi să-l înaităm producătorilor să fie produs găsit pe rafturile magazinelor.”

Cercetătorul Mihai Balan a creat o instalaţie care usucă sâmburii de struguri de două ori mai repede decât un utilaj obişnuit iar inventia a fost medaliată cu aer.

Mihai Balan, cercetător, UTM: „Ne-am propus să extragem seminţe de struguri ca ulterior să extragem uleiuri din ele, însă pentru a obţine de calitate seminţele trebuei prelucrate după o metodă care ificentizarea produsului, nu toate metodele asigură calitatea procesului de uscare. Aplicând microundele reducem cheltuiele per produs cu 31 de procente la aplicarea microundelor.”

O inedită metodă de uscare a fructelor a inventat si cercetătoril Vitalie Vişanu. Creaţia lui este deja este pusă în practică la o fabrică din nordul Republicii Moldova.

Vitalie Vișanu, cercetător, UTM: „La început era doar o cutie simplă, apoi câte  un modul, ca un lego. Aţi avut şi experienţe mai puţin plăcute.? – Ca orişicare inginer, până nu încercăm ceva nou până nu punem mâna nu obţinem rezultatul. Avantajul de bază ar fi reducerea doar de uscare, primi un produs calitativ şi cun consum redus de energie.”

Multe dintre invenţiile cercetătorilor le vom putea găsi în comerţ sau în fabricile Republica Moldova. La cea de a XIX ediţie a Salonului Internaţional al Cercetării Ştiinţifice, Inovării şi Invenţiilor, organizat la Cluj, au participat 50 de instituţii universitare şi au fost prezentate peste 400 de invenţii.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
29 dec, 2021 15:16
0
198

Anul 2021 a fost prolific pentru cercetători în pofida restricțiilor pandemice

29 dec, 2021 15:16
0
198

Anul 2021 a fost prolific pentru oamenii de știință din Republica Moldova, în pofida mai multor dificultăți cu care s-a ciocnit domeniul științific, inclusiv din cauza restricțiilor pandemice.

Anul 2021 a fost prolific pentru cercetători în pofida restricțiilor pandemiceFoto: zf.ro

„Anul acesta a fost greu din două puncte de vedere: financiar și privind incertitudinea. Chiar dacă cercetătorii titulari au lucrat pe jumătate sau pe un sfert de salariu, și-au îndeplinit plenar obligațiunile”, a declarat pentru IPN Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, transmite Știri.md.

Din punctul de vedere al activității științifice, Institutul realizează două programe de stat. Unul ține de calitatea actului justiției, iar celălalt de consolidarea coeziunii sociale.

„Am mai avut două expresii de interes: privind capacitatea de funcționalitate a instituțiilor puterii de stat și a doua – bune practici în domeniul cercetării științifice implementate în Republica Moldova”, a specificat Victor Juc.

ICJPS a determinat și fundamentat formatul de activitate a noii guvernări – „este un model anglo-saxon, cu implicarea activă a Executivului în justiție”.

Institutul a publicat culegerile „Republica Moldova în contextul necesităților de modernizare” și „Bune practici pentru guvernanța democratică”.

A mai apărut volumul „Activitatea avocațională în Republica Moldova”.

Urmează să apară „Top 10 probleme stringente ale Republicii Moldova în contextul pandemiei” și „Evoluția Republicii Moldova în contextul independenței”, care reprezintă finalizarea unei conferințe consacrate celor 30 de ani de independență.

Rezultate prolifice a înregistrat în 2021 și Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu” (IFR) din Chișinău. „Deși am muncit cu toții în condiții de pandemie și n-a fost ușor, în anul acesta la Institut s-au organizat (inclusiv în parteneriat cu alte institute (inter)naționale) 24 de evenimente online (conferințe, simpozioane etc.), s-au publicat 200 de lucrări științifice (monografii, dicționare, culegeri de lucrări ale conferințelor (inter)naționale, articole în reviste de profil), trei numere ale revistei „Philologia” și două numere ale revistei „Limbă, Literatură, Folclor”, a scris pe pagina sa de Facebook Nina Corcinschi, directoarea IFR, citată de IPN.

Un rezultat nou din acest an este și site-ul LogosPlus (logosplus.ifr.md), un portal de resurse filologice, destinat publicului larg, care cuprinde tablete de cultivare a limbii, dicționare online și altele.

„Cărțile și articolele semnate de colegii mei trebuie să ajungă rapid în biblioteci, librării și școli”, a menționat Nina Corcinschi.

În acest an, angajații IFR au primit mai multe premii internaționale pentru realizările lor. Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca a apreciat cu premiul de debut Sextil Pușcariu studiul Dorinei Macovei „Terminologia ecologică în limba română. Analiză lexical-funcțională” (2020). Academia Română le-a acordat cercetătorilor Ion Bărbuţă şi Elena Constantinovici premiul „Timotei Cipariu” pentru lucrarea „Gramatica limbii române”.

„Anul acesta a fost greu din două puncte de vedere: financiar și privind incertitudinea. Chiar dacă cercetătorii titulari au lucrat pe jumătate sau pe un sfert de salariu, și-au îndeplinit plenar obligațiunile”, a declarat pentru IPN Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, transmite Știri.md.

Din punctul de vedere al activității științifice, Institutul realizează două programe de stat. Unul ține de calitatea actului justiției, iar celălalt de consolidarea coeziunii sociale.

„Am mai avut două expresii de interes: privind capacitatea de funcționalitate a instituțiilor puterii de stat și a doua – bune practici în domeniul cercetării științifice implementate în Republica Moldova”, a specificat Victor Juc.

ICJPS a determinat și fundamentat formatul de activitate a noii guvernări – „este un model anglo-saxon, cu implicarea activă a Executivului în justiție”.

Institutul a publicat culegerile „Republica Moldova în contextul necesităților de modernizare” și „Bune practici pentru guvernanța democratică”.

A mai apărut volumul „Activitatea avocațională în Republica Moldova”.

Urmează să apară „Top 10 probleme stringente ale Republicii Moldova în contextul pandemiei” și „Evoluția Republicii Moldova în contextul independenței”, care reprezintă finalizarea unei conferințe consacrate celor 30 de ani de independență.

Rezultate prolifice a înregistrat în 2021 și Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu” (IFR) din Chișinău. „Deși am muncit cu toții în condiții de pandemie și n-a fost ușor, în anul acesta la Institut s-au organizat (inclusiv în parteneriat cu alte institute (inter)naționale) 24 de evenimente online (conferințe, simpozioane etc.), s-au publicat 200 de lucrări științifice (monografii, dicționare, culegeri de lucrări ale conferințelor (inter)naționale, articole în reviste de profil), trei numere ale revistei „Philologia” și două numere ale revistei „Limbă, Literatură, Folclor”, a scris pe pagina sa de Facebook Nina Corcinschi, directoarea IFR, citată de IPN.

Un rezultat nou din acest an este și site-ul LogosPlus (logosplus.ifr.md), un portal de resurse filologice, destinat publicului larg, care cuprinde tablete de cultivare a limbii, dicționare online și altele.

„Cărțile și articolele semnate de colegii mei trebuie să ajungă rapid în biblioteci, librării și școli”, a menționat Nina Corcinschi.

În acest an, angajații IFR au primit mai multe premii internaționale pentru realizările lor. Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca a apreciat cu premiul de debut Sextil Pușcariu studiul Dorinei Macovei „Terminologia ecologică în limba română. Analiză lexical-funcțională” (2020). Academia Română le-a acordat cercetătorilor Ion Bărbuţă şi Elena Constantinovici premiul „Timotei Cipariu” pentru lucrarea „Gramatica limbii române”.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 dec, 2021 22:19
2
528

Varianta Omicron e mai contagioasă, dar mai puţin agresivă decât Delta

25 dec, 2021 22:19
2
528

Potrivit cercetătorilor, în acest moment, omenirea se află în cel mai bun punct din perioada pandemiei: varianta Omicron nu pare să îmbolnăvească oamenii la fel de rău ca Delta.

Varianta Omicron e mai contagioasă, dar mai puţin agresivă decât Delta

Potrivit Ziarului Financiar, medicii sud-africani au observat pentru prima dată tendinţa în noiembrie, iar modelul pare să se menţină pe măsură ce noua tulpină se răspândeşte în Europa şi America de Nord, transmite Știri.md cu referire la observatornews.ro.

Simptome ale variantei Omicron

Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor au remarcat la începutul acestei luni că majoritatea cazurilor de Omicron din SUA au produs simptome relativ uşoare, inclusiv tuse, oboseală, congestie şi secreţie nazală.

Durerea de cap, oboseala, curgerea nasului, durerea în gât şi strănutul sunt, de asemenea, cele mai importante simptome ale Omicron raportate la Zoe COVID-19 simptom tracker, o aplicaţie pentru smartphone care înregistrează cum se simt sute de mii de oameni din Marea Britanie.

În plus, răspândirea rapidă a Omicron nu pare să crească spitalizările la fel de mult ca tulpinile anterioare, relatează mediafax.ro.

Un raport de miercuri de la Imperial College din Londra a constatat că persoanele infectate cu Omicron aveau un risc cu 20-25% mai mic de a fi spitalizaţi decât cei infectaţi cu Delta.

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă sunt încă nedumeriţi dacă Omicron este în mod inerent mai puţin virulent sau dacă vaccinurile şi infecţiile anterioare pur şi simplu împiedică mai mulţi oameni să se îmbolnăvească grav.

Potrivit Ziarului Financiar, medicii sud-africani au observat pentru prima dată tendinţa în noiembrie, iar modelul pare să se menţină pe măsură ce noua tulpină se răspândeşte în Europa şi America de Nord, transmite Știri.md cu referire la observatornews.ro.

Simptome ale variantei Omicron

Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor au remarcat la începutul acestei luni că majoritatea cazurilor de Omicron din SUA au produs simptome relativ uşoare, inclusiv tuse, oboseală, congestie şi secreţie nazală.

Durerea de cap, oboseala, curgerea nasului, durerea în gât şi strănutul sunt, de asemenea, cele mai importante simptome ale Omicron raportate la Zoe COVID-19 simptom tracker, o aplicaţie pentru smartphone care înregistrează cum se simt sute de mii de oameni din Marea Britanie.

În plus, răspândirea rapidă a Omicron nu pare să crească spitalizările la fel de mult ca tulpinile anterioare, relatează mediafax.ro.

Un raport de miercuri de la Imperial College din Londra a constatat că persoanele infectate cu Omicron aveau un risc cu 20-25% mai mic de a fi spitalizaţi decât cei infectaţi cu Delta.

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă sunt încă nedumeriţi dacă Omicron este în mod inerent mai puţin virulent sau dacă vaccinurile şi infecţiile anterioare pur şi simplu împiedică mai mulţi oameni să se îmbolnăvească grav.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 dec, 2021 16:39
2
846

Cercetătorii au descoperit o nouă parte a corpului: De ce este esențială

25 dec, 2021 16:39
2
846

Oamenii de știință au descoperit recent o parte a corpului care nu fusese niciodată descrisă înainte: un strat nou de mușchi în maseter, care ridică maxilarul inferior și este esențial pentru mestecat.

Cercetătorii au descoperit o nouă parte a corpului: De ce este esențialăFoto: Shutterstock

Manualele moderne de anatomie descriu mușchiul maseter ca având două straturi, unul profund și unul superficial, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

„Cu toate acestea, câteva texte istorice menționează și posibila existență a unui al treilea strat”, au scris autorii studiului. Așa că echipa a decis să verifice dacă mușchiul proeminent al maxilarului ar putea avea un strat ascuns, așa cum sugerează textele istorice.

Prin aceste examinări, ei au identificat că mușchiul maseter are trei secțiuni distince, nu două cum se știa până acum.

Pe baza aranjamentului fibrelor musculare, stratul muscular ajută probabil la stabilizarea maxilarului inferior.

În lucrarea lor, echipa a propus ca noul strat muscular descoperit să fie numit „Musculus masseter pars coronidea”.

Descoperirea ar putea fi importantă în context clinic, deoarece cunoașterea stratului muscular ar putea ajuta medicii să efectueze mai bine intervențiile chirurgicale în acea regiune a maxilarului și să trateze mai bine afecțiunile care implică articulația care unește osul maxilarului cu craniul.

Manualele moderne de anatomie descriu mușchiul maseter ca având două straturi, unul profund și unul superficial, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

„Cu toate acestea, câteva texte istorice menționează și posibila existență a unui al treilea strat”, au scris autorii studiului. Așa că echipa a decis să verifice dacă mușchiul proeminent al maxilarului ar putea avea un strat ascuns, așa cum sugerează textele istorice.

Prin aceste examinări, ei au identificat că mușchiul maseter are trei secțiuni distince, nu două cum se știa până acum.

Pe baza aranjamentului fibrelor musculare, stratul muscular ajută probabil la stabilizarea maxilarului inferior.

În lucrarea lor, echipa a propus ca noul strat muscular descoperit să fie numit „Musculus masseter pars coronidea”.

Descoperirea ar putea fi importantă în context clinic, deoarece cunoașterea stratului muscular ar putea ajuta medicii să efectueze mai bine intervențiile chirurgicale în acea regiune a maxilarului și să trateze mai bine afecțiunile care implică articulația care unește osul maxilarului cu craniul.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
22 dec, 2021 06:00
0
672

Cercetătorii deschid un container sigilat de la ultima aterizare pe Lună

22 dec, 2021 06:00
0
672

Oamenii de știință de la Agenția Spațială Europeană (ESA) deschid în decembrie un „cadou de Crăciun” vechi de 50 de ani, de la ultima aterizare pe Lună.

Cercetătorii deschid un container sigilat de la ultima aterizare pe LunăFoto: descopera.ro

ESA a anunțat că o echipă este gata să folosească instrumentul de perforare special construit pentru a deschide un container de sol Lunar din misiunea Apollo 17 din 1972, ultima aterizare pe Lună a NASA până în prezent, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Deschiderea va permite extragerea gazelor Lunare prețioase care ar fi putut fi păstrate în container, spune Futurism.

„Deschiderea și analizele acestor mostre acum, cu progresele tehnice realizate de la epoca Apollo, pot permite noi descoperiri științifice pe Lună”, a declarat Francesca McDonald, lider de proiect al contribuției ESA la ANGSA.

„Acest lucru poate inspira și oferi informații pentru o nouă generație de exploratori”, a adăugat McDonald.

Aceasta este prima dată când ESA este implicată în deschiderea mostrelor de sol aduse de misiunea Apollo.

Mostra de sol a fost colectată de astronautul Gene Cernan la ultima aterizare pe Lună

Astronautul Gene Cernan a colectat eșantionul de pe Lună dintr-un „depozit de alunecare de teren” care a căzut în cascadă în Taurus-Littrow Valley, o caracteristică geologică în apropiere de locul de aterizare al echipei.

Cernan a bătut un tub cilindric de 70 cm în suprafață pentru a extrage o mostră din solul lunar.

ESA numește în glumă instrumentul de perforare pe care l-a construit pe parcursul a 16 luni „deschizătorul de conserve Apollo” și speră să învețe lecții care vor ajuta în viitoarele misiuni atât pe Lună, cât și pe Marte.

Cunoașterea mai multor informații despre suprafața Lunii, despre gazul disponibil pe satelitul Pământului și modul cel mai bun de a reține și returna mostre ar putea fi utilă și pentru misiunea Artemis a NASA și inițiativa de explorare lunară a ESA, cunoscută sub numele de Prospect.

O mostră de Lună de acum 50 de ani este prea importantă pentru a fi ignorată, chiar dacă nu se descoperă nimic nou sau șocant.

ESA a anunțat că o echipă este gata să folosească instrumentul de perforare special construit pentru a deschide un container de sol Lunar din misiunea Apollo 17 din 1972, ultima aterizare pe Lună a NASA până în prezent, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Deschiderea va permite extragerea gazelor Lunare prețioase care ar fi putut fi păstrate în container, spune Futurism.

„Deschiderea și analizele acestor mostre acum, cu progresele tehnice realizate de la epoca Apollo, pot permite noi descoperiri științifice pe Lună”, a declarat Francesca McDonald, lider de proiect al contribuției ESA la ANGSA.

„Acest lucru poate inspira și oferi informații pentru o nouă generație de exploratori”, a adăugat McDonald.

Aceasta este prima dată când ESA este implicată în deschiderea mostrelor de sol aduse de misiunea Apollo.

Mostra de sol a fost colectată de astronautul Gene Cernan la ultima aterizare pe Lună

Astronautul Gene Cernan a colectat eșantionul de pe Lună dintr-un „depozit de alunecare de teren” care a căzut în cascadă în Taurus-Littrow Valley, o caracteristică geologică în apropiere de locul de aterizare al echipei.

Cernan a bătut un tub cilindric de 70 cm în suprafață pentru a extrage o mostră din solul lunar.

ESA numește în glumă instrumentul de perforare pe care l-a construit pe parcursul a 16 luni „deschizătorul de conserve Apollo” și speră să învețe lecții care vor ajuta în viitoarele misiuni atât pe Lună, cât și pe Marte.

Cunoașterea mai multor informații despre suprafața Lunii, despre gazul disponibil pe satelitul Pământului și modul cel mai bun de a reține și returna mostre ar putea fi utilă și pentru misiunea Artemis a NASA și inițiativa de explorare lunară a ESA, cunoscută sub numele de Prospect.

O mostră de Lună de acum 50 de ani este prea importantă pentru a fi ignorată, chiar dacă nu se descoperă nimic nou sau șocant.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
9 dec, 2021 10:44
3
818

Ger de -61°C într-un oraș din Siberia: Legătura cu încălzirea globală

9 dec, 2021 10:44
3
818

După incendiile devastatoare din vară, un val de frig a cuprins Siberia. Minus 61 de grade Celsius au fost înregistrate într-o localitate.

Ger de -61°C într-un oraș din Siberia: Legătura cu încălzirea globalăFoto: digi24.ro

A fost pentru prima dată în ultimii 10 ani, când termometrele au arătat această valoare în zonele locuite din Siberia, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Cercetătorii ruși spun că de vină pentru aceste temperaturi este tot încălzirea globală. 

Aceasta duce la creșterea treptată a temperaturii medii, dar în același timp provoacă și valuri de frig extrem.

Cea mai mică temperatură înregistrată în Siberia a fost de minus 67,7 grade Celsius în 1933.

A fost pentru prima dată în ultimii 10 ani, când termometrele au arătat această valoare în zonele locuite din Siberia, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Cercetătorii ruși spun că de vină pentru aceste temperaturi este tot încălzirea globală. 

Aceasta duce la creșterea treptată a temperaturii medii, dar în același timp provoacă și valuri de frig extrem.

Cea mai mică temperatură înregistrată în Siberia a fost de minus 67,7 grade Celsius în 1933.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
7 dec, 2021 09:31
4
1 378

Intrarea virusului în organism poate fi blocată: Soluția cercetătorilor

7 dec, 2021 09:31
4
1 378

Cercetătorii italieni susțin că au descoperit calea de a bloca intrarea SARS-CoV-2 în organism. Noua tehnică, pe care au brevetat-o recent, încuie poarta de intrare a virusului în celule.

Intrarea virusului în organism poate fi blocată: Soluția cercetătorilorFoto: Guliver/GettyImages

Ar fi o soluție cel puțin de a încetini răspândirea virusului în organism și ar putea preveni formele grave ale bolii, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Oamenii de știință italieni lucrează acum la perfecționarea acestei tehnici pentru a obține un medicament de tip nou, pe lângă vaccinuri și anticorpii mono-clonali.

Ei estimează că primele tratamente ar putea fi gata în aproximativ doi ani.

Cercetătorii Paolo Ciana, Vincenzo Lionetti și Angelo Reggiani propun ca atenția să fie mutată de la caracteristicile virusului și ale proteinei Spike la calea prin care virusul ajunge în celule, și anume receptorul Ace2, pentru ca variantele noi care pot apărea să fie blocate.

Punctul de plecare au fost filamente de acizi nucleici numiți aptameri, capabili să se lege de molecule și proteine, scrie La Stampa.

Dacă filamentul de acid nucleic ocupă "încuietoarea" folosită de virus, acesta din urmă nu își poate acționa cheia și, în consecință, nu reușește să intre în celulă.

"În mai puțin de un an, prin impulsul emoțional pe care pandemia l-a generat și în noi cercetătorii, printre milioanele de miliarde de posibili candidați am identificat doi aptameri, adică două filamente de ADN, capabile să blocheze infecția: adevărate "măști" pentru celulele atacate de virus. 

Pentru a le face să devină un medicament, va trebui să facem aceste macromolecule să devină stabile, astfel încât să poată fi distribuite în țesuturile țintă și să demonstrăm siguranța tratamentului", a declarat Paolo Ciana.  

La rândul lui, Angelo Reggiani a observat că "aptamerii ADN oferă diferite avantaje, spre deosebire de un medicament convențional, și au timpi de producție mai rapizi".

"Noi credem că, dacă am reuși să stimulăm interesul pentru a ne ajuta în dezvoltarea acestei noi terapii, am putea ajunge la aprobarea unui nou aptamer anti-Covid-19 în termen de 24 de luni", a spus cercetătorul italian. 

 

Ar fi o soluție cel puțin de a încetini răspândirea virusului în organism și ar putea preveni formele grave ale bolii, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Oamenii de știință italieni lucrează acum la perfecționarea acestei tehnici pentru a obține un medicament de tip nou, pe lângă vaccinuri și anticorpii mono-clonali.

Ei estimează că primele tratamente ar putea fi gata în aproximativ doi ani.

Cercetătorii Paolo Ciana, Vincenzo Lionetti și Angelo Reggiani propun ca atenția să fie mutată de la caracteristicile virusului și ale proteinei Spike la calea prin care virusul ajunge în celule, și anume receptorul Ace2, pentru ca variantele noi care pot apărea să fie blocate.

Punctul de plecare au fost filamente de acizi nucleici numiți aptameri, capabili să se lege de molecule și proteine, scrie La Stampa.

Dacă filamentul de acid nucleic ocupă "încuietoarea" folosită de virus, acesta din urmă nu își poate acționa cheia și, în consecință, nu reușește să intre în celulă.

"În mai puțin de un an, prin impulsul emoțional pe care pandemia l-a generat și în noi cercetătorii, printre milioanele de miliarde de posibili candidați am identificat doi aptameri, adică două filamente de ADN, capabile să blocheze infecția: adevărate "măști" pentru celulele atacate de virus. 

Pentru a le face să devină un medicament, va trebui să facem aceste macromolecule să devină stabile, astfel încât să poată fi distribuite în țesuturile țintă și să demonstrăm siguranța tratamentului", a declarat Paolo Ciana.  

La rândul lui, Angelo Reggiani a observat că "aptamerii ADN oferă diferite avantaje, spre deosebire de un medicament convențional, și au timpi de producție mai rapizi".

"Noi credem că, dacă am reuși să stimulăm interesul pentru a ne ajuta în dezvoltarea acestei noi terapii, am putea ajunge la aprobarea unui nou aptamer anti-Covid-19 în termen de 24 de luni", a spus cercetătorul italian. 

 

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
6 dec, 2021 14:54
0
362

Cercetători din Republica Moldova vor primi premiul Academiei Române

6 dec, 2021 14:54
0
362

Trei cercetători din Republica Moldova vor primi premiul Academiei Române pentru anul 2019.

Cercetători din Republica Moldova vor primi premiul Academiei RomâneFoto: adevărul.ro

Astfel, premiul „Nicolae Iorga” va fi decernat lui Valentin Burlacu, pentru lucrarea „Unirea Basarabiei cu România și recunoașterea ei internațională”, transmite Știri.md cu referire la radiochișinău.md.

Lucrarea „Populația românească din Peninsula Balcanică”, de Dorin Lozovanu, este apreciată de Academia Română cu premiul „Mihail Kogălniceanu”.

Cercetătoarea Maria Duca va fi premiată la categoria Științe Agricole și Silvice pentru lucrarea „Cercetări privind floarea-soarelui în Republica Moldova”.

Ceremonia de decernare a premiilor Academiei Române va avea loc miercuri, 8 decembrie 2021, în Aula Academiei Române, cu participarea membrilor Adunării Generale și a premianților.

Lista completă a premiilor și diplomelor acordate de Academia Română poate fi vizualizată AICI.

Astfel, premiul „Nicolae Iorga” va fi decernat lui Valentin Burlacu, pentru lucrarea „Unirea Basarabiei cu România și recunoașterea ei internațională”, transmite Știri.md cu referire la radiochișinău.md.

Lucrarea „Populația românească din Peninsula Balcanică”, de Dorin Lozovanu, este apreciată de Academia Română cu premiul „Mihail Kogălniceanu”.

Cercetătoarea Maria Duca va fi premiată la categoria Științe Agricole și Silvice pentru lucrarea „Cercetări privind floarea-soarelui în Republica Moldova”.

Ceremonia de decernare a premiilor Academiei Române va avea loc miercuri, 8 decembrie 2021, în Aula Academiei Române, cu participarea membrilor Adunării Generale și a premianților.

Lista completă a premiilor și diplomelor acordate de Academia Română poate fi vizualizată AICI.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...