14 ianuarie, 06:00
1
768

COVID-19 poate declanșa anticorpi care atacă organismul

14 ianuarie, 06:00
1
768

Infecția cu virusul care provoacă COVID-19 poate declanșa anticorpi care atacă organismul și care durează mult după infecția și recuperarea inițială chiar și în rândul persoanelor care au avut simptome ușoare sau care nu au avut simptome.

COVID-19 poate declanșa anticorpi care atacă organismulFoto: pexels.com

Descoperirile sunt publicate în Journal of Translational Medicine, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Atunci când oamenii sunt infectați cu un virus sau alt agent patogen, corpul lor eliberează proteine numite anticorpi care detectează substanțele străine și le împiedică să invadeze celulele.

În unele cazuri, totuși, oamenii produc anticorpi care pot ataca propriile organe și țesuturi ale corpului în timp.

Cercetătorii de la Cedars-Sinai au descoperit boala COVID-19 poate declanșa anticorpi care atacă organismul până la șase luni după ce persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 s-au recuperat complet.

Înainte de acest studiu, cercetătorii știau că cazurile severe de COVID-19 pot stresa atât de mult sistemul imunitar încât sunt produși auto-anticorpi.

COVID-19 produce anticorpi care atacă organismul în mod similar cu unele boli autoimune

Acest studiu este primul care raportează nu numai prezența crescută a autoanticorpilor după o infecție ușoară sau asimptomatică, ci și persistența acestora în timp.

„Aceste modele de dereglare imunitară ar putea sta la baza diferitelor tipuri de simptome persistente pe care le vedem la persoanele care continuă să dezvolte afecțiunea numită acum COVID-19 de lungă durată”, a spus Justyna Fert-Bober, dr. cercetător în cadrul Departamentului de Cardiologie de la Institutul Inimii Smidt și coautor principal al studiului.

Pentru a-și desfășura studiul, echipa de cercetare Cedars-Sinai a recrutat 177 de persoane cu dovezi confirmate ale unei infecții anterioare cu SARS-CoV-2.

Ei au comparat probe de sânge de la acești indivizi cu mostre prelevate de la oameni sănătoși înainte de pandemie.

Toți cei cu infecție confirmată cu SARS-CoV-2 au avut niveluri crescute de autoanticorpi. Unii dintre autoanticorpi au fost găsiți și la persoanele cu boli în care sistemul imunitar își atacă propriile celule sănătoase, cum ar fi lupusul și artrita reumatoidă.

„Am găsit semnale ale activității autoanticorpilor care sunt de obicei legate de inflamația cronică și de leziuni care implică anumite sisteme de organe și țesuturi, cum ar fi articulațiile, pielea și sistemul nervos”, a spus Susan Cheng, director al Institutului de Cercetare pe Îmbătrânirea sănătoasă în cadrul Departamentului de Cardiologie de la Institutul Inimii Smidt și coautor principal al studiului.

Bărbații sunt mai predispuși să dezvolte autoanticorpi

Unii dintre autoanticorpi au fost asociați cu boli autoimune care afectează de obicei femeile mai des decât bărbații. În acest studiu, totuși, bărbații au avut un număr mai mare de autoanticorpi decât femeile.

„Pe de o parte, această constatare este paradoxală, având în vedere că afecțiunile autoimune sunt de obicei mai frecvente la femei. Pe de altă parte, este de asemenea oarecum de așteptat, având în vedere tot ceea ce știm despre bărbații care sunt mai vulnerabili la cele mai severe forme de COVID-19”, a spus Fert-Bober, citat de EurekAlert.

Echipa de cercetare este interesată de extinderea studiului pentru a căuta tipurile de autoanticorpi care pot fi prezenți și persistă la persoanele cu simptome COVID-19 pe durată lungă.

Deoarece acest studiu a fost pe oameni infectați înainte de apariția vaccinurilor, cercetătorii vor examina, de asemenea, dacă autoanticorpii sunt generați în mod similar la persoanele cu infecții revoluționare.

„Dacă putem înțelege mai bine aceste răspunsuri cu autoanticorpi și modul în care infecția cu SARS-CoV-2 declanșează și conduce aceste răspunsuri variabile, atunci ne putem apropia cu un pas de identificarea modalităților de a trata și chiar de a preveni dezvoltarea acestor efecte la oamenii cu risc”, a spus Cheng.

Descoperirile sunt publicate în Journal of Translational Medicine, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Atunci când oamenii sunt infectați cu un virus sau alt agent patogen, corpul lor eliberează proteine numite anticorpi care detectează substanțele străine și le împiedică să invadeze celulele.

În unele cazuri, totuși, oamenii produc anticorpi care pot ataca propriile organe și țesuturi ale corpului în timp.

Cercetătorii de la Cedars-Sinai au descoperit boala COVID-19 poate declanșa anticorpi care atacă organismul până la șase luni după ce persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 s-au recuperat complet.

Înainte de acest studiu, cercetătorii știau că cazurile severe de COVID-19 pot stresa atât de mult sistemul imunitar încât sunt produși auto-anticorpi.

COVID-19 produce anticorpi care atacă organismul în mod similar cu unele boli autoimune

Acest studiu este primul care raportează nu numai prezența crescută a autoanticorpilor după o infecție ușoară sau asimptomatică, ci și persistența acestora în timp.

„Aceste modele de dereglare imunitară ar putea sta la baza diferitelor tipuri de simptome persistente pe care le vedem la persoanele care continuă să dezvolte afecțiunea numită acum COVID-19 de lungă durată”, a spus Justyna Fert-Bober, dr. cercetător în cadrul Departamentului de Cardiologie de la Institutul Inimii Smidt și coautor principal al studiului.

Pentru a-și desfășura studiul, echipa de cercetare Cedars-Sinai a recrutat 177 de persoane cu dovezi confirmate ale unei infecții anterioare cu SARS-CoV-2.

Ei au comparat probe de sânge de la acești indivizi cu mostre prelevate de la oameni sănătoși înainte de pandemie.

Toți cei cu infecție confirmată cu SARS-CoV-2 au avut niveluri crescute de autoanticorpi. Unii dintre autoanticorpi au fost găsiți și la persoanele cu boli în care sistemul imunitar își atacă propriile celule sănătoase, cum ar fi lupusul și artrita reumatoidă.

„Am găsit semnale ale activității autoanticorpilor care sunt de obicei legate de inflamația cronică și de leziuni care implică anumite sisteme de organe și țesuturi, cum ar fi articulațiile, pielea și sistemul nervos”, a spus Susan Cheng, director al Institutului de Cercetare pe Îmbătrânirea sănătoasă în cadrul Departamentului de Cardiologie de la Institutul Inimii Smidt și coautor principal al studiului.

Bărbații sunt mai predispuși să dezvolte autoanticorpi

Unii dintre autoanticorpi au fost asociați cu boli autoimune care afectează de obicei femeile mai des decât bărbații. În acest studiu, totuși, bărbații au avut un număr mai mare de autoanticorpi decât femeile.

„Pe de o parte, această constatare este paradoxală, având în vedere că afecțiunile autoimune sunt de obicei mai frecvente la femei. Pe de altă parte, este de asemenea oarecum de așteptat, având în vedere tot ceea ce știm despre bărbații care sunt mai vulnerabili la cele mai severe forme de COVID-19”, a spus Fert-Bober, citat de EurekAlert.

Echipa de cercetare este interesată de extinderea studiului pentru a căuta tipurile de autoanticorpi care pot fi prezenți și persistă la persoanele cu simptome COVID-19 pe durată lungă.

Deoarece acest studiu a fost pe oameni infectați înainte de apariția vaccinurilor, cercetătorii vor examina, de asemenea, dacă autoanticorpii sunt generați în mod similar la persoanele cu infecții revoluționare.

„Dacă putem înțelege mai bine aceste răspunsuri cu autoanticorpi și modul în care infecția cu SARS-CoV-2 declanșează și conduce aceste răspunsuri variabile, atunci ne putem apropia cu un pas de identificarea modalităților de a trata și chiar de a preveni dezvoltarea acestor efecte la oamenii cu risc”, a spus Cheng.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

27 dec, 2021 13:23
0
404

Terapia cu anticorpi de la AstraZeneca, eficientă împotriva Omicron

27 dec, 2021 13:23
0
404

Evusheld de la AstraZeneca (tixagevimab co-ambalat cu cilgavimab), o combinație de anticorpi monoclonali cu acțiune prelungită în prevenirea COVID-19, își păstrează capacitatea neutralizantă împotriva variantei Omicron a virusului SARS-CoV-2 (B.1.1.529).

Terapia cu anticorpi de la AstraZeneca, eficientă împotriva Omicron

Rezultatele se bazează pe noile date de neutralizare a virusului „viu” în studii desfășurate atât de Universitatea Oxford, Marea Britanie, cât și de Universitatea de medicină Washington, St. Louis, SUA, transmite Știri.md cu referire la Descoperă.ro.

Concentrația inhibitoare 50 (IC50) pentru Evusheld, un indice care măsoară potența neutralizantă a unui anticorp, a fost de 273 ng/ml, respectiv, 147 ng/ml în studiile de la Universitatea Oxford și Washington. Nivelurile sunt similare celor găsite la persoane care au fost infectate anterior cu COVID-19 și s-au recuperat în mod natural.

Terapia cu anticorpi Evusheld a fost testată pe un virus viu, de la indivizi infectați

Datele s-au obținut în urma testelor de laborator care au folosit virusul viu, izolat de la indivizi care s-au infectat cu varianta Omicron a COVID-19, metodă considerată un „standard de aur” pentru studiile de capacitate neutralizantă a anticorpilor. Evusheld este una dintre singurele două terapii cu anticorpi autorizate pentru utilizare care au demonstrat eficiență împotriva Omicron și împotriva tuturor celorlalte variante de COVID-19 analizate în cele două studii.

Aceste rezultate vin să confirme datele privind capacitatea de neutralizare a pseudovirusului, demonstrate de investigatorii independenți de la Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) și anunțate pe 16 decembrie 2021. Mai mult, acestea se adaugă la numărul tot mai mare de dovezi preclinice care arată că Evusheld își păstrează eficiența împotriva tuturor variantelor de SARS-CoV-2 testate până în prezent.

Mene Pangalos, vicepreședinte executiv, BioPharmaceuticals R&D, AstraZeneca, a declarat: „Datele consistente din toate cele trei studii independente ne oferă acum încrederea că Evusheld, o combinație de doi anticorpi foarte potenți, își păstrează eficiența împotriva variantei Omicron și va continua să ofere beneficii pacienților. Mai mult, Evusheld este singura terapie cu anticorpi autorizată pentru profilaxia pre-expunere a COVID-19 în SUA și suntem încântați că acesta este acum disponibil pentru a ajuta la protejarea populațiilor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu imunitatea compromisă, persoane al căror organism nu poate dezvolta un răspuns adecvat la vaccinare și care rămân cu risc ridicat de a se infecta cu COVID-19.”

Prin combinarea a doi anticorpi deosebit de puternici cu acțiuni diferite și complementare împotriva virusului, Evusheld a fost conceput pentru a evita potențiala rezistență la tratament a noilor variante SARS-CoV-2.

Chiar dacă varianta Omicron nu a fost în circulație în timpul studiilor clinice Evusheld, compania continuă să colecteze date suplimentare pentru a înțelege mai bine implicațiile acestor rezultate în practica clinică. Datele din ambele studii vor fi trimise spre publicare în jurnalele de specialitate.

Evusheld a primit Autorizația de utilizare de urgență (EUA) în SUA în decembrie 2021 pentru profilaxia (prevenirea) pre-expunere a COVID-19 la persoanele care au sistemul imunitar slăbit din cauza unei afecțiuni medicale sau a medicamentelor imunosupresoare și al căror organism ar putea să nu reacționeze adecvat la imunizarea prin vaccinare, precum și la acele persoane pentru care vaccinarea împotriva COVID-19 nu este recomandată.

Aproximativ 2% din populația globală este considerată cu risc crescut de răspuns inadecvat la un vaccin COVID-19. Dovezile recente indică faptul că protejarea populațiilor vulnerabile împotriva infecției cu COVID-19 ar putea ajuta la prevenirea mutațiilor virale, un factor important în determinarea apariției noilor variante ale virusului.

Evusheld, cunoscut anterior ca AZD7442, este o combinație de doi anticorpi monoclonali – tixagevimab (AZD8895) și cilgavimab (AZD1061) – derivate din celulele B donate de pacienții convalescenți după infectarea cu virusul SARS-CoV-2.

Rezultatele se bazează pe noile date de neutralizare a virusului „viu” în studii desfășurate atât de Universitatea Oxford, Marea Britanie, cât și de Universitatea de medicină Washington, St. Louis, SUA, transmite Știri.md cu referire la Descoperă.ro.

Concentrația inhibitoare 50 (IC50) pentru Evusheld, un indice care măsoară potența neutralizantă a unui anticorp, a fost de 273 ng/ml, respectiv, 147 ng/ml în studiile de la Universitatea Oxford și Washington. Nivelurile sunt similare celor găsite la persoane care au fost infectate anterior cu COVID-19 și s-au recuperat în mod natural.

Terapia cu anticorpi Evusheld a fost testată pe un virus viu, de la indivizi infectați

Datele s-au obținut în urma testelor de laborator care au folosit virusul viu, izolat de la indivizi care s-au infectat cu varianta Omicron a COVID-19, metodă considerată un „standard de aur” pentru studiile de capacitate neutralizantă a anticorpilor. Evusheld este una dintre singurele două terapii cu anticorpi autorizate pentru utilizare care au demonstrat eficiență împotriva Omicron și împotriva tuturor celorlalte variante de COVID-19 analizate în cele două studii.

Aceste rezultate vin să confirme datele privind capacitatea de neutralizare a pseudovirusului, demonstrate de investigatorii independenți de la Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) și anunțate pe 16 decembrie 2021. Mai mult, acestea se adaugă la numărul tot mai mare de dovezi preclinice care arată că Evusheld își păstrează eficiența împotriva tuturor variantelor de SARS-CoV-2 testate până în prezent.

Mene Pangalos, vicepreședinte executiv, BioPharmaceuticals R&D, AstraZeneca, a declarat: „Datele consistente din toate cele trei studii independente ne oferă acum încrederea că Evusheld, o combinație de doi anticorpi foarte potenți, își păstrează eficiența împotriva variantei Omicron și va continua să ofere beneficii pacienților. Mai mult, Evusheld este singura terapie cu anticorpi autorizată pentru profilaxia pre-expunere a COVID-19 în SUA și suntem încântați că acesta este acum disponibil pentru a ajuta la protejarea populațiilor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu imunitatea compromisă, persoane al căror organism nu poate dezvolta un răspuns adecvat la vaccinare și care rămân cu risc ridicat de a se infecta cu COVID-19.”

Prin combinarea a doi anticorpi deosebit de puternici cu acțiuni diferite și complementare împotriva virusului, Evusheld a fost conceput pentru a evita potențiala rezistență la tratament a noilor variante SARS-CoV-2.

Chiar dacă varianta Omicron nu a fost în circulație în timpul studiilor clinice Evusheld, compania continuă să colecteze date suplimentare pentru a înțelege mai bine implicațiile acestor rezultate în practica clinică. Datele din ambele studii vor fi trimise spre publicare în jurnalele de specialitate.

Evusheld a primit Autorizația de utilizare de urgență (EUA) în SUA în decembrie 2021 pentru profilaxia (prevenirea) pre-expunere a COVID-19 la persoanele care au sistemul imunitar slăbit din cauza unei afecțiuni medicale sau a medicamentelor imunosupresoare și al căror organism ar putea să nu reacționeze adecvat la imunizarea prin vaccinare, precum și la acele persoane pentru care vaccinarea împotriva COVID-19 nu este recomandată.

Aproximativ 2% din populația globală este considerată cu risc crescut de răspuns inadecvat la un vaccin COVID-19. Dovezile recente indică faptul că protejarea populațiilor vulnerabile împotriva infecției cu COVID-19 ar putea ajuta la prevenirea mutațiilor virale, un factor important în determinarea apariției noilor variante ale virusului.

Evusheld, cunoscut anterior ca AZD7442, este o combinație de doi anticorpi monoclonali – tixagevimab (AZD8895) și cilgavimab (AZD1061) – derivate din celulele B donate de pacienții convalescenți după infectarea cu virusul SARS-CoV-2.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
6 ianuarie, 18:10
0
287

Vaccinul anti-COVID a economisit peste 400 de miliarde de dolari în SUA

6 ianuarie, 18:10
0
287

Dezvoltarea rapidă a unui ser împotriva coronavirusului și imunizarea populației cu acesta au atenuat efectele adverse ale pandemiei.

Vaccinul anti-COVID a economisit peste 400 de miliarde de dolari în SUA

Practic, chiar dacă doar undeva la 61% din populația SUA este vaccinată complet, faptul că oamenii sunt cât de cât protejați ușurează povara de pe umerii sistemului medical și menține forța de muncă productivă, arată un studiu recent publicat de Heartland Forward, o organizație non-guvernamentală specializată pe probleme economice, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

„Ce am experimentat în ultimii doi ani nu a fost atât de rău, economic vorbind, așa cum ar fi fost dacă nu am fi avut vaccin”, spun realizatorii studiului.

Cum ar fi arătat economia fără vaccin

O boală sau o afecțiune, în general, implică cheltuieli cu serviciile medicale.

Pe măsură ce incidența unei boli, așa cum este COVID-19, crește, cresc utilizarea serviciilor medicale și, implicit, cheltuielile cu acestea.

Devin necesare, de exemplu, mai multe locuri în spitale sau, mai rău, paturi de terapie intensivă, explică specialiștii.

Indirect, asta afectează negativ economia prin micșorarea forței de muncă (mai puțini oameni care lucrează) și scăderea productivității. De exemplu, un muncitor bolnav lipsește de la serviciu sau poate nu mai lucrează la capacitate maximă.

În timpul pandemiei de COVID-19, soluția pe care au găsit-o angajatorii a fost să-i lase, acolo unde a fost posibil, pe oameni să muncească de acasă pentru a limita răspândirea virusului.

Reducând posibilitatea îmbolnăvirii, s-au păstrat multe locuri de muncă.

Nu vom ști niciodată cât de mari ar fi fost daunele economice în SUA, dacă producția de vaccinuri ar fi durat mai mult timp. 

Dar faptul că au fost gata atât de rapid a dus la o reducere drastică a cazurilor de COVID-19, a ratei de spitalizare și a numărului de decese.

Asta a avut și un impact economic pozitiv: pentru că mai puțini angajați, fiind imunizați, se pot îmbolnăvi, a fost redus riscul de pierdere a productivității și nevoia de servicii de îngrijiri medicale, spun economiștii.

Cea mai eficientă colaborare

Tot vaccinurile au redus nevoie de distanțare socială care a forțat multe afaceri să se închidă. 

Asta a permis oamenilor să se întoarcă la activitățile pe care le făceau înainte de pandemie, precum să meargă la cumpărături, să mănânce la restaurant sau să lucreze împreună, făcând, așadar, posibilă funcționarea continuă a economiei. 

Făcând o comparație între situația financiară din SUA în prezent și cea care ar fi putut fi dacă nu exista pandemia, economiștii estimează o economie la bugetul statului de 438 de miliarde de dolari.

Estimarea include scăderea costului cu serviciile medicale pentru că vaccinul a redus numărul de infectări și gravitatea lor, precum și păstrarea productivității forței de muncă, fiindcă oamenii nu s-au mai îmbolnăvit – ori nu au fost atât de grav bolnavi.

Producerea unui vaccin este costisitoare.

De regulă, durează ani și e nevoie de implicarea mai multor părți.

„Dezvoltarea vaccinului anti-COVID cu o așa rapiditate este rezultatul uneia dintre cele mai de succes colaborări din ultimii ani, una care merită aplaudă și merită repetată în viitor: între mediul academic, companiile farma și guvernul SUA”, scriu realizatorii studiului.

Pierderile care nu pot fi recuperate

Economiștii atrag însă atenția că sunt lucruri mai puțin tangibile care nu au putut fi luate în calcul în realizarea studiului, precum îmbunătățirea calității vieții sau a sănătății mintale.

Pierderea celor dragi, teama de infectare, grija față de siguranța financiară, efectele izolării și singurătății – toate ne-au marcat până acum. Și sunt elemente pe care vaccinul nu le poate rezolva.

„Vaccinul nu-i poate aduce înapoi pe cei pe care i-am pierdut în timpul pandemiei, dar a adus puțin optimism și speranța că ne vom întoarce la o viață normală, chiar dacă nu în totalitate”, notează specialiștii.

Practic, chiar dacă doar undeva la 61% din populația SUA este vaccinată complet, faptul că oamenii sunt cât de cât protejați ușurează povara de pe umerii sistemului medical și menține forța de muncă productivă, arată un studiu recent publicat de Heartland Forward, o organizație non-guvernamentală specializată pe probleme economice, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

„Ce am experimentat în ultimii doi ani nu a fost atât de rău, economic vorbind, așa cum ar fi fost dacă nu am fi avut vaccin”, spun realizatorii studiului.

Cum ar fi arătat economia fără vaccin

O boală sau o afecțiune, în general, implică cheltuieli cu serviciile medicale.

Pe măsură ce incidența unei boli, așa cum este COVID-19, crește, cresc utilizarea serviciilor medicale și, implicit, cheltuielile cu acestea.

Devin necesare, de exemplu, mai multe locuri în spitale sau, mai rău, paturi de terapie intensivă, explică specialiștii.

Indirect, asta afectează negativ economia prin micșorarea forței de muncă (mai puțini oameni care lucrează) și scăderea productivității. De exemplu, un muncitor bolnav lipsește de la serviciu sau poate nu mai lucrează la capacitate maximă.

În timpul pandemiei de COVID-19, soluția pe care au găsit-o angajatorii a fost să-i lase, acolo unde a fost posibil, pe oameni să muncească de acasă pentru a limita răspândirea virusului.

Reducând posibilitatea îmbolnăvirii, s-au păstrat multe locuri de muncă.

Nu vom ști niciodată cât de mari ar fi fost daunele economice în SUA, dacă producția de vaccinuri ar fi durat mai mult timp. 

Dar faptul că au fost gata atât de rapid a dus la o reducere drastică a cazurilor de COVID-19, a ratei de spitalizare și a numărului de decese.

Asta a avut și un impact economic pozitiv: pentru că mai puțini angajați, fiind imunizați, se pot îmbolnăvi, a fost redus riscul de pierdere a productivității și nevoia de servicii de îngrijiri medicale, spun economiștii.

Cea mai eficientă colaborare

Tot vaccinurile au redus nevoie de distanțare socială care a forțat multe afaceri să se închidă. 

Asta a permis oamenilor să se întoarcă la activitățile pe care le făceau înainte de pandemie, precum să meargă la cumpărături, să mănânce la restaurant sau să lucreze împreună, făcând, așadar, posibilă funcționarea continuă a economiei. 

Făcând o comparație între situația financiară din SUA în prezent și cea care ar fi putut fi dacă nu exista pandemia, economiștii estimează o economie la bugetul statului de 438 de miliarde de dolari.

Estimarea include scăderea costului cu serviciile medicale pentru că vaccinul a redus numărul de infectări și gravitatea lor, precum și păstrarea productivității forței de muncă, fiindcă oamenii nu s-au mai îmbolnăvit – ori nu au fost atât de grav bolnavi.

Producerea unui vaccin este costisitoare.

De regulă, durează ani și e nevoie de implicarea mai multor părți.

„Dezvoltarea vaccinului anti-COVID cu o așa rapiditate este rezultatul uneia dintre cele mai de succes colaborări din ultimii ani, una care merită aplaudă și merită repetată în viitor: între mediul academic, companiile farma și guvernul SUA”, scriu realizatorii studiului.

Pierderile care nu pot fi recuperate

Economiștii atrag însă atenția că sunt lucruri mai puțin tangibile care nu au putut fi luate în calcul în realizarea studiului, precum îmbunătățirea calității vieții sau a sănătății mintale.

Pierderea celor dragi, teama de infectare, grija față de siguranța financiară, efectele izolării și singurătății – toate ne-au marcat până acum. Și sunt elemente pe care vaccinul nu le poate rezolva.

„Vaccinul nu-i poate aduce înapoi pe cei pe care i-am pierdut în timpul pandemiei, dar a adus puțin optimism și speranța că ne vom întoarce la o viață normală, chiar dacă nu în totalitate”, notează specialiștii.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
10 ianuarie, 18:11
0
291

Studiu: Răceala obișnuită ar putea da un grad de protecție în fața COVID-19

10 ianuarie, 18:11
0
291

Apărarea naturală a organismului împotriva răcelilor obișnuite ar putea oferi și o anumită protecție contra COVID-19, sugerează un studiu citat de BBC.

Studiu: Răceala obișnuită ar putea da un grad de protecție în fața COVID-19Foto: Profimedia

Studiul publicat în Nature Communications a implicat 52 de persoane care locuiau cu cineva care tocmai fusese infectat cu COVID-19, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Cei care au dezvoltat o „bancă de memorie” de celule imunitare specifice după răceală - pentru a ajuta organismul să prevină alte atacuri ale virozei - au părut să aibă un risc mai mic să se îmbolnăvească de COVID.

Experții spun însă că nimeni nu ar trebui să se bazeze doar pe această apărare și că vaccinurile rămân esențiale pentru protecția în fața COVID-19.

Totuși, oamenii de știință cred că descoperirile lor ar putea oferi o perspectivă utilă asupra modului în care sistemul de apărare al organismului uman luptă împotriva virusului.

COVID-19 este cauzat de un tip de coronavirus, iar unele răceli sunt cauzate de alte coronavirusuri - așa că oamenii de știință s-au întrebat dacă imunitatea împotriva unuia ar putea ajuta în lupta împotriva SARS-CoV-2.

Dar experții avertizează că ar fi o „greșeală gravă” să credem că oricine a răcit recent este protejat automat împotriva COVID-19 - deoarece nu toate răcelile sunt cauzate de coronavirusuri.

Echipa de la Imperial College London a vrut să înțeleagă mai bine de ce unii oameni fac COVID după ce au fost expuși la virus, iar alții nu.

Ei și-au concentrat studiul pe o parte crucială a sistemului imunitar al organismului - celulele T.

Unele dintre aceste celule T ucid orice celule infectate de o amenințare specifică - de exemplu, un virus de răceală.

Și, după ce răceala a trecut, unele celule T rămân în organism ca bancă de memorie, gata să ridice o apărare la următoarea întâlnire cu virusul.

În septembrie 2020, cercetătorii au studiat 52 de persoane care nu fuseseră încă vaccinate, dar care locuiau cu persoane ce tocmai fuseseră testate pozitiv pentru COVID-19.

Jumătate din grup a făcut COVID în timpul perioadei de studiu de 28 de zile, iar jumătate nu s-a îmbolnăvit.

S-a descoperit că o treime dintre persoanele care nu au făcut COVID au niveluri ridicate de celule T cu memorie specifică pentru răceală în sânge. Acestea au fost probabil create atunci când organismul a fost infectat cu un alt coronavirus uman strâns înrudit - cel mai frecvent fiind o răceală obișnuită, spun ei.

Cercetătorii iau în calcul și alte variabile - cum ar fi ventilația și cât de apropiat a fost contactul cu cei infectați - care ar putea avea un impact asupra situației.

Dr. Simon Clarke, de la Universitatea din Reading, a spus că, deși acesta a fost un studiu relativ mic, a contribuit la înțelegerea modului în care sistemul nostru imunitar luptă împotriva virusului și ar putea ajuta la viitoarele vaccinuri.

„Aceste date nu ar trebui să fie suprainterpretate. Pare puțin probabil ca toți cei care au murit sau au făcut o formă mai gravă de COVID să nu fi avut niciodată o răceală cauzată de un coronavirus”, a avertizat el.

„Și ar putea fi o greșeală gravă să credem că oricine a răcit recent este protejat împotriva COVID-19, deoarece coronavirusurile reprezintă doar 10-15% dintre răceli”, a mai spus cercetătorul.

Profesorul Ajit Lalvani, autorul principal al studiului, spune că vaccinurile sunt cheia pentru protecția în fața SARS-CoV-2.

Studiul publicat în Nature Communications a implicat 52 de persoane care locuiau cu cineva care tocmai fusese infectat cu COVID-19, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Cei care au dezvoltat o „bancă de memorie” de celule imunitare specifice după răceală - pentru a ajuta organismul să prevină alte atacuri ale virozei - au părut să aibă un risc mai mic să se îmbolnăvească de COVID.

Experții spun însă că nimeni nu ar trebui să se bazeze doar pe această apărare și că vaccinurile rămân esențiale pentru protecția în fața COVID-19.

Totuși, oamenii de știință cred că descoperirile lor ar putea oferi o perspectivă utilă asupra modului în care sistemul de apărare al organismului uman luptă împotriva virusului.

COVID-19 este cauzat de un tip de coronavirus, iar unele răceli sunt cauzate de alte coronavirusuri - așa că oamenii de știință s-au întrebat dacă imunitatea împotriva unuia ar putea ajuta în lupta împotriva SARS-CoV-2.

Dar experții avertizează că ar fi o „greșeală gravă” să credem că oricine a răcit recent este protejat automat împotriva COVID-19 - deoarece nu toate răcelile sunt cauzate de coronavirusuri.

Echipa de la Imperial College London a vrut să înțeleagă mai bine de ce unii oameni fac COVID după ce au fost expuși la virus, iar alții nu.

Ei și-au concentrat studiul pe o parte crucială a sistemului imunitar al organismului - celulele T.

Unele dintre aceste celule T ucid orice celule infectate de o amenințare specifică - de exemplu, un virus de răceală.

Și, după ce răceala a trecut, unele celule T rămân în organism ca bancă de memorie, gata să ridice o apărare la următoarea întâlnire cu virusul.

În septembrie 2020, cercetătorii au studiat 52 de persoane care nu fuseseră încă vaccinate, dar care locuiau cu persoane ce tocmai fuseseră testate pozitiv pentru COVID-19.

Jumătate din grup a făcut COVID în timpul perioadei de studiu de 28 de zile, iar jumătate nu s-a îmbolnăvit.

S-a descoperit că o treime dintre persoanele care nu au făcut COVID au niveluri ridicate de celule T cu memorie specifică pentru răceală în sânge. Acestea au fost probabil create atunci când organismul a fost infectat cu un alt coronavirus uman strâns înrudit - cel mai frecvent fiind o răceală obișnuită, spun ei.

Cercetătorii iau în calcul și alte variabile - cum ar fi ventilația și cât de apropiat a fost contactul cu cei infectați - care ar putea avea un impact asupra situației.

Dr. Simon Clarke, de la Universitatea din Reading, a spus că, deși acesta a fost un studiu relativ mic, a contribuit la înțelegerea modului în care sistemul nostru imunitar luptă împotriva virusului și ar putea ajuta la viitoarele vaccinuri.

„Aceste date nu ar trebui să fie suprainterpretate. Pare puțin probabil ca toți cei care au murit sau au făcut o formă mai gravă de COVID să nu fi avut niciodată o răceală cauzată de un coronavirus”, a avertizat el.

„Și ar putea fi o greșeală gravă să credem că oricine a răcit recent este protejat împotriva COVID-19, deoarece coronavirusurile reprezintă doar 10-15% dintre răceli”, a mai spus cercetătorul.

Profesorul Ajit Lalvani, autorul principal al studiului, spune că vaccinurile sunt cheia pentru protecția în fața SARS-CoV-2.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
27 dec, 2021 13:46
0
1 044

Studiu: Vaccinurile ARNm anti-COVID afectează fertilitatea?

27 dec, 2021 13:46
0
1 044

Vaccinurile ANRm anti-COVID-19 nu afectează fertilitatea sau funcția ovariană, potrivit unui nou studiu israelian publicat de Human Reproduction.

Studiu: Vaccinurile ARNm anti-COVID afectează fertilitatea?Foto: Shutterstock

„Cu siguranță, vaccinul nu afectează activitatea ovariană. Studiul ne oferă, pentru prima dată, date și dovezi potrivit cărora nu există efecte negative ale vaccinurilor asupra funcției ovariene a fertilității”, a explicat prof. Jaron Rabinovici, director adjunct al Diviziei Femei și Maternitate, director al Departamentului de Maternitate, dar și specialist în fertilitate la Centrul Medical Sheba, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

Echipa de cercetători a recrutat 200 de femei cu vârste cuprinse între 18 și 42 de ani pentru a participa la studiu, testând nivelul hormonului anti-Mullterian (AMH) din corp.

Acesta este considerat un indicator fiabil pentru evaluarea sănătății ovarelor și a fertilității, scrie Jerusalem Post.

Femeile au fost testate înainte de a fi vaccinate cu serul Pfizer, dar și la trei luni după administrarea rapelului. De asemenea, acestea au completat anumite chestionare în care li se cerea să ofere date despre ciclul menstrual și despre posibile efecte secundare.

129 de femei au dus studiul până la capăt, altele au rămas însărcinate sau s-au infectat. Nivelul hormonului AHM, în cazul tuturor participantelor, a rămas neschimbat până la final.

„Una dintre preocupările apărute de la introducerea vaccinului cu ARNm a fost că ar putea afecta funcționarea ovarelor femeii și ar putea duce la infertilitate viitoare. Acest studiu revoluționar arată că vaccinul nu afectează nivelul de fertilitate al unei femei”, a spus prof. Rabinovici.

Cercetătorii nu au găsit nicio asociere între nivelurile de anticorpi după vaccin și nivelurile de AMH.

„Concluzionăm că vaccinurile ARNm nu sunt asociate cu o scădere a rezervei ovariene la trei luni”, au transmis cercetătorii.

Mai mult, prof. Rabinovici a specificat că multe dintre femeile pe care le consultă au fost vaccinate împotriva COVID-19 în ultimul an și au reușit să rămână însărcinate.

„Cu siguranță, vaccinul nu afectează activitatea ovariană. Studiul ne oferă, pentru prima dată, date și dovezi potrivit cărora nu există efecte negative ale vaccinurilor asupra funcției ovariene a fertilității”, a explicat prof. Jaron Rabinovici, director adjunct al Diviziei Femei și Maternitate, director al Departamentului de Maternitate, dar și specialist în fertilitate la Centrul Medical Sheba, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

Echipa de cercetători a recrutat 200 de femei cu vârste cuprinse între 18 și 42 de ani pentru a participa la studiu, testând nivelul hormonului anti-Mullterian (AMH) din corp.

Acesta este considerat un indicator fiabil pentru evaluarea sănătății ovarelor și a fertilității, scrie Jerusalem Post.

Femeile au fost testate înainte de a fi vaccinate cu serul Pfizer, dar și la trei luni după administrarea rapelului. De asemenea, acestea au completat anumite chestionare în care li se cerea să ofere date despre ciclul menstrual și despre posibile efecte secundare.

129 de femei au dus studiul până la capăt, altele au rămas însărcinate sau s-au infectat. Nivelul hormonului AHM, în cazul tuturor participantelor, a rămas neschimbat până la final.

„Una dintre preocupările apărute de la introducerea vaccinului cu ARNm a fost că ar putea afecta funcționarea ovarelor femeii și ar putea duce la infertilitate viitoare. Acest studiu revoluționar arată că vaccinul nu afectează nivelul de fertilitate al unei femei”, a spus prof. Rabinovici.

Cercetătorii nu au găsit nicio asociere între nivelurile de anticorpi după vaccin și nivelurile de AMH.

„Concluzionăm că vaccinurile ARNm nu sunt asociate cu o scădere a rezervei ovariene la trei luni”, au transmis cercetătorii.

Mai mult, prof. Rabinovici a specificat că multe dintre femeile pe care le consultă au fost vaccinate împotriva COVID-19 în ultimul an și au reușit să rămână însărcinate.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
20 ianuarie, 00:21
0
837

Studiu: Probleme în plus pentru cei care au avut o formă ușoară de COVID

20 ianuarie, 00:21
0
837

Pacienții care au trecut printr-o formă blândă a infectării cu coronavirus și nu au avut simptome persistente după îmbolnăvire pot prezenta totuși probleme de memorie și atenție timp de șase până la nouă luni după boală.

Studiu: Probleme în plus pentru cei care au avut o formă ușoară de COVIDFoto: libertatea.ro

Despre aceasta arată rezultatele unui studiu al Universității Oxford, relatează Reuters, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

Problemele cognitive care afectează gradul de concentrare, împreună cu uitarea și oboseala, sunt simptome ale așa-numitului „COVID pe termen lung”, însă până acum nu s-a stabilit cât de răspândite sunt problemele de atenție apărute în urma infectării cu coronavirus.

Participanții la studiul britanic au fost testați pozitiv pentru COVID-19, dar nu au raportat alte simptome pe termen lung.

În cadrul cercetării, ei au fost rugați să rezolve exerciții pentru a-și testa memoria și capacitatea cognitivă.

Specialiștii au descoperit astfel că ei au avut dificultăți semnificative în a-și aminti experiențele personale – cunoscută ca memorie episodică – până la șase luni după infectarea cu SARS-CoV-2.

De asemenea, în cazul lor s-a constatat o scădere mai mare a capacității de a-și păstra atenția față de persoanele neinfectate până la nouă luni după boală.

Dr. Sijia Zhao de la Departamentul de Psihologie Experimentală, Universitatea din Oxford: Ceea ce este surprinzător este că, deși cei care au trecut prin COVID-19 nu mai aveau simptome la momentul testării, ei au prezentat o degradare a atenției și memoriei. (…) Descoperirile noastre arată că oamenii pot experimenta anumite consecințe cognitive cronice timp de luni întregi.

Potrivit cercetătorilor, problemele de memorie și atenție s-au rezolvat în general într-un interval cuprins între șase și nouă luni de la infectarea cu coronavirus.

136 de persoane au fost incluse în studiu. Stephen Burgess de la Unitatea de Biostatistică MRC din cadrul Universității Cambridge a atras atenția asupra neajunsurilor cercetării făcute pe un număr mic de participanți.

”În ciuda acestui fapt, diferențele dintre grupurile COVID și non-COVID în ceea ce privește mai multe aspecte specifice ale capacității cognitive analizate în acest studiu au fost izbitoare”, a precizat Burgess.

Despre aceasta arată rezultatele unui studiu al Universității Oxford, relatează Reuters, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

Problemele cognitive care afectează gradul de concentrare, împreună cu uitarea și oboseala, sunt simptome ale așa-numitului „COVID pe termen lung”, însă până acum nu s-a stabilit cât de răspândite sunt problemele de atenție apărute în urma infectării cu coronavirus.

Participanții la studiul britanic au fost testați pozitiv pentru COVID-19, dar nu au raportat alte simptome pe termen lung.

În cadrul cercetării, ei au fost rugați să rezolve exerciții pentru a-și testa memoria și capacitatea cognitivă.

Specialiștii au descoperit astfel că ei au avut dificultăți semnificative în a-și aminti experiențele personale – cunoscută ca memorie episodică – până la șase luni după infectarea cu SARS-CoV-2.

De asemenea, în cazul lor s-a constatat o scădere mai mare a capacității de a-și păstra atenția față de persoanele neinfectate până la nouă luni după boală.

Dr. Sijia Zhao de la Departamentul de Psihologie Experimentală, Universitatea din Oxford: Ceea ce este surprinzător este că, deși cei care au trecut prin COVID-19 nu mai aveau simptome la momentul testării, ei au prezentat o degradare a atenției și memoriei. (…) Descoperirile noastre arată că oamenii pot experimenta anumite consecințe cognitive cronice timp de luni întregi.

Potrivit cercetătorilor, problemele de memorie și atenție s-au rezolvat în general într-un interval cuprins între șase și nouă luni de la infectarea cu coronavirus.

136 de persoane au fost incluse în studiu. Stephen Burgess de la Unitatea de Biostatistică MRC din cadrul Universității Cambridge a atras atenția asupra neajunsurilor cercetării făcute pe un număr mic de participanți.

”În ciuda acestui fapt, diferențele dintre grupurile COVID și non-COVID în ceea ce privește mai multe aspecte specifice ale capacității cognitive analizate în acest studiu au fost izbitoare”, a precizat Burgess.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
28 dec, 2021 12:39
0
649

Studiu: Omicron îmbunătățește imunitatea neutralizantă împotriva Delta

28 dec, 2021 12:39
0
649

Un studiu realizat de oameni de știință din Africa de Sud sugerează că infecția provocată de varianta Omicron a noului coronavirus îmbunătățește capacitatea sistemului imunitar de a neutraliza varianta Delta, informează Reuters.

Studiu: Omicron îmbunătățește imunitatea neutralizantă împotriva DeltaFoto: Radio Chișinău

Studiul sud-african, care nu a fost deocamdată examinat de alți cercetători internaționali prin procedura peer-review, a descoperit că persoanele infectate cu varianta Omicron, în special cele vaccinate, dezvoltă o imunitate îmbunătățită împotriva variantei Delta, transmite Știri.md cu referire la radiochișinău.md.

Noua cercetare a înrolat 33 de persoane vaccinate și nevaccinate care au fost infectate cu varianta Omicron în Africa de Sud.

Deși autorii studiului au descoperit că neutralizarea variantei Omicron a crescut de 14 ori în primele 14 zile după înrolarea voluntarilor, ei au constatat, de asemenea, că a existat și o creștere de 4,4 ori a capacității de neutralizare a variantei Delta.

"Creșterea imunității de neutralizare a variantei Delta la indivizii infectați cu Omicron ar putea rezulta din scăderea abilității variantei Delta de a îi reinfecta pe acei indivizi", au explicat autorii studiului.

Alex Sigal, profesor la Africa Health Research Institute din Africa de Sud, a declarat luni pe Twitter că dacă varianta Omicron se va dovedi în final mai puțin patogenă, așa cum indică situația medicală din această țară, atunci ea "va contribui la eliminarea variantei Delta".

Potrivit unui studiu sud-african recent, există un risc mai mic de spitalizare și de forme severe de COVID-19 la persoanele infectate cu varianta Omicron în comparație cu cele infectate cu varianta Delta, însă autorii acelei cercetări au spus că rezultatul s-ar putea datora unei imunități ridicate în rândul populației generale.

Varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2, detectată pentru prima dată în Africa de Sud și în Hong Kong în luna noiembrie, s-a răspândit de atunci în lumea întreagă și amenință să copleșească spitalele și să strice planurile de călătorie ale multor oameni în perioada sărbătorilor de iarnă. 

Studiul sud-african, care nu a fost deocamdată examinat de alți cercetători internaționali prin procedura peer-review, a descoperit că persoanele infectate cu varianta Omicron, în special cele vaccinate, dezvoltă o imunitate îmbunătățită împotriva variantei Delta, transmite Știri.md cu referire la radiochișinău.md.

Noua cercetare a înrolat 33 de persoane vaccinate și nevaccinate care au fost infectate cu varianta Omicron în Africa de Sud.

Deși autorii studiului au descoperit că neutralizarea variantei Omicron a crescut de 14 ori în primele 14 zile după înrolarea voluntarilor, ei au constatat, de asemenea, că a existat și o creștere de 4,4 ori a capacității de neutralizare a variantei Delta.

"Creșterea imunității de neutralizare a variantei Delta la indivizii infectați cu Omicron ar putea rezulta din scăderea abilității variantei Delta de a îi reinfecta pe acei indivizi", au explicat autorii studiului.

Alex Sigal, profesor la Africa Health Research Institute din Africa de Sud, a declarat luni pe Twitter că dacă varianta Omicron se va dovedi în final mai puțin patogenă, așa cum indică situația medicală din această țară, atunci ea "va contribui la eliminarea variantei Delta".

Potrivit unui studiu sud-african recent, există un risc mai mic de spitalizare și de forme severe de COVID-19 la persoanele infectate cu varianta Omicron în comparație cu cele infectate cu varianta Delta, însă autorii acelei cercetări au spus că rezultatul s-ar putea datora unei imunități ridicate în rândul populației generale.

Varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2, detectată pentru prima dată în Africa de Sud și în Hong Kong în luna noiembrie, s-a răspândit de atunci în lumea întreagă și amenință să copleșească spitalele și să strice planurile de călătorie ale multor oameni în perioada sărbătorilor de iarnă. 

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
17 ianuarie, 23:24
0
293

Studiu: A patra doză de vaccin, prea puţin eficientă în faţa Omicron

17 ianuarie, 23:24
0
293

A patra doză a vaccinului anti-COVID-19 duce la creşterea anticorpilor la niveluri mai mari decât după doza a treia, însă nu ajunge pentru a preveni în faţa Omicron, potrivit unui studiu preliminar din Israel.

Studiu: A patra doză de vaccin, prea puţin eficientă în faţa OmicronFoto: mediafax.ro

Centrul Medical Sheba din Israel a administrat a doua serie de vaccinuri în cadrul unui studiu în rândul angajaţilor săi şi studiază efectul serului Pfizer la 154 de persoane după două săptămâni şi al serului Moderna la 120 de persoane după o săptămână, a declarat Gili Regev-Yochay, directorul Unităţii de Boli Infecţioase, conform Reuters, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Rezultatele au fost comparate cu cele obţinute de un grup de control care nu a primit a patra injecţie.

În plus, cei vaccinaţi cu Moderna primiseră anterior trei injecţii cu vaccinul de la Pfizer, a precizat spitalul.

Vaccinurile au dus la o creştere a numărului de anticorpi „chiar puţin mai mare decât după a treia doză", a declarat Regev-Yochay: „cu toate acestea, nu este, probabil, suficient în faţa Omicron".

„Ştim până acum că nivelul de anticorpi necesar pentru a proteja şi pentru a nu fi infectat de Omicron este probabil prea mare pentru vaccin, chiar dacă este un vaccin bun", a adăugat Gili Regev-Yochay.

Rezultatele, despre care spitalul a spus că sunt primele de acest fel din lume, sunt preliminare şi nu au fost încă publicate.

Israelul a fost cea mai rapidă ţară care a introdus vaccinările iniţiale împotriva COVID-19 în urmă cu un an, iar luna trecută a început să ofere o a patra doză celor mai vulnerabili sau expuţi la risc ridicat.

Centrul Medical Sheba din Israel a administrat a doua serie de vaccinuri în cadrul unui studiu în rândul angajaţilor săi şi studiază efectul serului Pfizer la 154 de persoane după două săptămâni şi al serului Moderna la 120 de persoane după o săptămână, a declarat Gili Regev-Yochay, directorul Unităţii de Boli Infecţioase, conform Reuters, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Rezultatele au fost comparate cu cele obţinute de un grup de control care nu a primit a patra injecţie.

În plus, cei vaccinaţi cu Moderna primiseră anterior trei injecţii cu vaccinul de la Pfizer, a precizat spitalul.

Vaccinurile au dus la o creştere a numărului de anticorpi „chiar puţin mai mare decât după a treia doză", a declarat Regev-Yochay: „cu toate acestea, nu este, probabil, suficient în faţa Omicron".

„Ştim până acum că nivelul de anticorpi necesar pentru a proteja şi pentru a nu fi infectat de Omicron este probabil prea mare pentru vaccin, chiar dacă este un vaccin bun", a adăugat Gili Regev-Yochay.

Rezultatele, despre care spitalul a spus că sunt primele de acest fel din lume, sunt preliminare şi nu au fost încă publicate.

Israelul a fost cea mai rapidă ţară care a introdus vaccinările iniţiale împotriva COVID-19 în urmă cu un an, iar luna trecută a început să ofere o a patra doză celor mai vulnerabili sau expuţi la risc ridicat.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
9 ianuarie, 21:00
0
1 557

Varianta Omicron, rezistentă la majoritatea anticorpilor monoclonali

9 ianuarie, 21:00
0
1 557

Varianta Omicron a coronavirusului a fost depistată pentru prima dată în Africa de Sud în noiembrie 2021 şi de atunci s-a răspândit în multe ţări.

Varianta Omicron, rezistentă la majoritatea anticorpilor monoclonaliFoto: protv.ro

Se aşteaptă să devină dominantă în câteva săptămâni sau luni. Iniţial, studii epidemiologice au arătat că varianta Omicron este mai transmisibilă decât variantele dominante în prezent (precum Delta), transmite Știri.md cu referire la news.ro.

Este capabilă să se răspândească la persoanele care au primit două doze de vaccin şi la cele care au fost infectate anterior, potrivit medicalxpress.com.

Oamenii de ştiinţă de la Institut Pasteur şi Vaccine Research Institute, în colaborare cu KU Leuven (Leuven, Belgia), Orléans Regional Hospital, Hôpital Européen Georges Pompidou (AP-HP), Inserm şi CNRS, au studiat sensibilitatea variantei Omicron la anticorpii monoclonali utilizaţi în practica clinică pentru prevenirea formelor severe de boală la persoanele cu risc, precum şi la anticorpii din sângele persoanelor infectate anterior cu SARS-CoV-2 sau vaccinate. 

Ei au comparat această sensibilitate cu cea de la varianta Delta. Experţii au demonstrat că Omicron este mult mai puţin sensibil la anticorpii neutralizanţi în comparaţie cu Delta.

Oamenii de ştiinţă au analizat apoi sângele de la persoanele care au primit două doze de vaccin de la Pfizer sau AstraZeneca. La cinci luni de la vaccinare, anticorpii din sânge nu mai erau capabili să neutralizeze Omicron

 Această pierdere a eficacităţii a fost observată şi la indivizi care au fost infectaţi cu SARS-CoV-2 în ultimele 12 luni. 

Administrarea unei doze booster cu vaccin de la Pfizer sau a unei singure doze de vaccin la indivizi infectaţi anterior a condus la o creştere semnificativă a nivelurilor de anticorpi, care a fost suficientă pentru a neutraliza Omicron.

Prin urmare, Omicron este mult mai puţin sensibil la anticorpii anti-SARS-CoV-2 utilizaţi în prezent în practica clinică sau obţinuţi după două doze de vaccin. 

Studiul a fost publicat pe site-ul bioRxiv în 15 decembrie 2021 şi în revista Nature pe 23 decembrie 2021. 

Studiile epidemiologice iniţiale demonstrează că varianta Omicron este mai transmisibilă decât varianta Delta. Caracteristicile biologice ale variantei Omicron sunt încă relativ necunoscute.

Are peste 32 de mutaţii în proteina spike, în comparaţie cu primul SARS-CoV-2 şi a fost desemnată ca o variantă îngrijorătoare de către OMS pe 26 noiembrie 2021.

Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că numeroasele mutaţii ale proteinei spike ale variantei Omicron i-au permis să evite în mare măsură răspunsul imun.

Sunt cercetări în curs pentru a determina de ce această variantă este mai transmisibilă de la un individ la altul şi pentru a analiza eficacitatea pe termen lung a unei doze de rapel.

Se aşteaptă să devină dominantă în câteva săptămâni sau luni. Iniţial, studii epidemiologice au arătat că varianta Omicron este mai transmisibilă decât variantele dominante în prezent (precum Delta), transmite Știri.md cu referire la news.ro.

Este capabilă să se răspândească la persoanele care au primit două doze de vaccin şi la cele care au fost infectate anterior, potrivit medicalxpress.com.

Oamenii de ştiinţă de la Institut Pasteur şi Vaccine Research Institute, în colaborare cu KU Leuven (Leuven, Belgia), Orléans Regional Hospital, Hôpital Européen Georges Pompidou (AP-HP), Inserm şi CNRS, au studiat sensibilitatea variantei Omicron la anticorpii monoclonali utilizaţi în practica clinică pentru prevenirea formelor severe de boală la persoanele cu risc, precum şi la anticorpii din sângele persoanelor infectate anterior cu SARS-CoV-2 sau vaccinate. 

Ei au comparat această sensibilitate cu cea de la varianta Delta. Experţii au demonstrat că Omicron este mult mai puţin sensibil la anticorpii neutralizanţi în comparaţie cu Delta.

Oamenii de ştiinţă au analizat apoi sângele de la persoanele care au primit două doze de vaccin de la Pfizer sau AstraZeneca. La cinci luni de la vaccinare, anticorpii din sânge nu mai erau capabili să neutralizeze Omicron

 Această pierdere a eficacităţii a fost observată şi la indivizi care au fost infectaţi cu SARS-CoV-2 în ultimele 12 luni. 

Administrarea unei doze booster cu vaccin de la Pfizer sau a unei singure doze de vaccin la indivizi infectaţi anterior a condus la o creştere semnificativă a nivelurilor de anticorpi, care a fost suficientă pentru a neutraliza Omicron.

Prin urmare, Omicron este mult mai puţin sensibil la anticorpii anti-SARS-CoV-2 utilizaţi în prezent în practica clinică sau obţinuţi după două doze de vaccin. 

Studiul a fost publicat pe site-ul bioRxiv în 15 decembrie 2021 şi în revista Nature pe 23 decembrie 2021. 

Studiile epidemiologice iniţiale demonstrează că varianta Omicron este mai transmisibilă decât varianta Delta. Caracteristicile biologice ale variantei Omicron sunt încă relativ necunoscute.

Are peste 32 de mutaţii în proteina spike, în comparaţie cu primul SARS-CoV-2 şi a fost desemnată ca o variantă îngrijorătoare de către OMS pe 26 noiembrie 2021.

Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că numeroasele mutaţii ale proteinei spike ale variantei Omicron i-au permis să evite în mare măsură răspunsul imun.

Sunt cercetări în curs pentru a determina de ce această variantă este mai transmisibilă de la un individ la altul şi pentru a analiza eficacitatea pe termen lung a unei doze de rapel.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 11:29
0
586

Studiu: Omicron supraviețuiește mai mult pe plastic și pe piele

25 ianuarie, 11:29
0
586

Noua variantă Omicron poate rezista mai mult pe suprafețe de plastic și pe piele decât celelalte variante anterioare ale coronavirusului, au constatat cercetătorii japonezi în cadrul unor teste de laborator, potrivit Reuters.

Studiu: Omicron supraviețuiește mai mult pe plastic și pe pieleFoto: profimedia

Rezistența acestei tulpini, capacitatea de a rămâne infecțioasă, ar putea fi motivul pentru care Omicron a înlocuit Delta ca variantă dominantă şi s-a răspândit rapid, au spus cercetătorii, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Astfel, pe suprafeţele de plastic, timpii medii de supravieţuire a tulpinii originale şi a variantelor Alpha, Beta, Gamma şi Delta au fost de 56 de ore, 191,3 ore, 156,6 ore, 59,3 ore şi, respectiv, 114,0 ore, în comparaţie cu 193,5 ore pentru Omicron. Pe de altă parte s-a constatat în urma analizării unor mostre de piele de la cadavre, că timpul mediu de supravieţuire a virusului a fost de 8,6 ore pentru versiunea originală, 19,6 ore pentru Alpha, 19,1 ore pentru Beta, 11,0 ore Gamma, 16,8 ore pentru Delta şi 21,1 ore pentru Omicron.

Pe piele, toate variantele au fost complet inactivate după 15 secunde de expunere la dezinfectanţi pentru mâini pe bază de alcool.

În acest context, cercetătorii îndeamnă ca recomandările OMS privind igiena mâinilor și dezinfectare să fie respectate în continuare.

Totodată, studiile arată că cei care folosesc testele rapide de antigen pentru detectarea COVID-19 ar trebui să tamponeze nările conform indicaţiilor producătorului, nu gâtul. Tamponarea nazală a detectat peste 95% dintre persoanele cu gradul cel mai ridicat de infectare, cu variantele cele mai contagioase, a declarat dr. Diane Havlir de la Universitatea din California, San Francisco. În schimb, prelevarea probelor din gât a detectat cu aproape 40% mai puţine cazuri.

Rezistența acestei tulpini, capacitatea de a rămâne infecțioasă, ar putea fi motivul pentru care Omicron a înlocuit Delta ca variantă dominantă şi s-a răspândit rapid, au spus cercetătorii, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Astfel, pe suprafeţele de plastic, timpii medii de supravieţuire a tulpinii originale şi a variantelor Alpha, Beta, Gamma şi Delta au fost de 56 de ore, 191,3 ore, 156,6 ore, 59,3 ore şi, respectiv, 114,0 ore, în comparaţie cu 193,5 ore pentru Omicron. Pe de altă parte s-a constatat în urma analizării unor mostre de piele de la cadavre, că timpul mediu de supravieţuire a virusului a fost de 8,6 ore pentru versiunea originală, 19,6 ore pentru Alpha, 19,1 ore pentru Beta, 11,0 ore Gamma, 16,8 ore pentru Delta şi 21,1 ore pentru Omicron.

Pe piele, toate variantele au fost complet inactivate după 15 secunde de expunere la dezinfectanţi pentru mâini pe bază de alcool.

În acest context, cercetătorii îndeamnă ca recomandările OMS privind igiena mâinilor și dezinfectare să fie respectate în continuare.

Totodată, studiile arată că cei care folosesc testele rapide de antigen pentru detectarea COVID-19 ar trebui să tamponeze nările conform indicaţiilor producătorului, nu gâtul. Tamponarea nazală a detectat peste 95% dintre persoanele cu gradul cel mai ridicat de infectare, cu variantele cele mai contagioase, a declarat dr. Diane Havlir de la Universitatea din California, San Francisco. În schimb, prelevarea probelor din gât a detectat cu aproape 40% mai puţine cazuri.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
10 ianuarie, 07:25
0
217

Adresele unde vor staționa punctele mobile de vaccinare din Chișinău

10 ianuarie, 07:25
0
217

Primăria municipiului Chișinău anunță unde vor staționa luni, 10 ianuarie, cele două puncte mobile de vaccinare.

Adresele unde vor staționa punctele mobile de vaccinare din ChișinăuFoto: știri.md

Astfel, în intervalul orelor 10:00-18:00, troleibuzul se va afla în sectorul Ciocana, bd. Mircea cel Bătrân / str. Petru Zadnipru, transmite Știri.md.

Autobuzul se va afla în sectorul Botanica, bd. Dacia 21/1, restaurant McDonald's”.

Cetățenii au posibilitatea de a se imuniza la cele două puncte de vaccinare mobile până la sfârșitul lunii ianuarie. 

Oamenii pot identifica ușor unitățile după inscripțiile pe partea exterioară a acestora în susținerea Campaniei de vaccinare anti-COVID-19.

Astfel, în intervalul orelor 10:00-18:00, troleibuzul se va afla în sectorul Ciocana, bd. Mircea cel Bătrân / str. Petru Zadnipru, transmite Știri.md.

Autobuzul se va afla în sectorul Botanica, bd. Dacia 21/1, restaurant McDonald's”.

Cetățenii au posibilitatea de a se imuniza la cele două puncte de vaccinare mobile până la sfârșitul lunii ianuarie. 

Oamenii pot identifica ușor unitățile după inscripțiile pe partea exterioară a acestora în susținerea Campaniei de vaccinare anti-COVID-19.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...