12 ianuarie, 23:35
0
217

Calendar astronomic 2022: Fenomenele cele mai importante ale anului

12 ianuarie, 23:35
0
217

O eclipsă totală de Lună, o apariție a lui Venus și o aliniere de cinci planete, acestea sunt doar câteva fenomene astronomice de urmărit în 2022.

Calendar astronomic 2022: Fenomenele cele mai importante ale anuluiFoto: descopera.ro

Urmează încă un an de privit cerul, iar 2022 promite să nu dezamăgească, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Iată câteva dintre cele mai remarcabile evenimente care vor avea loc anul acesta, conform Live Science.

Apariția lui Venus, începând cu mijlocul lunii februarie

Cea mai strălucitoare dintre toate planetele va împodobi cerul dimineții înainte de zori, strălucind jos pe cerul de sud-est cu câteva ore înainte de răsărit.

Venus va atinge cea mai mare strălucire pe 13 februarie și, văzută prin telescoape mici și binocluri stabile, va semăna cu o fază încântătoare de Lună crescătoare.

Pe 20 martie va semăna cu o fază de pătrar, în timp ce va atinge cea mai mare elongație vestică față de soare. Și pe parcurs, luna o va însoți într-un tablou ceresc minunat pe 26 februarie.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022 – Zeul Războiului se întâlnește cu Stăpânul Inelelor, pe 5 aprilie

Jos pe cerul est-sud-est, înainte de răsăritul soarelui, vom putea privi o conjuncție destul de strânsă, deoarece Marte va trece la mai puțin de 0,4 grade pe sub Saturn.

Ceea ce va face din aceasta o priveliște deosebit de interesantă va fi faptul că aceste două planete au practic aceeași luminozitate (Saturn, magnitudine +0,9, Marte +1,0), însă culorile lor sunt în constrast: Saturn este galbenă-albă, iar Marte este portocalie sau roșiatică.

În plus, la 7 grade de acestea va fi orbitoarea Venus. Merită să vă setați alarmele la 5:30 dimineața pentru a le vedea!

O cometă care probabil va putea fi văzută cu ochiul liber, între sfârșitul lui aprilie și începutul lui mai

Cometa C/2021 O3 (PanSTARRS) va trece la o distanță de 42,8 milioane de kilometri de Soare pe 21 aprilie și ar putea, eventual, să lumineze până la a patra magnitudine (adică suficient de strălucitoare cât să poată fi văzută cu ochiul liber) în ultima săptămână a lunii aprilie până la începutul lunii mai.

Dacă va fi vizibilă, se va afla jos pe cerul de vest-nord-vest la scurt timp după apusul soarelui.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022 – Conjuncția dintre Jupiter și Venus, 27-30 aprilie

În a doua jumătate a lunii aprilie, puteți urmări cum Jupiter începe să urce dincolo de orizontul est-sud-est și se apropie de Venus.

Pe 27 aprilie, o conjuncție extraordinară a celor mai strălucitoare trei obiecte de pe cerul nopții va fi vizibilă în amurgul zorilor, în timp ce o Lună crescătoare trece sub Jupiter și Venus, care vor fi separate de 3 grade.

Apoi, pe 30 aprilie, o „planetă dublă” uimitoare va atrage atenția asupra tuturor celor care se trezesc devreme, deoarece Jupiter și Venus vor apărea una lângă cealaltă… Jupiter în stânga, Venus în dreapta… și separate de doar 0,5 grade. Deși Jupiter va străluci cu o magnitudine strălucitoare de -2, Venus reușește să o întreacă cu două magnitudini și să pară de peste șase ori mai strălucitoare.

Eclipsă parțială de Soare, 30 aprilie

Conul de umbră făcut de Lună, de unde poate fi văzută o eclipsă totală, nu va cădea pe Pământ, aflându-se la aproximativ 1.200 de kilometri sub Polul Sud.

Dar umbra Lunii, sau penumbra, va atinge o parte a emisferei sudice, rezultând o eclipsă parțială care va fi vizibilă în apropierea apusului de soare, pe o fâșie a Oceanului Pacific de Sud și în părțile sudice și vestice ale Americii de Sud, inclusiv Chile, Argentina, Uruguay, Peru, sudul Boliviei, vestul Paraguay și o mică parte din Brazilia.

Cea mai mare eclipsă are loc peste Oceanul Pacific de Sud, la 480 de kilometri nord-vest de Baza Yelcho, o bază de cercetare antarctică chiliană din South Bay, insula Doumer.

O navă sau un pescador din apropierea acestui loc va putea vedea că soarele abia va se va vedea la orizontul vest-nord-vest, cu aproape două treimi din diametrul său ascuns în spatele Lunii. Ceața densă normală a orizontului ar putea atenua și înroși oarecum lumina soarelui, dându-i aspectul unei felii de pepene galben.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022 – Eclipsă totală de Lună, 15-16 mai

Acest eveniment este aproape perfect sincronizat pentru cea mai mare parte din continentele Americane.

Luna va deveni total eclipsată în apropierea sau imediat după răsăritul ei de-a lungul coastei Pacificului din Oregon și statul Washington și în mare parte din vestul și nord-centrul Canadei, transformând Luna într-o sferă roșie, fantomatică, tot mai „mărită” pe măsură ce trece deasupra orizontului de est-sud-est de binecunoscuta „iluzie a Lunii” și poate frumos încadrată de repere îndepărtate.

Din Hawaii, răsăritul Lunii coincide cu sfârșitul totalității; din păcate pentru o mare parte din Alaska, eclipsa se termină înainte de răsăritul Lunii. Peste Oceanul Atlantic, apusul Lunii va interveni în mare parte din Africa și Europa; mare parte din Europa centrală va experimenta drama totalității pe măsură ce Luna apune. Totalitatea va dura ceva mai mult decât media: o oră și 24 de minute.

Luna va trece la sud de centrul umbrei Pământului, așa că în timpul fazei totale, partea inferioară a Lunii va apărea cea mai strălucitoare, în timp ce partea superioară ar trebui să fie vizibil mai întunecată și mai subțire.

Cu toate acestea, luminozitatea și culorile care apar pe Lună vor depinde numai de starea atmosferei noastre (un amestec haotic de nori, praf vulcanic și alți contaminanți), așa că este greu de spus dinainte cum ar putea arăta eclipsa totală de Luna.

O posibilă ploaie de meteori, 30-31 mai

Poate cel mai dramatic eveniment astronomic din 2022 ar putea avea loc în noaptea de 30-31 mai pentru o mare parte din America de Nord, când planeta noastră trece printr-un nor dens de meteoroizi expulzați de fractura nucleului unei comete mici (73P/Schwassmann-Wachmann 3).

Această interacțiune cosmică neobișnuită ar putea avea ca rezultat o apariție uimitoare, deși scurtă, a meteorilor care se mișcă lent, cunoscuți în mod popular sub numele de „stele căzătoare”; acestea ar putea fi câteva zeci sau chiar sute pe oră.

Cinci planete se vor alinia în a doua jumătate a lunii iunie

Toate cele cinci planete vor putea fi văzute simultan cu ochiul liber, dispuse într-o linie care se va întinde pe cerul amurgului estic și sud-estic al dimineții în ultimele două săptămâni din iunie. Ceea ce este și mai uimitor este că acestea vor fi aliniate în ordinea lor corectă față de soare: Mercur, Venus, Marte, Jupiter și Saturn.

Iar Luna, care scade de la ultimul pătrar către Luna Nouă, va face „vizita” fiecare planetă în anumite dimineți: Saturn pe 18 iunie; Jupiter pe 21 iunie; Marte pe 22 iunie; Venus pe 26 iunie și Mercur pe 27 iunie.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022 – Cea mai mare Lună Plină din 2022, pe 13 iulie

Luna devine Plină la ora 21:38 (ora României) și cu 9 ore și 37 de minute mai devreme va ajunge în cel mai apropiat punct de Pământ din 2022, la o distanță de 357.264 de kilometri. Aceasta mai este numită colocvial și „superlună”.

Așteptați-vă la o gamă largă de maree oceanice (excepțional de scăzute până la excepțional de ridicate) pentru următoarele câteva zile.

Ploaia de meteoriți Perseide va atinge punctul maxim, 12 august

Perseidele își vor atinge apogeul pe 12 august, însă s-ar putea să nu le putem admira întreaga frumusețe.

În aceeași zi se va înregistra și o Lună Plină, a cărei străluciri ar putea-o întrece pe cea a meteorilor.

Opoziţia lui Jupiter

Cea mai mare planetă din Sistemul Solar va ajunge la opoziție și va face cea mai apropiată apropiere de Pământ; acest lucru nu s-a mai întâmplat din octombrie 1963.

Distanța va fi de 591,2 milioane de kilometri. Planeta va fi mare și foarte strălucitoare în comparație cu stelele slabe din constelația Pești.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022 – Eclipsă parțială de Soare, 25 octombrie

Pentru a produce această eclipsă, umbra Lunii cade în principal pe regiunile polare nordice ale Pământului.

Eclipsa va fi vizibilă din regiunea de est a Groenlandei și din toată Islanda, precum și din cea mai mare parte a Europei (cu excepția Portugaliei și a părților de vest și de sud ale Spaniei), nord-estul Africii și, în diferite măsuri, dintr-o mare parte a Asiei de vest și centrală.

Cea mai mare eclipsare, cu aproape șapte optimi din diametrul soarelui ascunse, are loc la apusul local peste Câmpia Siberiei de Vest, în apropiere de orașul rus Nijnevertovsk.

Eclipsă totală de Lună, 8 noiembrie

Această eclipsă favorizează jumătatea de vest a Americii de Nord, Insulele Hawaii, Asia de Est, Indonezia, Noua Zeelandă și jumătatea de est a Australiei. De-a lungul litoralului atlantic, Luna va apune în timp ce începe să iasă din eclipsa totală.

Luna va trece la nord de centrul umbrei și, așa cum a fost cazul în luna mai, totalitatea va fi neobișnuit de lungă, cu o durată de o oră și 25 de minute.

Prin urmare, ne-am putea aștepta la o eclipsă moderat întunecată, posibil cu o nuanță maronie în partea inferioară a Lunii, contrastată cu o margine superioară mai strălucitoare de culoare roșu-cupru.

Noaptea „M&M”, 7-8 decembrie

În seara zilei de 7 decembrie, Luna Plină va trece extrem de aproape de Marte, ascunzând-o de fapt (numită ocultare) pentru anumite părți ale Americii de Nord, evocând fără îndoială o întrebare care se va repeta de multe ori în acea noapte: „Ce este acea stea strălucitoare galben-portocalie chiar sub Lună?”.

Marte va ajunge în opoziție cu soarele pe 8 decembrie, răsărind pe măsură ce soarele apune, atingând punctul cel mai înalt de pe cer la miezul nopții, și apune la răsărit. Apoi va străluci cu magnitudinea de -1,9, depășind chiar și pe Sirius, cea mai strălucitoare dintre toate stele de pe cerul nostru nocturn.

Ploaia de meteoriți Geminide atinge maximul, 13-14 decembrie

Din păcate, și Geminidele se vor suprapune cu una dintre fazele Lunii, anume cu ultimul pătrar.

Deși în prezent este catalogată drept cea mai frumoasă ploaie de stele, Luna va depăși în intensitate luminozitatea meteoriților mici și medii pe tot parcursul nopții.

Urmează încă un an de privit cerul, iar 2022 promite să nu dezamăgească, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Iată câteva dintre cele mai remarcabile evenimente care vor avea loc anul acesta, conform Live Science.

Apariția lui Venus, începând cu mijlocul lunii februarie

Cea mai strălucitoare dintre toate planetele va împodobi cerul dimineții înainte de zori, strălucind jos pe cerul de sud-est cu câteva ore înainte de răsărit.

Venus va atinge cea mai mare strălucire pe 13 februarie și, văzută prin telescoape mici și binocluri stabile, va semăna cu o fază încântătoare de Lună crescătoare.

Pe 20 martie va semăna cu o fază de pătrar, în timp ce va atinge cea mai mare elongație vestică față de soare. Și pe parcurs, luna o va însoți într-un tablou ceresc minunat pe 26 februarie.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022 – Zeul Războiului se întâlnește cu Stăpânul Inelelor, pe 5 aprilie

Jos pe cerul est-sud-est, înainte de răsăritul soarelui, vom putea privi o conjuncție destul de strânsă, deoarece Marte va trece la mai puțin de 0,4 grade pe sub Saturn.

Ceea ce va face din aceasta o priveliște deosebit de interesantă va fi faptul că aceste două planete au practic aceeași luminozitate (Saturn, magnitudine +0,9, Marte +1,0), însă culorile lor sunt în constrast: Saturn este galbenă-albă, iar Marte este portocalie sau roșiatică.

În plus, la 7 grade de acestea va fi orbitoarea Venus. Merită să vă setați alarmele la 5:30 dimineața pentru a le vedea!

O cometă care probabil va putea fi văzută cu ochiul liber, între sfârșitul lui aprilie și începutul lui mai

Cometa C/2021 O3 (PanSTARRS) va trece la o distanță de 42,8 milioane de kilometri de Soare pe 21 aprilie și ar putea, eventual, să lumineze până la a patra magnitudine (adică suficient de strălucitoare cât să poată fi văzută cu ochiul liber) în ultima săptămână a lunii aprilie până la începutul lunii mai.

Dacă va fi vizibilă, se va afla jos pe cerul de vest-nord-vest la scurt timp după apusul soarelui.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022 – Conjuncția dintre Jupiter și Venus, 27-30 aprilie

În a doua jumătate a lunii aprilie, puteți urmări cum Jupiter începe să urce dincolo de orizontul est-sud-est și se apropie de Venus.

Pe 27 aprilie, o conjuncție extraordinară a celor mai strălucitoare trei obiecte de pe cerul nopții va fi vizibilă în amurgul zorilor, în timp ce o Lună crescătoare trece sub Jupiter și Venus, care vor fi separate de 3 grade.

Apoi, pe 30 aprilie, o „planetă dublă” uimitoare va atrage atenția asupra tuturor celor care se trezesc devreme, deoarece Jupiter și Venus vor apărea una lângă cealaltă… Jupiter în stânga, Venus în dreapta… și separate de doar 0,5 grade. Deși Jupiter va străluci cu o magnitudine strălucitoare de -2, Venus reușește să o întreacă cu două magnitudini și să pară de peste șase ori mai strălucitoare.

Eclipsă parțială de Soare, 30 aprilie

Conul de umbră făcut de Lună, de unde poate fi văzută o eclipsă totală, nu va cădea pe Pământ, aflându-se la aproximativ 1.200 de kilometri sub Polul Sud.

Dar umbra Lunii, sau penumbra, va atinge o parte a emisferei sudice, rezultând o eclipsă parțială care va fi vizibilă în apropierea apusului de soare, pe o fâșie a Oceanului Pacific de Sud și în părțile sudice și vestice ale Americii de Sud, inclusiv Chile, Argentina, Uruguay, Peru, sudul Boliviei, vestul Paraguay și o mică parte din Brazilia.

Cea mai mare eclipsă are loc peste Oceanul Pacific de Sud, la 480 de kilometri nord-vest de Baza Yelcho, o bază de cercetare antarctică chiliană din South Bay, insula Doumer.

O navă sau un pescador din apropierea acestui loc va putea vedea că soarele abia va se va vedea la orizontul vest-nord-vest, cu aproape două treimi din diametrul său ascuns în spatele Lunii. Ceața densă normală a orizontului ar putea atenua și înroși oarecum lumina soarelui, dându-i aspectul unei felii de pepene galben.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022 – Eclipsă totală de Lună, 15-16 mai

Acest eveniment este aproape perfect sincronizat pentru cea mai mare parte din continentele Americane.

Luna va deveni total eclipsată în apropierea sau imediat după răsăritul ei de-a lungul coastei Pacificului din Oregon și statul Washington și în mare parte din vestul și nord-centrul Canadei, transformând Luna într-o sferă roșie, fantomatică, tot mai „mărită” pe măsură ce trece deasupra orizontului de est-sud-est de binecunoscuta „iluzie a Lunii” și poate frumos încadrată de repere îndepărtate.

Din Hawaii, răsăritul Lunii coincide cu sfârșitul totalității; din păcate pentru o mare parte din Alaska, eclipsa se termină înainte de răsăritul Lunii. Peste Oceanul Atlantic, apusul Lunii va interveni în mare parte din Africa și Europa; mare parte din Europa centrală va experimenta drama totalității pe măsură ce Luna apune. Totalitatea va dura ceva mai mult decât media: o oră și 24 de minute.

Luna va trece la sud de centrul umbrei Pământului, așa că în timpul fazei totale, partea inferioară a Lunii va apărea cea mai strălucitoare, în timp ce partea superioară ar trebui să fie vizibil mai întunecată și mai subțire.

Cu toate acestea, luminozitatea și culorile care apar pe Lună vor depinde numai de starea atmosferei noastre (un amestec haotic de nori, praf vulcanic și alți contaminanți), așa că este greu de spus dinainte cum ar putea arăta eclipsa totală de Luna.

O posibilă ploaie de meteori, 30-31 mai

Poate cel mai dramatic eveniment astronomic din 2022 ar putea avea loc în noaptea de 30-31 mai pentru o mare parte din America de Nord, când planeta noastră trece printr-un nor dens de meteoroizi expulzați de fractura nucleului unei comete mici (73P/Schwassmann-Wachmann 3).

Această interacțiune cosmică neobișnuită ar putea avea ca rezultat o apariție uimitoare, deși scurtă, a meteorilor care se mișcă lent, cunoscuți în mod popular sub numele de „stele căzătoare”; acestea ar putea fi câteva zeci sau chiar sute pe oră.

Cinci planete se vor alinia în a doua jumătate a lunii iunie

Toate cele cinci planete vor putea fi văzute simultan cu ochiul liber, dispuse într-o linie care se va întinde pe cerul amurgului estic și sud-estic al dimineții în ultimele două săptămâni din iunie. Ceea ce este și mai uimitor este că acestea vor fi aliniate în ordinea lor corectă față de soare: Mercur, Venus, Marte, Jupiter și Saturn.

Iar Luna, care scade de la ultimul pătrar către Luna Nouă, va face „vizita” fiecare planetă în anumite dimineți: Saturn pe 18 iunie; Jupiter pe 21 iunie; Marte pe 22 iunie; Venus pe 26 iunie și Mercur pe 27 iunie.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022 – Cea mai mare Lună Plină din 2022, pe 13 iulie

Luna devine Plină la ora 21:38 (ora României) și cu 9 ore și 37 de minute mai devreme va ajunge în cel mai apropiat punct de Pământ din 2022, la o distanță de 357.264 de kilometri. Aceasta mai este numită colocvial și „superlună”.

Așteptați-vă la o gamă largă de maree oceanice (excepțional de scăzute până la excepțional de ridicate) pentru următoarele câteva zile.

Ploaia de meteoriți Perseide va atinge punctul maxim, 12 august

Perseidele își vor atinge apogeul pe 12 august, însă s-ar putea să nu le putem admira întreaga frumusețe.

În aceeași zi se va înregistra și o Lună Plină, a cărei străluciri ar putea-o întrece pe cea a meteorilor.

Opoziţia lui Jupiter

Cea mai mare planetă din Sistemul Solar va ajunge la opoziție și va face cea mai apropiată apropiere de Pământ; acest lucru nu s-a mai întâmplat din octombrie 1963.

Distanța va fi de 591,2 milioane de kilometri. Planeta va fi mare și foarte strălucitoare în comparație cu stelele slabe din constelația Pești.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022 – Eclipsă parțială de Soare, 25 octombrie

Pentru a produce această eclipsă, umbra Lunii cade în principal pe regiunile polare nordice ale Pământului.

Eclipsa va fi vizibilă din regiunea de est a Groenlandei și din toată Islanda, precum și din cea mai mare parte a Europei (cu excepția Portugaliei și a părților de vest și de sud ale Spaniei), nord-estul Africii și, în diferite măsuri, dintr-o mare parte a Asiei de vest și centrală.

Cea mai mare eclipsare, cu aproape șapte optimi din diametrul soarelui ascunse, are loc la apusul local peste Câmpia Siberiei de Vest, în apropiere de orașul rus Nijnevertovsk.

Eclipsă totală de Lună, 8 noiembrie

Această eclipsă favorizează jumătatea de vest a Americii de Nord, Insulele Hawaii, Asia de Est, Indonezia, Noua Zeelandă și jumătatea de est a Australiei. De-a lungul litoralului atlantic, Luna va apune în timp ce începe să iasă din eclipsa totală.

Luna va trece la nord de centrul umbrei și, așa cum a fost cazul în luna mai, totalitatea va fi neobișnuit de lungă, cu o durată de o oră și 25 de minute.

Prin urmare, ne-am putea aștepta la o eclipsă moderat întunecată, posibil cu o nuanță maronie în partea inferioară a Lunii, contrastată cu o margine superioară mai strălucitoare de culoare roșu-cupru.

Noaptea „M&M”, 7-8 decembrie

În seara zilei de 7 decembrie, Luna Plină va trece extrem de aproape de Marte, ascunzând-o de fapt (numită ocultare) pentru anumite părți ale Americii de Nord, evocând fără îndoială o întrebare care se va repeta de multe ori în acea noapte: „Ce este acea stea strălucitoare galben-portocalie chiar sub Lună?”.

Marte va ajunge în opoziție cu soarele pe 8 decembrie, răsărind pe măsură ce soarele apune, atingând punctul cel mai înalt de pe cer la miezul nopții, și apune la răsărit. Apoi va străluci cu magnitudinea de -1,9, depășind chiar și pe Sirius, cea mai strălucitoare dintre toate stele de pe cerul nostru nocturn.

Ploaia de meteoriți Geminide atinge maximul, 13-14 decembrie

Din păcate, și Geminidele se vor suprapune cu una dintre fazele Lunii, anume cu ultimul pătrar.

Deși în prezent este catalogată drept cea mai frumoasă ploaie de stele, Luna va depăși în intensitate luminozitatea meteoriților mici și medii pe tot parcursul nopții.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

8 ianuarie, 02:09
0
161

Contactul cu natura în orașe reduce în mod semnificativ singurătatea

8 ianuarie, 02:09
0
161

Contactul cu natura în orașe reduce în mod semnificativ sentimentele de singurătate, potrivit unei echipe de oameni de știință.

Contactul cu natura în orașe reduce în mod semnificativ singurătateaFoto: descopera.ro

Singurătatea este o problemă majoră pentru sănătatea publică, arată cercetările, și poate crește riscul de deces al unei persoane cu până la 45%, mai mult decât aerul poluat, obezitatea și consumul excesiv de alcool, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Studiul este primul care analizează cum poate afecta mediul singurătatea.

A folosit date în timp real, colectate prin intermediul unei aplicații mobile, în loc să depindă de memoria oamenilor.

Senzațiile de supraaglomerare au crescut sentimentele de singurătate

Cercetările au arătat că senzațiile de supraaglomerare au crescut sentimentele de singurătate în medie cu 39%.

Însă, atunci când oamenii au putut vedea copacii sau cerul, sau auzi păsările, sentimentele de singurătate au scăzut cu 28%. 

Sentimentele de incluziune socială au redus singurătatea cu 21%, iar atunci când aceste sentimente au coincis cu contactul cu natura efectul benefic a crescut cu încă 18%.

Descoperirile sugerează intervenții care să reducă singurătatea, au spus cercetătorii.

„Măsuri specifice care cresc incluziunea socială și contactul cu natura ar trebui implementate, în special în orașele dens populate”, au adăugat aceștia.

Timpul petrecut în natură este cunoscut pentru beneficiile aduse stării de bine.

Spațiile verzi din orașe pot reduce singurătatea prin intensificarea sentimentelor de atașament sau prin oferirea unei oportunități de a socializa.

Studiul a colectat date de la cetățeni urbani din toată lumea

De asemenea, studiul a contestat perspectiva tradițională asupra orașelor drept locuri care sunt întotdeauna nocive pentru sănătatea mintală și singurătate, potrivit profesorului Andrea Mechelli, parte din echipa de cercetare și expert în intervenția timpurie pentru sănătatea mintală de la King’s College din Londra, potrivit The Guardian.

Cercetările, publicate în jurnalul Scientific Reports, au colectat date de la cetățeni urbani din toată lumea folosind aplicația de cercetare Urban Mind.

Oamenii au fost rugați de trei ori pe zi, o dată la două săptămâni, să răspundă la întrebări simple despre singurătate, supraaglomerare, incluziune socială și contactul cu natura.

Singurătatea este o problemă majoră pentru sănătatea publică, arată cercetările, și poate crește riscul de deces al unei persoane cu până la 45%, mai mult decât aerul poluat, obezitatea și consumul excesiv de alcool, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Studiul este primul care analizează cum poate afecta mediul singurătatea.

A folosit date în timp real, colectate prin intermediul unei aplicații mobile, în loc să depindă de memoria oamenilor.

Senzațiile de supraaglomerare au crescut sentimentele de singurătate

Cercetările au arătat că senzațiile de supraaglomerare au crescut sentimentele de singurătate în medie cu 39%.

Însă, atunci când oamenii au putut vedea copacii sau cerul, sau auzi păsările, sentimentele de singurătate au scăzut cu 28%. 

Sentimentele de incluziune socială au redus singurătatea cu 21%, iar atunci când aceste sentimente au coincis cu contactul cu natura efectul benefic a crescut cu încă 18%.

Descoperirile sugerează intervenții care să reducă singurătatea, au spus cercetătorii.

„Măsuri specifice care cresc incluziunea socială și contactul cu natura ar trebui implementate, în special în orașele dens populate”, au adăugat aceștia.

Timpul petrecut în natură este cunoscut pentru beneficiile aduse stării de bine.

Spațiile verzi din orașe pot reduce singurătatea prin intensificarea sentimentelor de atașament sau prin oferirea unei oportunități de a socializa.

Studiul a colectat date de la cetățeni urbani din toată lumea

De asemenea, studiul a contestat perspectiva tradițională asupra orașelor drept locuri care sunt întotdeauna nocive pentru sănătatea mintală și singurătate, potrivit profesorului Andrea Mechelli, parte din echipa de cercetare și expert în intervenția timpurie pentru sănătatea mintală de la King’s College din Londra, potrivit The Guardian.

Cercetările, publicate în jurnalul Scientific Reports, au colectat date de la cetățeni urbani din toată lumea folosind aplicația de cercetare Urban Mind.

Oamenii au fost rugați de trei ori pe zi, o dată la două săptămâni, să răspundă la întrebări simple despre singurătate, supraaglomerare, incluziune socială și contactul cu natura.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
15 ianuarie, 04:17
0
596

Premieră: O stea care explodează, observată în timp real de savanți

15 ianuarie, 04:17
0
596

Astronomii au observat pentru prima dată în timp real o uriașă stea care explodează într-o supernovă de foc, iar spectacolul a fost chiar mai exploziv decât anticipau.

Premieră: O stea care explodează, observată în timp real de savanțiFoto: livescience.com

Oamenii de știință au început să urmărească steaua muribundă, o supergigantă roșie numită SN 2020tlf și situată la aproximativ 120 de milioane de ani-lumină de Pământ, cu mai mult de 100 de zile înainte de colapsul său violent, potrivit unui nou studiu publicat pe 6 ianuarie în Astrophysical Journal, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Conform Live Science, în acest timp, cercetătorii au văzut steaua emițând sclipiri puternice de lumină, în timp ce bule mari de gaz explodau pe suprafața ei.

Aceste fenomene dinaintea supernovei au fost o mare surpriză, deoarece observațiile anterioare ale supergiganților roșii pe cale de a exploda nu au arătat urme de emisii violente, au spus cercetătorii.

„Pentru prima dată, am privit o stea care explodează!”

„Acesta este un moment de cotitură în înțelegerea noastră cu privire la stelele masive și procesul prin care trec acestea înainte de a muri. Pentru prima dată, am privit o stea care explodează!”, a declarat autorul principal al studiului, Wynn Jacobson-Galán, cercetător la Universitatea din California, Berkeley.

Supergigantele roșii sunt cele mai mari stele din univers în ceea ce privește volumul, măsurând de sute sau uneori mai mult de o mie de ori raza soarelui.

(Oricât de voluminoase ar fi, supergigantele roșii nu sunt cele mai strălucitoare și nici cele mai masive stele din Univers.)

La fel ca Soarele, aceste stele masive generează energie prin fuziunea nucleară a elementelor din nucleele lor.

Dar pentru că sunt atât de mari, supergigantele roșii pot forma elemente mult mai grele decât hidrogenul și heliul pe care le arde Soarele nostru.

O explozie violentă de supernovă de tip II

Pe măsură ce supergigantele ard elemente din ce în ce mai masive, nucleele lor devin mai fierbinți și mai presurizate.

În cele din urmă, în momentul în care încep să fuzioneze fierul și nichelul, aceste stele rămân fără energie, nucleele lor se prăbușesc și își aruncă atmosferele exterioare gazoase în spațiu într-o explozie violentă de supernovă de tip II.

Oamenii de știință au observat supergigantele roșii înainte de a deveni supernove și au studiat consecințele acestor explozii cosmice; cu toate acestea, până acum nu au văzut niciodată întregul proces desfășurat în timp real.

Autorii noului studiu au început să observe SN 2020tlf în vara anului 2020, atunci când steaua a pâlpâit cu fulgerări strălucitoare de radiații pe care echipa le-a interpretat mai târziu ca un gaz care exploda pe suprafața ei.

Steaua a fost urmărită concomitent din două locuri

Folosind două telescoape din Hawaii, telescopul Pan-STARRS1 al Institutului de Astronomie al Universității din Hawaii și Observatorul W. M. Keck de pe Mauna Kea, cercetătorii au monitorizat steaua timp de 130 de zile.

În cele din urmă, la sfârșitul acelei perioade, au putut vedea o stea care explodează.

Echipa a observat dovezi ale unui nor dens de gaz care înconjura steaua la momentul exploziei, probabil același gaz pe care steaua l-a ejectat în lunile precedente, au spus cercetătorii.

Acest lucru sugerează că steaua a început să experimenteze explozii violente cu mult înainte ca nucleul său să se prăbușească, în toamna anului 2020.

„Nu am confirmat niciodată până acum o activitate atât de violentă într-o stea supergigantă roșie pe moarte, acolo unde vedem cum produce o emisie atât de luminoasă, apoi se prăbușește și arde”, a spus coautorul studiului Raffaella Margutti, astrofizician la UC Berkeley.

Aceste observații sugerează că supergigantele roșii suferă modificări semnificative în structurile lor interne, ducând la explozii haotice de gaz în ultimele luni înainte de prăbușire, a concluzionat echipa.

Oamenii de știință au început să urmărească steaua muribundă, o supergigantă roșie numită SN 2020tlf și situată la aproximativ 120 de milioane de ani-lumină de Pământ, cu mai mult de 100 de zile înainte de colapsul său violent, potrivit unui nou studiu publicat pe 6 ianuarie în Astrophysical Journal, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Conform Live Science, în acest timp, cercetătorii au văzut steaua emițând sclipiri puternice de lumină, în timp ce bule mari de gaz explodau pe suprafața ei.

Aceste fenomene dinaintea supernovei au fost o mare surpriză, deoarece observațiile anterioare ale supergiganților roșii pe cale de a exploda nu au arătat urme de emisii violente, au spus cercetătorii.

„Pentru prima dată, am privit o stea care explodează!”

„Acesta este un moment de cotitură în înțelegerea noastră cu privire la stelele masive și procesul prin care trec acestea înainte de a muri. Pentru prima dată, am privit o stea care explodează!”, a declarat autorul principal al studiului, Wynn Jacobson-Galán, cercetător la Universitatea din California, Berkeley.

Supergigantele roșii sunt cele mai mari stele din univers în ceea ce privește volumul, măsurând de sute sau uneori mai mult de o mie de ori raza soarelui.

(Oricât de voluminoase ar fi, supergigantele roșii nu sunt cele mai strălucitoare și nici cele mai masive stele din Univers.)

La fel ca Soarele, aceste stele masive generează energie prin fuziunea nucleară a elementelor din nucleele lor.

Dar pentru că sunt atât de mari, supergigantele roșii pot forma elemente mult mai grele decât hidrogenul și heliul pe care le arde Soarele nostru.

O explozie violentă de supernovă de tip II

Pe măsură ce supergigantele ard elemente din ce în ce mai masive, nucleele lor devin mai fierbinți și mai presurizate.

În cele din urmă, în momentul în care încep să fuzioneze fierul și nichelul, aceste stele rămân fără energie, nucleele lor se prăbușesc și își aruncă atmosferele exterioare gazoase în spațiu într-o explozie violentă de supernovă de tip II.

Oamenii de știință au observat supergigantele roșii înainte de a deveni supernove și au studiat consecințele acestor explozii cosmice; cu toate acestea, până acum nu au văzut niciodată întregul proces desfășurat în timp real.

Autorii noului studiu au început să observe SN 2020tlf în vara anului 2020, atunci când steaua a pâlpâit cu fulgerări strălucitoare de radiații pe care echipa le-a interpretat mai târziu ca un gaz care exploda pe suprafața ei.

Steaua a fost urmărită concomitent din două locuri

Folosind două telescoape din Hawaii, telescopul Pan-STARRS1 al Institutului de Astronomie al Universității din Hawaii și Observatorul W. M. Keck de pe Mauna Kea, cercetătorii au monitorizat steaua timp de 130 de zile.

În cele din urmă, la sfârșitul acelei perioade, au putut vedea o stea care explodează.

Echipa a observat dovezi ale unui nor dens de gaz care înconjura steaua la momentul exploziei, probabil același gaz pe care steaua l-a ejectat în lunile precedente, au spus cercetătorii.

Acest lucru sugerează că steaua a început să experimenteze explozii violente cu mult înainte ca nucleul său să se prăbușească, în toamna anului 2020.

„Nu am confirmat niciodată până acum o activitate atât de violentă într-o stea supergigantă roșie pe moarte, acolo unde vedem cum produce o emisie atât de luminoasă, apoi se prăbușește și arde”, a spus coautorul studiului Raffaella Margutti, astrofizician la UC Berkeley.

Aceste observații sugerează că supergigantele roșii suferă modificări semnificative în structurile lor interne, ducând la explozii haotice de gaz în ultimele luni înainte de prăbușire, a concluzionat echipa.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
6 ianuarie, 17:45
0
394

O nouă specie de plantă a fost numită în onoarea lui Leonardo DiCaprio

6 ianuarie, 17:45
0
394

Sute de specii noi de plante au fost identificate de oamenii de știință anul trecut, printre care se regăsesc crinul voodoo roz, orhideea fantomă care crește în întuneric, o plantă de tutun care prinde insecte și floarea „foc de artificii”.

O nouă specie de plantă a fost numită în onoarea lui Leonardo DiCaprioFoto: marca.com

Ylang-ylangul „Uvariopsis dicaprio” este prima plantă care a primit un nume nou în 2022, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Noul arbore ylang-ylang a fost denumit în onoarea lui Leonardo DiCaprio în semn de apreciere pentru eforturile sale de conservare a pădurilor din Africa, singurul loc unde crește planta.

Atât crinul voodoo roz, cât și arborele „dicaprio” au fost descoperite în pădurea Ebo din Camerun.

În ciuda anulării permiselor de exploatare forestieră în august 2020 de către președintele Camerunului, viitorul noilor specii rămâne unul incert, întrucât habitatul acestor plante în pericol de dispariție este neprotejat.

În afară de noul arbore ylang-ylang, plantele enumerate sunt doar câteva din cele 205 specii noi care au primit un nume în anul 2021 de către oamenii de știință de la Grădina Botanică Regală din Marea Britanie și colaboratorii săi din toată lumea.

Toate plantele noi descoperite sunt esențiale pentru biodiversitatea planetei, iar unele din ele ar putea să fie surse viitoare de hrană și medicamente.

Totuși, câteva din ele sunt deja dispărute din sălbăticie și multe altele sunt în pericol din cauza tăierilor de păduri, extinderii plantațiilor de ulei de palmier și mineritului.

În fiecare an sunt descoperite cel puțin 2.000 de specii noi de plante, multe din ele în pericol de dispariție

Din 400.000 de specii de plante care au primit un nume, două din cinci sunt în pericol de dispariție.

Oamenii de știință spun că este o cursă contra cronometrului pentru a identifica plante noi înainte ca acestea să dispară pentru totdeauna.

În total, 2.000 de plante din toată lumea au primit o denumire în fiecare an în ultima decadă. „Este uimitor că încă descoperim așa de multe”, a spus dr. Martin Cheek.

„Dar acum este șansa noastră să găsim specii necunoscute, să le dăm un nume și să sperăm că le putem proteja înainte să dispară de pe tot globul.”

Noua orhidee „fantomă” este una dintre 16 specii noi de orhidee descoperite în pădurile dense și izolate ale Madagascarului. 

A fost numită „Didymoplexis stella-silvae” („steaua pădurii”) deoarece crește în părțile întunecate ale pădurii și are flori în formă de stea.

Orhideea nu are nicio frunză sau clorofilă pentru fotosinteză și își ia toți nutrienții prin simbioză cu ciuperci subterane. Floarea iese afară din humusul pământului doar pentru o zi pentru a atrage polenizatori, precum furnicile.

Cursă contracronometru: habitate unice sunt în pericol de distrugere din cauza defrișărilor și a schimbărilor climatice

Trei specii noi de orhidee sunt deja considerate dispărute din natură din pricina distrugerii habitatului lor, inclusiv o specie care creștea pe copaci și care a fost eradicată din cauza cererii mari pentru uleiul de mușcată (Geranium) folosit în aromaterapie.

„Din păcate, multe din plantele unice ale Madagascarului sunt în pericol din cauza defrișărilor, secetelor, inundațiilor și a incendiilor provocate de schimbările climatice”, a spus un om de știință de la grădina botanică.

„Este o cursă contracronometru.”

Planta de tutun a fost una din 7 specii noi care au fost descoperite în apropierea unui parcări pentru camioane în Australia de Vest și este acoperită cu glande vâscoase cu care prinde insecte, în scopuri defensive – nu este considerată o plantă carnivoră.

Tropicele sunt regiuni propice biodiversității; o nouă specie spectaculoasă de primulă a fost descoperită în Borneo și a fost denumită „Ardisia pyrotechnica”, deoarece florile sale albe seamănă cu un foc de artificii.

Din păcate, orhideea este deja considerată în pericol critic de dispariție, în condițiile în care un număr mic de plante au fost găsite în doar două locații care sunt amenințate de extinderea plantațiilor de palmieri.

„Cine știe câte mii de specii de plante vor dispărea din cauza plantațiilor de palmieri”, a spus dr. Cheek. „Este revoltător.”

Plantele recent descoperite ar putea fi surse noi de hrană și medicamente

O altă specie nouă a fost descoperită într-un laborator, de data asta, și nu în natură. Ciuperca microscopică a fost descoperită în semințele unei banane sălbatice din Vietnam.

„Fusarium chuoi” are o culoare ce aduce aminte de corali, o textură de catifea și este o endofită – o ciupercă ce trăiește în interiorul altei plante fără să îi facă rău.

Printre celelalte specii noi se numără și un saschiu din Bolivia care face fructe asemănătoare cu kiwi-ul și care sunt comestibile în urma prăjirii și au proprietăți medicinale.

„Atât de multe din medicamentele noastre provin din plante sau sunt inspirate din compuși care provin din plante”, a spus dr. Cheek.

„Nu e o nebunie să provocăm dispariția acestor specii înainte să putem vedea ce compuși chimici se află în interiorul lor?”

Ylang-ylangul „Uvariopsis dicaprio” este prima plantă care a primit un nume nou în 2022, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Noul arbore ylang-ylang a fost denumit în onoarea lui Leonardo DiCaprio în semn de apreciere pentru eforturile sale de conservare a pădurilor din Africa, singurul loc unde crește planta.

Atât crinul voodoo roz, cât și arborele „dicaprio” au fost descoperite în pădurea Ebo din Camerun.

În ciuda anulării permiselor de exploatare forestieră în august 2020 de către președintele Camerunului, viitorul noilor specii rămâne unul incert, întrucât habitatul acestor plante în pericol de dispariție este neprotejat.

În afară de noul arbore ylang-ylang, plantele enumerate sunt doar câteva din cele 205 specii noi care au primit un nume în anul 2021 de către oamenii de știință de la Grădina Botanică Regală din Marea Britanie și colaboratorii săi din toată lumea.

Toate plantele noi descoperite sunt esențiale pentru biodiversitatea planetei, iar unele din ele ar putea să fie surse viitoare de hrană și medicamente.

Totuși, câteva din ele sunt deja dispărute din sălbăticie și multe altele sunt în pericol din cauza tăierilor de păduri, extinderii plantațiilor de ulei de palmier și mineritului.

În fiecare an sunt descoperite cel puțin 2.000 de specii noi de plante, multe din ele în pericol de dispariție

Din 400.000 de specii de plante care au primit un nume, două din cinci sunt în pericol de dispariție.

Oamenii de știință spun că este o cursă contra cronometrului pentru a identifica plante noi înainte ca acestea să dispară pentru totdeauna.

În total, 2.000 de plante din toată lumea au primit o denumire în fiecare an în ultima decadă. „Este uimitor că încă descoperim așa de multe”, a spus dr. Martin Cheek.

„Dar acum este șansa noastră să găsim specii necunoscute, să le dăm un nume și să sperăm că le putem proteja înainte să dispară de pe tot globul.”

Noua orhidee „fantomă” este una dintre 16 specii noi de orhidee descoperite în pădurile dense și izolate ale Madagascarului. 

A fost numită „Didymoplexis stella-silvae” („steaua pădurii”) deoarece crește în părțile întunecate ale pădurii și are flori în formă de stea.

Orhideea nu are nicio frunză sau clorofilă pentru fotosinteză și își ia toți nutrienții prin simbioză cu ciuperci subterane. Floarea iese afară din humusul pământului doar pentru o zi pentru a atrage polenizatori, precum furnicile.

Cursă contracronometru: habitate unice sunt în pericol de distrugere din cauza defrișărilor și a schimbărilor climatice

Trei specii noi de orhidee sunt deja considerate dispărute din natură din pricina distrugerii habitatului lor, inclusiv o specie care creștea pe copaci și care a fost eradicată din cauza cererii mari pentru uleiul de mușcată (Geranium) folosit în aromaterapie.

„Din păcate, multe din plantele unice ale Madagascarului sunt în pericol din cauza defrișărilor, secetelor, inundațiilor și a incendiilor provocate de schimbările climatice”, a spus un om de știință de la grădina botanică.

„Este o cursă contracronometru.”

Planta de tutun a fost una din 7 specii noi care au fost descoperite în apropierea unui parcări pentru camioane în Australia de Vest și este acoperită cu glande vâscoase cu care prinde insecte, în scopuri defensive – nu este considerată o plantă carnivoră.

Tropicele sunt regiuni propice biodiversității; o nouă specie spectaculoasă de primulă a fost descoperită în Borneo și a fost denumită „Ardisia pyrotechnica”, deoarece florile sale albe seamănă cu un foc de artificii.

Din păcate, orhideea este deja considerată în pericol critic de dispariție, în condițiile în care un număr mic de plante au fost găsite în doar două locații care sunt amenințate de extinderea plantațiilor de palmieri.

„Cine știe câte mii de specii de plante vor dispărea din cauza plantațiilor de palmieri”, a spus dr. Cheek. „Este revoltător.”

Plantele recent descoperite ar putea fi surse noi de hrană și medicamente

O altă specie nouă a fost descoperită într-un laborator, de data asta, și nu în natură. Ciuperca microscopică a fost descoperită în semințele unei banane sălbatice din Vietnam.

„Fusarium chuoi” are o culoare ce aduce aminte de corali, o textură de catifea și este o endofită – o ciupercă ce trăiește în interiorul altei plante fără să îi facă rău.

Printre celelalte specii noi se numără și un saschiu din Bolivia care face fructe asemănătoare cu kiwi-ul și care sunt comestibile în urma prăjirii și au proprietăți medicinale.

„Atât de multe din medicamentele noastre provin din plante sau sunt inspirate din compuși care provin din plante”, a spus dr. Cheek.

„Nu e o nebunie să provocăm dispariția acestor specii înainte să putem vedea ce compuși chimici se află în interiorul lor?”

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...