11 ianuarie, 20:03
0
385

Calendar astronomic 2022: Cele mai importante fenomene

11 ianuarie, 20:03
0
385

O eclipsă totală de Lună, o apariție a lui Venus și o aliniere de cinci planete, acestea sunt doar câteva fenomene astronomice de urmărit în 2022.

Calendar astronomic 2022: Cele mai importante fenomeneFoto: Shutterstock

Urmează încă un an de privit cerul, iar 2022 promite să nu dezamăgească, transmite Știri.md cu referire la Deschide.ro.

Iată câteva dintre cele mai remarcabile evenimente care vor avea loc anul acesta, conform Live Science.

Apariția lui Venus, începând cu mijlocul lunii februarie

Cea mai strălucitoare dintre toate planetele va împodobi cerul dimineții înainte de zori, strălucind jos pe cerul de sud-est cu câteva ore înainte de răsărit.

Venus va atinge cea mai mare strălucire pe 13 februarie și, văzută prin telescoape mici și binocluri stabile, va semăna cu o fază încântătoare de Lună crescătoare.

Pe 20 martie va semăna cu o fază de pătrar, în timp ce va atinge cea mai mare elongație vestică față de soare. Și pe parcurs, luna o va însoți într-un tablou ceresc minunat pe 26 februarie.

Jos pe cerul est-sud-est, înainte de răsăritul soarelui, vom putea privi o conjuncție destul de strânsă, deoarece Marte va trece la mai puțin de 0,4 grade pe sub Saturn. 

Ceea ce va face din aceasta o priveliște deosebit de interesantă va fi faptul că aceste două planete au practic aceeași luminozitate (Saturn, magnitudine +0,9, Marte +1,0), însă culorile lor sunt în contrast: Saturn este galbenă-albă, iar Marte este portocalie sau roșiatică.

În plus, la 7 grade de acestea va fi orbitoarea Venus. Merită să vă setați alarmele la 05:30 dimineața pentru a le vedea!

Cometa C/2021 O3 (PanSTARRS) va trece la o distanță de 42,8 milioane de kilometri de Soare pe 21 aprilie și ar putea, eventual, să lumineze până la a patra magnitudine (adică suficient de strălucitoare cât să poată fi văzută cu ochiul liber) în ultima săptămână a lunii aprilie până la începutul lunii mai.

Dacă va fi vizibilă, se va afla jos pe cerul de vest-nord-vest la scurt timp după apusul soarelui.

În a doua jumătate a lunii aprilie, puteți urmări cum Jupiter începe să urce dincolo de orizontul est-sud-est și se apropie de Venus. Pe 27 aprilie, o conjuncție extraordinară a celor mai strălucitoare trei obiecte de pe cerul nopții va fi vizibilă în amurgul zorilor, în timp ce o Lună crescătoare trece sub Jupiter și Venus, care vor fi separate de 3 grade.

Apoi, pe 30 aprilie, o „planetă dublă” uimitoare va atrage atenția asupra tuturor celor care se trezesc devreme, deoarece Jupiter și Venus vor apărea una lângă cealaltă… Jupiter în stânga, Venus în dreapta… și separate de doar 0,5 grade. Deși Jupiter va străluci cu o magnitudine strălucitoare de -2, Venus reușește să o întreacă cu două magnitudini și să pară de peste șase ori mai strălucitoare.

Eclipsă parțială de Soare, 30 aprilie

Conul de umbră făcut de Lună, de unde poate fi văzută o eclipsă totală, nu va cădea pe Pământ, aflându-se la aproximativ 1.200 de kilometri sub Polul Sud.

Dar umbra Lunii, sau penumbra, va atinge o parte a emisferei sudice, rezultând o eclipsă parțială care va fi vizibilă în apropierea apusului de soare, pe o fâșie a Oceanului Pacific de Sud și în părțile sudice și vestice ale Americii de Sud, inclusiv Chile, Argentina, Uruguay, Peru, sudul Boliviei, vestul Paraguay și o mică parte din Brazilia.

Cea mai mare eclipsă are loc peste Oceanul Pacific de Sud, la 480 de kilometri nord-vest de Baza Yelcho, o bază de cercetare antarctică chiliană din South Bay, insula Doumer.

O navă sau un pescador din apropierea acestui loc va putea vedea că soarele abia se va observa la orizontul vest-nord-vest, cu aproape două treimi din diametrul său ascuns în spatele Lunii. Ceața densă normală a orizontului ar putea atenua și înroși oarecum lumina soarelui, dându-i aspectul unei felii de pepene galben.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022

Acest eveniment este aproape perfect sincronizat pentru cea mai mare parte din continentele americane.

Luna va deveni total eclipsată în apropierea sau imediat după răsăritul ei de-a lungul coastei Pacificului din Oregon și statul Washington și în mare parte din vestul și nord-centrul Canadei, transformând Luna într-o sferă roșie, fantomatică, tot mai „mărită” pe măsură ce trece deasupra orizontului de est-sud-est de binecunoscuta „iluzie a Lunii” și poate frumos încadrată de repere îndepărtate.

Din Hawaii, răsăritul Lunii coincide cu sfârșitul totalității; din păcate, pentru o mare parte din Alaska, eclipsa se termină înainte de răsăritul Lunii. Peste Oceanul Atlantic, apusul Lunii va interveni în mare parte din Africa și Europa; mare parte din Europa centrală va experimenta drama totalității pe măsură ce Luna apune. Totalitatea va dura ceva mai mult decât media: o oră și 24 de minute.

Luna va trece la sud de centrul umbrei Pământului, așa că în timpul fazei totale, partea inferioară a Lunii va apărea cea mai strălucitoare, în timp ce partea superioară ar trebui să fie vizibil mai întunecată și mai subțire.

Cu toate acestea, luminozitatea și culorile care apar pe Lună vor depinde numai de starea atmosferei noastre (un amestec haotic de nori, praf vulcanic și alți contaminanți), așa că este greu de spus dinainte cum ar putea arăta eclipsa totală de Lună.

O posibilă ploaie de meteori, 30-31 mai

Poate cel mai dramatic eveniment astronomic din 2022 ar putea avea loc în noaptea de 30-31 mai pentru o mare parte din America de Nord, când planeta noastră trece printr-un nor dens de meteoroizi expulzați de fractura nucleului unei comete mici (73P/Schwassmann-Wachmann 3).

Această interacțiune cosmică neobișnuită ar putea avea ca rezultat o apariție uimitoare, deși scurtă, a meteorilor care se mișcă lent, cunoscuți în mod popular sub numele de „stele căzătoare”; acestea ar putea fi câteva zeci sau chiar sute pe oră.

Cinci planete se vor alinia în a doua jumătate a lunii iunie

Toate cele cinci planete vor putea fi văzute simultan cu ochiul liber, dispuse într-o linie care se va întinde pe cerul amurgului estic și sud-estic al dimineții în ultimele două săptămâni din iunie. Ceea ce este și mai uimitor este că acestea vor fi aliniate în ordinea lor corectă față de soare: Mercur, Venus, Marte, Jupiter și Saturn.

Iar Luna, care scade de la ultimul pătrar către Luna Nouă, va face „vizita” pe fiecare planetă în anumite dimineți: Saturn pe 18 iunie; Jupiter pe 21 iunie; Marte pe 22 iunie; Venus pe 26 iunie și Mercur pe 27 iunie.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022 – Cea mai mare Lună Plină din 2022, pe 13 iulie

Luna devine Plină la ora 21:38 (ora României) și cu 9 ore și 37 de minute mai devreme va ajunge în cel mai apropiat punct de Pământ din 2022, la o distanță de 357.264 de kilometri. Aceasta mai este numită colocvial și „superlună”.

Așteptați-vă la o gamă largă de maree oceanice (excepțional de scăzute până la excepțional de ridicate) pentru următoarele câteva zile.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022

Perseidele își vor atinge apogeul pe 12 august, însă s-ar putea să nu le putem admira întreaga frumusețe.

În aceeași zi se va înregistra și o Lună Plină, a cărei strălucire ar putea-o întrece pe cea a meteorilor.

Opoziţia lui Jupiter

Cea mai mare planetă din Sistemul Solar va ajunge la opoziție și va face cea mai apropiată apropiere de Pământ; acest lucru nu s-a mai întâmplat din octombrie 1963.

Distanța va fi de 591,2 milioane de kilometri. Planeta va fi mare și foarte strălucitoare în comparație cu stelele slabe din constelația Pești.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022 – Eclipsă parțială de Soare, 25 octombrie

Pentru a produce această eclipsă, umbra Lunii cade în principal pe regiunile polare nordice ale Pământului.

Eclipsa va fi vizibilă din regiunea de est a Groenlandei și din toată Islanda, precum și din cea mai mare parte a Europei (cu excepția Portugaliei și a părților de vest și de sud ale Spaniei), nord-estul Africii și, în diferite măsuri, dintr-o mare parte a Asiei de vest și centrale.

Cea mai mare eclipsare, cu aproape șapte optimi din diametrul soarelui ascunse, are loc la apusul local peste Câmpia Siberiei de Vest, în apropiere de orașul rus Nijnevertovsk.

Eclipsă totală de Lună, 8 noiembrie

Această eclipsă favorizează jumătatea de vest a Americii de Nord, Insulele Hawaii, Asia de Est, Indonezia, Noua Zeelandă și jumătatea de est a Australiei. De-a lungul litoralului atlantic, Luna va apune în timp ce începe să iasă din eclipsa totală.

Luna va trece la nord de centrul umbrei și, așa cum a fost cazul în luna mai, totalitatea va fi neobișnuit de lungă, cu o durată de o oră și 25 de minute. Prin urmare, ne-am putea aștepta la o eclipsă moderat întunecată, posibil cu o nuanță maronie în partea inferioară a Lunii, contrastată cu o margine superioară mai strălucitoare de culoare roșu-cupru.

Noaptea „M&M”, 7-8 decembrie

În seara zilei de 7 decembrie, Luna Plină va trece extrem de aproape de Marte, ascunzând-o de fapt (numită ocultare) pentru anumite părți ale Americii de Nord, evocând fără îndoială o întrebare care se va repeta de multe ori în acea noapte: „Ce este acea stea strălucitoare galben-portocalie chiar sub Lună?”.

Marte va ajunge în opoziție cu soarele pe 8 decembrie, răsărind pe măsură ce soarele apune, atingând punctul cel mai înalt de pe cer la miezul nopții, și apune la răsărit. Apoi va străluci cu magnitudinea de -1,9, depășind chiar și pe Sirius, cea mai strălucitoare dintre toate stelele de pe cerul nostru nocturn.

Ploaia de meteoriți Geminide atinge maximul, 13-14 decembrie

Din păcate, și Geminidele se vor suprapune cu una dintre fazele Lunii, anume cu ultimul pătrar.

Deși în prezent este catalogată drept cea mai frumoasă ploaie de stele, Luna va depăși în intensitate luminozitatea meteoriților mici și medii pe tot parcursul nopții.

Urmează încă un an de privit cerul, iar 2022 promite să nu dezamăgească, transmite Știri.md cu referire la Deschide.ro.

Iată câteva dintre cele mai remarcabile evenimente care vor avea loc anul acesta, conform Live Science.

Apariția lui Venus, începând cu mijlocul lunii februarie

Cea mai strălucitoare dintre toate planetele va împodobi cerul dimineții înainte de zori, strălucind jos pe cerul de sud-est cu câteva ore înainte de răsărit.

Venus va atinge cea mai mare strălucire pe 13 februarie și, văzută prin telescoape mici și binocluri stabile, va semăna cu o fază încântătoare de Lună crescătoare.

Pe 20 martie va semăna cu o fază de pătrar, în timp ce va atinge cea mai mare elongație vestică față de soare. Și pe parcurs, luna o va însoți într-un tablou ceresc minunat pe 26 februarie.

Jos pe cerul est-sud-est, înainte de răsăritul soarelui, vom putea privi o conjuncție destul de strânsă, deoarece Marte va trece la mai puțin de 0,4 grade pe sub Saturn. 

Ceea ce va face din aceasta o priveliște deosebit de interesantă va fi faptul că aceste două planete au practic aceeași luminozitate (Saturn, magnitudine +0,9, Marte +1,0), însă culorile lor sunt în contrast: Saturn este galbenă-albă, iar Marte este portocalie sau roșiatică.

În plus, la 7 grade de acestea va fi orbitoarea Venus. Merită să vă setați alarmele la 05:30 dimineața pentru a le vedea!

Cometa C/2021 O3 (PanSTARRS) va trece la o distanță de 42,8 milioane de kilometri de Soare pe 21 aprilie și ar putea, eventual, să lumineze până la a patra magnitudine (adică suficient de strălucitoare cât să poată fi văzută cu ochiul liber) în ultima săptămână a lunii aprilie până la începutul lunii mai.

Dacă va fi vizibilă, se va afla jos pe cerul de vest-nord-vest la scurt timp după apusul soarelui.

În a doua jumătate a lunii aprilie, puteți urmări cum Jupiter începe să urce dincolo de orizontul est-sud-est și se apropie de Venus. Pe 27 aprilie, o conjuncție extraordinară a celor mai strălucitoare trei obiecte de pe cerul nopții va fi vizibilă în amurgul zorilor, în timp ce o Lună crescătoare trece sub Jupiter și Venus, care vor fi separate de 3 grade.

Apoi, pe 30 aprilie, o „planetă dublă” uimitoare va atrage atenția asupra tuturor celor care se trezesc devreme, deoarece Jupiter și Venus vor apărea una lângă cealaltă… Jupiter în stânga, Venus în dreapta… și separate de doar 0,5 grade. Deși Jupiter va străluci cu o magnitudine strălucitoare de -2, Venus reușește să o întreacă cu două magnitudini și să pară de peste șase ori mai strălucitoare.

Eclipsă parțială de Soare, 30 aprilie

Conul de umbră făcut de Lună, de unde poate fi văzută o eclipsă totală, nu va cădea pe Pământ, aflându-se la aproximativ 1.200 de kilometri sub Polul Sud.

Dar umbra Lunii, sau penumbra, va atinge o parte a emisferei sudice, rezultând o eclipsă parțială care va fi vizibilă în apropierea apusului de soare, pe o fâșie a Oceanului Pacific de Sud și în părțile sudice și vestice ale Americii de Sud, inclusiv Chile, Argentina, Uruguay, Peru, sudul Boliviei, vestul Paraguay și o mică parte din Brazilia.

Cea mai mare eclipsă are loc peste Oceanul Pacific de Sud, la 480 de kilometri nord-vest de Baza Yelcho, o bază de cercetare antarctică chiliană din South Bay, insula Doumer.

O navă sau un pescador din apropierea acestui loc va putea vedea că soarele abia se va observa la orizontul vest-nord-vest, cu aproape două treimi din diametrul său ascuns în spatele Lunii. Ceața densă normală a orizontului ar putea atenua și înroși oarecum lumina soarelui, dându-i aspectul unei felii de pepene galben.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022

Acest eveniment este aproape perfect sincronizat pentru cea mai mare parte din continentele americane.

Luna va deveni total eclipsată în apropierea sau imediat după răsăritul ei de-a lungul coastei Pacificului din Oregon și statul Washington și în mare parte din vestul și nord-centrul Canadei, transformând Luna într-o sferă roșie, fantomatică, tot mai „mărită” pe măsură ce trece deasupra orizontului de est-sud-est de binecunoscuta „iluzie a Lunii” și poate frumos încadrată de repere îndepărtate.

Din Hawaii, răsăritul Lunii coincide cu sfârșitul totalității; din păcate, pentru o mare parte din Alaska, eclipsa se termină înainte de răsăritul Lunii. Peste Oceanul Atlantic, apusul Lunii va interveni în mare parte din Africa și Europa; mare parte din Europa centrală va experimenta drama totalității pe măsură ce Luna apune. Totalitatea va dura ceva mai mult decât media: o oră și 24 de minute.

Luna va trece la sud de centrul umbrei Pământului, așa că în timpul fazei totale, partea inferioară a Lunii va apărea cea mai strălucitoare, în timp ce partea superioară ar trebui să fie vizibil mai întunecată și mai subțire.

Cu toate acestea, luminozitatea și culorile care apar pe Lună vor depinde numai de starea atmosferei noastre (un amestec haotic de nori, praf vulcanic și alți contaminanți), așa că este greu de spus dinainte cum ar putea arăta eclipsa totală de Lună.

O posibilă ploaie de meteori, 30-31 mai

Poate cel mai dramatic eveniment astronomic din 2022 ar putea avea loc în noaptea de 30-31 mai pentru o mare parte din America de Nord, când planeta noastră trece printr-un nor dens de meteoroizi expulzați de fractura nucleului unei comete mici (73P/Schwassmann-Wachmann 3).

Această interacțiune cosmică neobișnuită ar putea avea ca rezultat o apariție uimitoare, deși scurtă, a meteorilor care se mișcă lent, cunoscuți în mod popular sub numele de „stele căzătoare”; acestea ar putea fi câteva zeci sau chiar sute pe oră.

Cinci planete se vor alinia în a doua jumătate a lunii iunie

Toate cele cinci planete vor putea fi văzute simultan cu ochiul liber, dispuse într-o linie care se va întinde pe cerul amurgului estic și sud-estic al dimineții în ultimele două săptămâni din iunie. Ceea ce este și mai uimitor este că acestea vor fi aliniate în ordinea lor corectă față de soare: Mercur, Venus, Marte, Jupiter și Saturn.

Iar Luna, care scade de la ultimul pătrar către Luna Nouă, va face „vizita” pe fiecare planetă în anumite dimineți: Saturn pe 18 iunie; Jupiter pe 21 iunie; Marte pe 22 iunie; Venus pe 26 iunie și Mercur pe 27 iunie.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022 – Cea mai mare Lună Plină din 2022, pe 13 iulie

Luna devine Plină la ora 21:38 (ora României) și cu 9 ore și 37 de minute mai devreme va ajunge în cel mai apropiat punct de Pământ din 2022, la o distanță de 357.264 de kilometri. Aceasta mai este numită colocvial și „superlună”.

Așteptați-vă la o gamă largă de maree oceanice (excepțional de scăzute până la excepțional de ridicate) pentru următoarele câteva zile.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022

Perseidele își vor atinge apogeul pe 12 august, însă s-ar putea să nu le putem admira întreaga frumusețe.

În aceeași zi se va înregistra și o Lună Plină, a cărei strălucire ar putea-o întrece pe cea a meteorilor.

Opoziţia lui Jupiter

Cea mai mare planetă din Sistemul Solar va ajunge la opoziție și va face cea mai apropiată apropiere de Pământ; acest lucru nu s-a mai întâmplat din octombrie 1963.

Distanța va fi de 591,2 milioane de kilometri. Planeta va fi mare și foarte strălucitoare în comparație cu stelele slabe din constelația Pești.

Fenomene astronomice de urmărit în 2022 – Eclipsă parțială de Soare, 25 octombrie

Pentru a produce această eclipsă, umbra Lunii cade în principal pe regiunile polare nordice ale Pământului.

Eclipsa va fi vizibilă din regiunea de est a Groenlandei și din toată Islanda, precum și din cea mai mare parte a Europei (cu excepția Portugaliei și a părților de vest și de sud ale Spaniei), nord-estul Africii și, în diferite măsuri, dintr-o mare parte a Asiei de vest și centrale.

Cea mai mare eclipsare, cu aproape șapte optimi din diametrul soarelui ascunse, are loc la apusul local peste Câmpia Siberiei de Vest, în apropiere de orașul rus Nijnevertovsk.

Eclipsă totală de Lună, 8 noiembrie

Această eclipsă favorizează jumătatea de vest a Americii de Nord, Insulele Hawaii, Asia de Est, Indonezia, Noua Zeelandă și jumătatea de est a Australiei. De-a lungul litoralului atlantic, Luna va apune în timp ce începe să iasă din eclipsa totală.

Luna va trece la nord de centrul umbrei și, așa cum a fost cazul în luna mai, totalitatea va fi neobișnuit de lungă, cu o durată de o oră și 25 de minute. Prin urmare, ne-am putea aștepta la o eclipsă moderat întunecată, posibil cu o nuanță maronie în partea inferioară a Lunii, contrastată cu o margine superioară mai strălucitoare de culoare roșu-cupru.

Noaptea „M&M”, 7-8 decembrie

În seara zilei de 7 decembrie, Luna Plină va trece extrem de aproape de Marte, ascunzând-o de fapt (numită ocultare) pentru anumite părți ale Americii de Nord, evocând fără îndoială o întrebare care se va repeta de multe ori în acea noapte: „Ce este acea stea strălucitoare galben-portocalie chiar sub Lună?”.

Marte va ajunge în opoziție cu soarele pe 8 decembrie, răsărind pe măsură ce soarele apune, atingând punctul cel mai înalt de pe cer la miezul nopții, și apune la răsărit. Apoi va străluci cu magnitudinea de -1,9, depășind chiar și pe Sirius, cea mai strălucitoare dintre toate stelele de pe cerul nostru nocturn.

Ploaia de meteoriți Geminide atinge maximul, 13-14 decembrie

Din păcate, și Geminidele se vor suprapune cu una dintre fazele Lunii, anume cu ultimul pătrar.

Deși în prezent este catalogată drept cea mai frumoasă ploaie de stele, Luna va depăși în intensitate luminozitatea meteoriților mici și medii pe tot parcursul nopții.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

25 ianuarie, 10:18
0
289

Expert IDIS Viitorul, despre provocările anului 2022 pe plan global

25 ianuarie, 10:18
0
289

Provocările anului 2022, la nivel global, țin de gestionarea pandemiei; de instabilitatea cauzată de relansarea conflictelor între marile puteri, pe fundalul sporirii inegalităților; de contestarea ordinii și convențiilor internaționale; de relativizarea ori chiar suprimarea autorității organizațiilor internaționale multilaterale, pe fundalul unor tendințe ample de ”de globalizare”.

Expert IDIS Viitorul, despre provocările anului 2022 pe plan globalFoto: calm.md

Sunt câteva predicții făcute pentru 2022 luni, 24 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă, de către Igor Munteanu, expert în relații internaționale la IDIS „Viitorul”, transmite Știri.md.

Mai jos vedeți întreaga analiză a predicției:

Relațiile strategice dintre SUA și UE, China și Rusia, au intrat într-un proces de reevaluare și transformare, marcate de intersecții decizionale și alegeri cu rezultat incert. Menționăm, în acest context incertitudinile unor alegeri planificate în 2022, care ar putea marca soarta unor președinți în Franța (Macron), Ungaria (Victor Orban), dar și în Brazilia (Bolsonaro), China (Xi Jinping). Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, se va pregăti alert de alegerile din 2023, care-i promit fie un „exit” politic salvator, fie opțiunea rămânerii la putere cu prețul unor represalii sângeroase ale opoziții. 

În Germania, noul cancelar, Olaf Scholz, liderul victorios al SPD, va trebui să demonstreze că poate gestiona eficient moștenirea predecesorului cancelar, Angela Merkel, care a guvernat Germania în numele unei coaliții stabile CDU-CSU mai bine de 16 ani. Peste ocean, președintele Joe Biden va trebui să dea un examen serios în alegerile legislative, în care democrații vor fi supuși unor critici severe din partea oponenților republicani. 

Mult mai relaxat, și președintele rus, Vladimir Putin, este autorul unor jocuri de putere, care țintesc construirea unei moșteniri geopolitice, care ar confirma anexările recente de teritorii străine, în contextul unei succesiuni de putere în Rusia. Și, pentru că cea mai bună apărare este atacul, Rusia a lansat unul dintre cele mai sofisticate ofensive geopolitice. 

Politica de șantaj, ori suspans, camuflată în spatele unor intenții ostile, care pot fi transformate rapid, datorită celor peste 125.000 de militari și tehnică militară mobilizați să intervină militar în ocuparea de noi teritorii din Ucraina, întărește percepția de insecuritate. Într-o etapă „post-Merkel” și „post-Trump”, UE și SUA vor trebui să dedice mult mai multă solidaritate, atenție și resurse pentru a depăși pericolul unui recul semnificativ în favoarea adversarilor săi geopolitici.

Cu Xi Jinping, China a devenit mult mai asertivă în străinătate, întărindu-și controlul autoritar, iar cu Donald Trump la Casa Albă, relațiile sino-americane s-au antagonizat până la o politică de descurajare, suspiciune și chiar a unui consens bipartizan după care preeminența globală a SUA este amenințată de ambițiile Chinei. 

Rivalitatea sino-americană va continua și în 2022 la nivel politic, militar și economic, sporind concurența între puterile globale și percepția unor amenințări iminente. Conflictul este ideologic și real politic. 

SUA se vede un campion al democrației de tip occidental, liberal-democratic, în timp ce Xi Jinping este susținătorul unui model al controlului colectiv de stat total asupra indivizilor, superior, în opinia partidului comunist chinez, față de disfuncționalitățile democrației occidentale. 

Conflictul real este generat de dinamica creșterii economice chineze pe plan global, deficitului balanței comerciale SUA-China, progresele majore ale Chinei din ultima vreme pe dezvoltarea unor tehnologii de vârf, spațiu cosmic, AI, bioinginerie, proiecte de infrastructură și comerț modern, dar și ofensiva investițiilor chineze pe plan global, completată de o politică agresivă de proiectare a puterii sale externe, soft și hard, într-o lume puternic schimbată de pandemie și instabilitate. 

În 2022 există o mare probabilitate de invadare a Taiwanului, alternând diverse forme de embargo cu măsuri subversive. Acest model de impunere a forței în raport cu vecinii și de extorcare a concesiilor prin șantaj ar putea deveni foarte popular în 2022, în cele peste 53 conflicte nestinse din Africa, Asia sau America Latină, urmărind obținerea exclusivității de folosire a unor resurse naturale esențiale (gaze, apă, hidrocarburi), crearea de protectorate (pe temeiuri de ideologie ori identități etnice sau religioase).

Anul 2022 începe cu o revoltă populară în Kazahstan, un ”black swan” (lebădă neagră), în terminologia lui Taleb, care a fost ușor înăbușită, fiind etichetată ca o „tentativă de lovitură de stat”. 

Autoritățile au cerut ajutor militar extern și au obținut militari trimiși din partea OTSC (Organizația Tratatului pentru Securitate și Cooperare), patronată de Rusia. Este prima dată când OTSC autorizează trimiterea unui contingent de militari la cererea unui stat membru pentru „restabilirea ordinii constituționale”, creând un precedent pe care și alte regimuri autoritare ar putea să-l ceară mai târziu. 

Revolta a avut ca pretext scumpirile la energie, dar a degenerat ușor în violență, jafuri și reprimarea sângeroasă din partea trupelor loiale regimului. Protestele au purtat o puternică tentă contra clanurilor fostului președinte Nazarbayev, având un puternic impact pe plan intern și extern, datorită bogățiilor uriașe depozitate în această țară și a unei tranziții politice de succesiune abia începute. 

Înăbușirea revoltei a alimentat speculații că Rusia ar fi fost interesată în destabilizarea regimului, folosindu-se mai târziu de OSTC pentru a-și instala și menține o prezență militară și economică solidă, care ar fi controlat o regiune imensă din Asia Mijlocie, în detrimentul altor jucători geopolitici activi (China, Turcia, SUA). 

Cu toate acestea, Rusia a acceptat să-și retragă contingentul militar, la solicitarea autorităților, amânând un scenariu tentant, dar promițând să revină dacă va fi nevoie pe viitor.

În perioada 10-12 ianuarie, Rusia a purtat discuții cu SUA, NATO și OSCE asupra propunerilor sale, care s-au încheiat fără nici un rezultat, ceea ce ar putea servi drept pretext Rusiei să-și îndeplinească proiectul inițial de a-și extinde capturile teritoriale în Ucraina, ori de a-și convinge publicul intern că tactica amenințărilor cu aplicarea forței este cea mai bună dintre cele existente în raport cu SUA și NATO. 

Din păcate, UE a fost marele absent la discuțiile de la Geneva, chiar dacă oficialii americani și NATO au menținut canale de comunicare deschise cu toate statele europene, anunțând categoric că „nimic nu se va decide în Europa fără europeni” și că „nimic nu se va întâmpla în Ucraina fără ucraineni”, contracarând propaganda rusă de a băga zâzanie între europeni și americani, insularizându-i pe central și est-europeni față de alți europeni, cei veritabili ai Europei Occidentale. 

UE va adopta oricum o politică de autonomie strategică, un concept francez, care coincide cu președinția Franței în Consiliul de Miniștri al UE, cu scopul creării de capabilități militare europene distincte de NATO.

În 2022, un conflict militar pe teritoriul Ucrainei este posibil, deși nu poate fi calificat ca iminent, iar formele sale hibride s-au putut observa imediat după încheierea consultărilor cu OSCE, printr-un atac cibernetic masiv asupra serverelor și bazelor de date ale Guvernului Ucrainei. 

Și alte atacuri malițioase rămân plauzibile, ca și o invazie militară cu mijloace clasice, ceea ce ar răsturna echilibrul fragil existent în lume. Pare evident că aceste jocuri în „negocieri” asupra unei posibile invazii în Ucraina servesc Kremlinului pentru a obține: 1) punerea în funcțiune a conductei sale Nord Stream2; 2) punerea în discuție a întregii arhitecturi de securitate europeană, în contrabalanță cu anexiunea Crimeii, nerecunoscută pe plan internațional; 3) stimularea unor diferențe în interiorul Occidentului, testând elasticitatea acestuia la o criză iminentă, concurentă cu rolul de partener comercial indispensabil pentru anumite grupuri de companii influente în Europa; 4) marcarea aniversării de 100 de ani de la înființarea URSS (30 decembrie, 1922). Astăzi, 50% dintre ruși consideră că NATO și Occidentul sunt vinovate de situația lor economică mai proastă decât acum câțiva ani (sancțiunile), iar 16% acuză Ucraina de izolarea internațională a Rusiei. 

Moscova exploatează abil aceste frustrări creând, aparent cu ritmuri invizibile și haotice, un plan geopolitic de durată, care își propune să adune „cioburile” fostului stat sovietic după modelul anului 1922, cu anexele sale ulterioare. 

Dislocarea efectivelor sale combative (120.000 de militari ruși, înzestrați cu cele mai moderne echipamente de luptă și sisteme de atac, superioare capabilităților armatei ucrainene), dar și amplasarea de efective de atac la bazele sale militare din Belarus și peninsula Crimeea, creează toate condițiile unei invazii la scară largă, la primul semn al liderului de la Kremlin deși, motivațiile acestuia sunt mult mai greu de prezis decât contorizarea efectivelor dislocate pentru operațiunile militare.

Pandemia va continua să bântuie și în 2022 populația lumii. Ultima mutație a Covid19, Omicron, s-a răspândit în peste 100 de state, iar numărul celor infectați se dublează în fiecare zi. 

Predicțiile OMS că pandemia ar putea fi stopată par prea optimiste. Obținerea unei rate de vaccinare de 75% din populație ar fi decisivă pentru imunitatea colectivă, dar greu de atins. Ultima modificare a virusului a devenit dominantă în SUA, Marea Britanie, Franța, Italia, iar restricțiile au fost reluate în majoritatea țărilor UE. 

Noul val pandemic întărește un sentiment global de nesiguranță, incertitudini și acces inegal la serviciile de sănătate. Situația se complică din cauza unei rezistențe la vaccinare și a unor continente întregi nevaccinate. Numai 10% din populația Africii este în acest moment vaccinată, iar în unele state est-europene rata vaccinării abia trece de 20%. 

Recuperarea este lentă, și din cauza sistemelor fragile de sănătate publică, impactul economic al pandemiei asupra unor țări sărace este dezastruos. 

După un declin estimat la cca 4% PIB global în 2020, majoritatea economiilor consolidate au revenit la o rată de creștere economică de până la pandemie (SUA, China, India și SUA), mai puțin Africa și America Latină. Recuperarea se amână în cazul statelor vulnerabile energetic.

Revoltele populare sapă din temelie regimurile autoritare

După Belarus, care a trecut printr-o tentativă de schimbare democratică a puterii în 2020, și alte regimuri autoritare au cunoscut serii de proteste. Nimeni nu s-a așteptat că din primele zile ale lui 2022 va izbucni o revoltă în Kazahstan, având faima unui stat prosper, stabil și atractiv, în ciuda cleptocrației, clanurilor și corupției sale. 

Revolta a izbucnit de la o decizie care dubla costurile gazului lichefiat, dar motivele sale reale țin de inegalități profunde și sistemice, menținerea unui clan influent prin controlul rigid al industriilor extractoare și aparatului de represiune. Protestele au degradat ușor în violențe, iar ciocnirile cu trupele loiale regimului au generat zeci de victime, spargeri de magazine și incendieri de sedii guvernamentale, încheindu-se cu sute de morți și peste 10.000 de arestați. 

Revolta a început la Zhanaozen, dar s-a extins rapid în toate orașele importante din Kazahstan, ocupând Astana. Prima reacție a președintelui Kassym-Jomart Tokayev a fost să acuze inițiatorii acțiunilor de „terorism” și să ordone trupelor de ordine să tragă în oameni. Înainte de toate, Tokayev a demis guvernul și a instituit stare de urgență în toată țara, dar măsura nu a temperat revolta. 

Abia după ce opoziția a început să se consolideze în jurul unui nucleu cu revendicări politice, cerând formarea unui guvern de tranziție și atrăgând de partea sa o parte din trupele de poliție și securitate, în panică, Tokayev a cerut sprijin militar din partea Rusiei pentru restabilirea ordinii, declarând că țara sa este atacată de 20.000 de teroriști instruiți în străinătate. 

Este primul caz în care forțele militare ale OTSC sunt folosite pentru a calma o revoltă internă, creând un precedent pe care mulți autocrați din regiune îl va păstra în rezervă, replicându-l. 

Însă, această intervenție ar putea trezi nemulțumiri din partea populației kazahe, dar și din partea unor concurenți geopolitici ai Rusiei: Turcia și China. În timp ce Turcia este un fel de lider al statelor spațiului turanic/turcofone, din care face parte și națiunea kazahă, China este unul din cei mai mari investitori în Kazahstan, și liderul incontestabil al OCS (Organizația de Cooperare de la Shanhai), ambele organizații având un rol economic și politic major în toate statele Asiei Mijlocii, ceea ce explică reacția glacială a Beijingului la trimiterea militarilor OTCE la prima chemare a unui președinte fără guvern. 

China are de apărat în regiune uriașul său proiect geopolitic, „Brâul Mătăsii” (”Silk belt/road”), iar Turcia nu-și ascunde intenția de a se instala în calitate de lider regional într-o regiune de națiuni înrudite. Întrebarea cheie este dacă în noul context, deschis la începuturile lui 2022 de o mare „lebădă neagră”, Rusia va fi capabilă să acționeze simultan contra concurenților săi geopolitici (Turcia, China), va fi obligată să-și revadă planurile sale beligerante în Ucraina, în condițiile unei presiuni adăugătoare, ori va merge pe proiectul său inițial, folosindu-se abil de rolul de „pacificator” pentru a-și impune controlul asupra resurselor naturale din această țară: gaze și petrol, porturile la Marea Caspică, uriașele rezerve de uraniu, cărbune și alte resurse, un adevărat Klondike pentru Rusia. 

Noi estimăm că Rusia nu va putea gestiona simultan mai mulți „cartofi fierbinți”, astfel încât va trebui să fiarbă rețeta sa de ancorare a Transcaucaziei pentru o perioadă mai lungă, concentrându-se prioritar pe Ucraina, forțând răspunsuri care i-ar conveni la costuri mici.

Autonomia strategică europeană (ASE) într-un context de securitate contestat

În 2022, UE va adopta o politică de autonomie strategică, un concept care ridică discuții aprinse, notabile fiind scepticismul central-europenilor (Polonia), care se tem că acest curs ar slăbi Alianța Nord-Atlantică, într-un moment în care s-ar cere unitate și reziliență. 

Conceptul se bucură, însă, de tracțiunea politică franco-germană, mobilizată de volatilitatea strategică din perioada administrației Donald Trump, care a pledat ca Europa să-și achite prioritar costurile apartenenței la NATO, amenințând cu plecarea sa din Europa. 

Fisurile nu au fost pe deplin reparate, iar în 2021, președintele Joe Biden a autorizat o retragere abruptă din Afganistan, după care a urmat un conflict generat de pierderea unui mega-contract militar cu Australia, iar de curând, administrația SUA a agreat un format de discuții cu Rusia, pe subiectul securității europene, separat de europeni. 

Aceste evoluții au determinat Franța să insiste pe necesitatea adoptării unei autonomii strategice europene, în martie, la Summitul European de Apărare, care coincide cu președinția Franței în Consiliul de Miniștri al UE. Aceste inițiative sunt utile și pentru creșterea șanselor actualului președinte francez, Macron, la alegerile din aprilie 2022. 

Autorii conceptului susțin că „apărarea și securitatea europeană trebuie să completeze capabilitățile NATO”, care va adopta, la rândul său, în anul 2022, un nou Concept strategic al alianței. 

Autonomia strategică a devenit cheia de boltă a politicii externe franceze, obținând susținerea Comisiei Europene, al cărei președinte, Ursula von der Leyen, susținea că UE „trebuie să devină un actor geopolitic puternic, care știe să folosească limbajul puterii”.

Promotorii își doresc să-și întărească capacitățile militare în Europa, inclusiv prin adoptarea unei noi doctrine militare europene, așa-zisul „Compas Strategic”, accelerând cooperarea militară și integrarea efectivelor statelor membre, ca forță distinctă, dar nu și opusă NATO/SUA, pentru că UE nu poate rămâne codașă la procesele globale complexe în care este implicată. 

Peste ocean, aceste planuri sunt tratate cu îngăduință acum, dar și cu îndoială, pe motiv că statele care-l doresc atât de mult nu-și onorează obligațiile la bugetul Alianței. 

Între 20-30 iunie 2022, NATO va adopta, la Madrid, noul său concept de securitate și apărare, iar primele discuții pe dimensiunea de apărare și securitate transatlantică UE-SUA vor avea loc în februarie, urmărind să întărească capacitățile de coordonare, interoperabilitate și complementaritate, mobilitatea militară în situații de criză, iar cu noua criză în relațiile cu Rusia, cadrul euroatlantic este cel mai propice pentru a spori efortul colectiv. 

Acest dialog UE-SUA deschide accesul autorităților europene competente spre cca 60 de programe militare comune, având ca scop întărirea și modernizarea capabilităților aeronautice, spațialelor europene, utilizarea tehnologiilor cu drone și cercetare, crearea de noi capacități de apărare, răspuns la vulnerabilitățile cheie ale statelor aliate. 

Moscova nu pierde timpul, încercând să testeze unitatea și solidaritatea alianței. Astfel, unele state europene își doresc flexibilitate în raport cu Rusia, deplângând efectele sancțiunilor aplicate Rusiei, dar și Chinei.

 La rândul lor, statele UE din Europa Centrală și de Est se tem că autonomia strategică și posibila slăbire a relațiilor cu SUA va genera mai multă instabilitate, ori chiar porți deschise pentru acțiunile Rusiei orientate spre dezbinare și conflicte, când este cea mai mare nevoie de solidaritate și rezistență. Anul 2022 va însemna un adevărat examen pentru relațiile transatlantice și capacitatea de rezistență la deglobalizare.

Coabitarea cu Rusia: bullying geopolitic

Securitatea va fi, în 2022, mai precară decât oricând de la încheierea războiului rece, iar modul în care vom depăși turbulența va intra în istorie. La finele anului 2021, Occidentul s-a trezit cu o salvă de revendicări ultimative din partea Rusiei. 

Moscova a cerut, garanții speciale de securitate scrise susținând că din cauza valurilor de extinderi ale UE/NATO, se simte încercuită și că va răspunde cu fermitate oricăror tentații de a include Ucraina în NATO, cerând suspendarea oricăror activități militare, retragerea bazelor și instalațiilor din Polonia și România, la momentul anului 1997. 

Moscova susține că Occidentul ar continua să încalce niște obligații luate în 1990 de a nu se extinde spre hotarele rusești. În acest context, cere garanții scrise din partea SUA și NATO că nu va admite primirea Ucrainei în Alianță și că va elimina amenințările existente, acceptând în acest fel dreptul de a se opune extinderii pe viitor al Alianței NATO într-un spațiu în care Rusia ar avea „niște drepturi istorice”. 

Cererile pun la îndoială valabilitatea acordurilor încheiate de către NATO cu cei 14 aliați noi, care au aderat la NATO în ultimii 24 ani, solicitând o revenire la situația anului 1997.

Ultimatumul continuă politica de șantaj din 2013/2014, care s-a încheiat cu anexarea peninsulei Crimeea și ocuparea unor largi teritorii din Ucraina, urmate de sancțiuni internaționale masive asupra economiei și businessului rusesc. 

Ce oferă în schimb Rusia? Nu prea multe. Nu există nici o obligație care ar pune punct ocupației Crimeii, regiunilor separatiste din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, oferindu-se să nu amenințe securitatea SUA. 

Ironic, discrepanța izbitoare între concesiile cerute din partea SUA/NATO și ceea ce ar fi putut oferi în schimb, nu are altă explicație decât o uluitoare gândire utopică, care separă lumea în state rusofobe și state rusofile, ale cărei majoritate „își dorește retragerea inevitabilă a prezenței americane din Europa”, atribuind rezolvarea problemelor legate de securitatea continentului, statelor mari din UE, Franța și Germania, interesate de „autonomia strategică europeană”. 

Rusia insistă asupra diferențelor de statut între vechii și noii europeni, lovind astfel în unitatea tratatelor fondatoare ale UE, dar și în relația UE cu NATO, sugerând apăsat că sub presiunea unor amenințări iminente (credibile), apărarea colectivă transatlantică ar putea să nu mai funcționeze. 

De fapt, Rusia a mai avut tentative de acest gen în trecut, atunci când a cerut (2009) semnarea unui Tratat privind noua arhitectură de securitate, propunere respinsă de NATO pe motiv că relațiile sale cu Rusia sunt suficient de bine reglementate prin Tratatul de bază din 1997, Carta OSCE privind Securitatea Europeană (1999) și Declarația de la Roma (2002).

Putin ar fi mult mai prudent decât se crede, susține Dmitri Trenin. Într-un prim scenariu, Rusia are intenția și capacitatea de a cotropi militar Ucraina, extinzându-și teritoriile controlate și forțând o schimbare de regim la Kiev. 

Rusia consideră că alianțele occidentale (UE/NATO) nu se pot pune de acord, având propriile certuri interne, disensiuni deschise, lipsindu-i astfel timpul și concentrarea pentru a opri o nouă invazie militară a Rusiei în Europa de Est. Și Ucraina este divizată, având dispute intense între cele mai importante grupuri politice pro-europene. 

Calculul la care recurge în acest scenariu Moscova este că Occidentul va rămâne divizat și distras, ceea ce-i va oferi un alibi în acțiunile sale militare contra Ucrainei, având de partea sa ușurința mobilizării de trupe, superioritatea militară, dar și dislocarea unui număr semnificativ de Grupuri de Atac (cca 70) cu un efectiv de cca 120.000 de militari la frontierele Ucrainei. 

Rusia știe că intervențiile sale sunt riscante, iar rezultatele greu de prezis pentru regim, însă tentația de a testa vigilența alianțelor Occidentului este mai mare. Rusia a resimțit profund sancțiunile impuse în 2014 legate de anexarea Crimeii, dar a rezistat și chiar s-a adaptat noului context internațional. 

Sancțiunile au blocat accesul la credite și investiții străine directe (ISD) în industriile rusești de perspectivă, pierderile fiind estimate la cca 50 mlrd $/an, însă ele nu au eliminat intențiile ostile ale Kremlinului, reușind să capitalizeze anexiunile, continuând să susțină regiunile separatiste în Georgia, Ucraina și Republica Moldova. 

Rusia a reușit să încheie totuși construcția celei mai vaste infrastructuri energetice (Nord Stream2) - un instrument de influențare a UE, extinderea capacităților sale de exporturi de gaze naturale prin ocolirea statele baltice, Polonia, Slovacia, Cehia și Ucraina. Scenariul preferat de Kremlin este de menține diviziuni între UE și SUA, sugerând că aderarea oricăruia dintre statele din Parteneriatul Estic la UE sau NATO ar dăuna intereselor UE de a fi în siguranță sau de a face afaceri cu Rusia. 

Oferind cca 30% din gazele naturale consumate în UE, Vladimir Putin a decis să utilizeze anul 2022 pentru a-și juca cartea vieții sale – obținerea unei recunoașteri (în scris) din partea Occidentului asupra unei sfere de influență exclusivă în Europa.

Oficial, SUA nu a respins abrupt posibilitatea discutării acestor propuneri, dar a anunțat că negocierile privind securitatea europeană nu vor avea loc fără aliații europeni, condiție pe care Moscova o respinge. 

Deși există numeroși adepți ai izolării Rusiei printr-o politică amplă de descurajare, prin aplicarea de noi sancțiuni, decidenții occidentali înclină spre dialog și prudență. Voci influente din Europa compară evoluțiile din 2022 cu situația anului 1973, care a precedat adoptarea Actului Final de la Helsinki (1975), sugerând decidenților să nu respingă negocierile, dar să răspundă Moscovei cu o salvă de petiții și contrapropuneri, într-un proces de negocieri cu OSCE. 

Această linie de abordare strict germană sugerează ca punct de pornire modelul Ost-Politik, diplomația discretă (”quiet diplomacy”) și etape consecutive, care ar redeschide negocierea unui nou Act Final Helsinki (1975), re-afirmarea Cartei de la Paris (1990), re-afirmarea Actului fondator al relațiilor Rusia-NATO (1997), Memorandumul de la Budapesta (1994), negocieri asupra sistemelor nucleare cu rază medie de acțiune, evacuarea sistemelor rusești ”Iskander” din Kaliningrad, reluarea negocierilor Tratatului FACE, evacuarea militarilor ruși din Donbas, Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, renunțarea mutuală la atacuri cyber, reluarea colaborării în cadrul Consiliului Rusia-NATO.

Surse militare SUA au numărat 175.000 de militari ruși dislocați cu acest scop în Belarus, Crimeea și teritoriile adiacente enclavelor separatiste Donețk și Luhansk. Mai mult, Moscova a solicitat explicit să discute doar cu SUA, în format bilateral, fără UE, pe motiv că europenii „ar sabota negocierile”  și că acordurile propuse ar depinde de Washington, singurul jucător global care poate mobiliza zboruri de bombardiere strategice la frontierele cu Rusia, care operează sistem de rachete nucleare în Europa”. 

Surse militare rusești au confirmat posibilitatea unor atacuri pre-emptive contra unor ținte NATO, sugerând astfel că Rusia este pregătită să aplice orice mijloace, inclusiv cele militare, dacă revendicările sale vor fi ignorate. 

La 24.12.2021, Rusia a testat rachetele sale hipersonice Zircon, comentând public că în acest fel propunerile conținute în tratatele transmise NATO și SUA vor fi mai convingătoare. Acest truc nu a dat rezultatul așteptat de Moscova la discuțiile purtate la Geneva (10-12 ianuarie), astfel încât s-a trecut, abrupt, din 13 ianuarie, la atacuri cibernetice masive asupra serverelor și bazelor de date ale guvernului ucrainean. 

Concomitent, Rusia a accelerat transportarea de noi efective de luptă, i.e. elicoptere și aruncătoare de rachete în apropierea frontierelor Ucrainei. Eșecul constatat oficial de Moscova în urma acestor discuții ar putea fi folosit ca pretext pentru o serie de provocări militare multiple, care ar putea escalada cu mult peste zona de conflicte din Ucraina.

Sunt câteva predicții făcute pentru 2022 luni, 24 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă, de către Igor Munteanu, expert în relații internaționale la IDIS „Viitorul”, transmite Știri.md.

Mai jos vedeți întreaga analiză a predicției:

Relațiile strategice dintre SUA și UE, China și Rusia, au intrat într-un proces de reevaluare și transformare, marcate de intersecții decizionale și alegeri cu rezultat incert. Menționăm, în acest context incertitudinile unor alegeri planificate în 2022, care ar putea marca soarta unor președinți în Franța (Macron), Ungaria (Victor Orban), dar și în Brazilia (Bolsonaro), China (Xi Jinping). Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, se va pregăti alert de alegerile din 2023, care-i promit fie un „exit” politic salvator, fie opțiunea rămânerii la putere cu prețul unor represalii sângeroase ale opoziții. 

În Germania, noul cancelar, Olaf Scholz, liderul victorios al SPD, va trebui să demonstreze că poate gestiona eficient moștenirea predecesorului cancelar, Angela Merkel, care a guvernat Germania în numele unei coaliții stabile CDU-CSU mai bine de 16 ani. Peste ocean, președintele Joe Biden va trebui să dea un examen serios în alegerile legislative, în care democrații vor fi supuși unor critici severe din partea oponenților republicani. 

Mult mai relaxat, și președintele rus, Vladimir Putin, este autorul unor jocuri de putere, care țintesc construirea unei moșteniri geopolitice, care ar confirma anexările recente de teritorii străine, în contextul unei succesiuni de putere în Rusia. Și, pentru că cea mai bună apărare este atacul, Rusia a lansat unul dintre cele mai sofisticate ofensive geopolitice. 

Politica de șantaj, ori suspans, camuflată în spatele unor intenții ostile, care pot fi transformate rapid, datorită celor peste 125.000 de militari și tehnică militară mobilizați să intervină militar în ocuparea de noi teritorii din Ucraina, întărește percepția de insecuritate. Într-o etapă „post-Merkel” și „post-Trump”, UE și SUA vor trebui să dedice mult mai multă solidaritate, atenție și resurse pentru a depăși pericolul unui recul semnificativ în favoarea adversarilor săi geopolitici.

Cu Xi Jinping, China a devenit mult mai asertivă în străinătate, întărindu-și controlul autoritar, iar cu Donald Trump la Casa Albă, relațiile sino-americane s-au antagonizat până la o politică de descurajare, suspiciune și chiar a unui consens bipartizan după care preeminența globală a SUA este amenințată de ambițiile Chinei. 

Rivalitatea sino-americană va continua și în 2022 la nivel politic, militar și economic, sporind concurența între puterile globale și percepția unor amenințări iminente. Conflictul este ideologic și real politic. 

SUA se vede un campion al democrației de tip occidental, liberal-democratic, în timp ce Xi Jinping este susținătorul unui model al controlului colectiv de stat total asupra indivizilor, superior, în opinia partidului comunist chinez, față de disfuncționalitățile democrației occidentale. 

Conflictul real este generat de dinamica creșterii economice chineze pe plan global, deficitului balanței comerciale SUA-China, progresele majore ale Chinei din ultima vreme pe dezvoltarea unor tehnologii de vârf, spațiu cosmic, AI, bioinginerie, proiecte de infrastructură și comerț modern, dar și ofensiva investițiilor chineze pe plan global, completată de o politică agresivă de proiectare a puterii sale externe, soft și hard, într-o lume puternic schimbată de pandemie și instabilitate. 

În 2022 există o mare probabilitate de invadare a Taiwanului, alternând diverse forme de embargo cu măsuri subversive. Acest model de impunere a forței în raport cu vecinii și de extorcare a concesiilor prin șantaj ar putea deveni foarte popular în 2022, în cele peste 53 conflicte nestinse din Africa, Asia sau America Latină, urmărind obținerea exclusivității de folosire a unor resurse naturale esențiale (gaze, apă, hidrocarburi), crearea de protectorate (pe temeiuri de ideologie ori identități etnice sau religioase).

Anul 2022 începe cu o revoltă populară în Kazahstan, un ”black swan” (lebădă neagră), în terminologia lui Taleb, care a fost ușor înăbușită, fiind etichetată ca o „tentativă de lovitură de stat”. 

Autoritățile au cerut ajutor militar extern și au obținut militari trimiși din partea OTSC (Organizația Tratatului pentru Securitate și Cooperare), patronată de Rusia. Este prima dată când OTSC autorizează trimiterea unui contingent de militari la cererea unui stat membru pentru „restabilirea ordinii constituționale”, creând un precedent pe care și alte regimuri autoritare ar putea să-l ceară mai târziu. 

Revolta a avut ca pretext scumpirile la energie, dar a degenerat ușor în violență, jafuri și reprimarea sângeroasă din partea trupelor loiale regimului. Protestele au purtat o puternică tentă contra clanurilor fostului președinte Nazarbayev, având un puternic impact pe plan intern și extern, datorită bogățiilor uriașe depozitate în această țară și a unei tranziții politice de succesiune abia începute. 

Înăbușirea revoltei a alimentat speculații că Rusia ar fi fost interesată în destabilizarea regimului, folosindu-se mai târziu de OSTC pentru a-și instala și menține o prezență militară și economică solidă, care ar fi controlat o regiune imensă din Asia Mijlocie, în detrimentul altor jucători geopolitici activi (China, Turcia, SUA). 

Cu toate acestea, Rusia a acceptat să-și retragă contingentul militar, la solicitarea autorităților, amânând un scenariu tentant, dar promițând să revină dacă va fi nevoie pe viitor.

În perioada 10-12 ianuarie, Rusia a purtat discuții cu SUA, NATO și OSCE asupra propunerilor sale, care s-au încheiat fără nici un rezultat, ceea ce ar putea servi drept pretext Rusiei să-și îndeplinească proiectul inițial de a-și extinde capturile teritoriale în Ucraina, ori de a-și convinge publicul intern că tactica amenințărilor cu aplicarea forței este cea mai bună dintre cele existente în raport cu SUA și NATO. 

Din păcate, UE a fost marele absent la discuțiile de la Geneva, chiar dacă oficialii americani și NATO au menținut canale de comunicare deschise cu toate statele europene, anunțând categoric că „nimic nu se va decide în Europa fără europeni” și că „nimic nu se va întâmpla în Ucraina fără ucraineni”, contracarând propaganda rusă de a băga zâzanie între europeni și americani, insularizându-i pe central și est-europeni față de alți europeni, cei veritabili ai Europei Occidentale. 

UE va adopta oricum o politică de autonomie strategică, un concept francez, care coincide cu președinția Franței în Consiliul de Miniștri al UE, cu scopul creării de capabilități militare europene distincte de NATO.

În 2022, un conflict militar pe teritoriul Ucrainei este posibil, deși nu poate fi calificat ca iminent, iar formele sale hibride s-au putut observa imediat după încheierea consultărilor cu OSCE, printr-un atac cibernetic masiv asupra serverelor și bazelor de date ale Guvernului Ucrainei. 

Și alte atacuri malițioase rămân plauzibile, ca și o invazie militară cu mijloace clasice, ceea ce ar răsturna echilibrul fragil existent în lume. Pare evident că aceste jocuri în „negocieri” asupra unei posibile invazii în Ucraina servesc Kremlinului pentru a obține: 1) punerea în funcțiune a conductei sale Nord Stream2; 2) punerea în discuție a întregii arhitecturi de securitate europeană, în contrabalanță cu anexiunea Crimeii, nerecunoscută pe plan internațional; 3) stimularea unor diferențe în interiorul Occidentului, testând elasticitatea acestuia la o criză iminentă, concurentă cu rolul de partener comercial indispensabil pentru anumite grupuri de companii influente în Europa; 4) marcarea aniversării de 100 de ani de la înființarea URSS (30 decembrie, 1922). Astăzi, 50% dintre ruși consideră că NATO și Occidentul sunt vinovate de situația lor economică mai proastă decât acum câțiva ani (sancțiunile), iar 16% acuză Ucraina de izolarea internațională a Rusiei. 

Moscova exploatează abil aceste frustrări creând, aparent cu ritmuri invizibile și haotice, un plan geopolitic de durată, care își propune să adune „cioburile” fostului stat sovietic după modelul anului 1922, cu anexele sale ulterioare. 

Dislocarea efectivelor sale combative (120.000 de militari ruși, înzestrați cu cele mai moderne echipamente de luptă și sisteme de atac, superioare capabilităților armatei ucrainene), dar și amplasarea de efective de atac la bazele sale militare din Belarus și peninsula Crimeea, creează toate condițiile unei invazii la scară largă, la primul semn al liderului de la Kremlin deși, motivațiile acestuia sunt mult mai greu de prezis decât contorizarea efectivelor dislocate pentru operațiunile militare.

Pandemia va continua să bântuie și în 2022 populația lumii. Ultima mutație a Covid19, Omicron, s-a răspândit în peste 100 de state, iar numărul celor infectați se dublează în fiecare zi. 

Predicțiile OMS că pandemia ar putea fi stopată par prea optimiste. Obținerea unei rate de vaccinare de 75% din populație ar fi decisivă pentru imunitatea colectivă, dar greu de atins. Ultima modificare a virusului a devenit dominantă în SUA, Marea Britanie, Franța, Italia, iar restricțiile au fost reluate în majoritatea țărilor UE. 

Noul val pandemic întărește un sentiment global de nesiguranță, incertitudini și acces inegal la serviciile de sănătate. Situația se complică din cauza unei rezistențe la vaccinare și a unor continente întregi nevaccinate. Numai 10% din populația Africii este în acest moment vaccinată, iar în unele state est-europene rata vaccinării abia trece de 20%. 

Recuperarea este lentă, și din cauza sistemelor fragile de sănătate publică, impactul economic al pandemiei asupra unor țări sărace este dezastruos. 

După un declin estimat la cca 4% PIB global în 2020, majoritatea economiilor consolidate au revenit la o rată de creștere economică de până la pandemie (SUA, China, India și SUA), mai puțin Africa și America Latină. Recuperarea se amână în cazul statelor vulnerabile energetic.

Revoltele populare sapă din temelie regimurile autoritare

După Belarus, care a trecut printr-o tentativă de schimbare democratică a puterii în 2020, și alte regimuri autoritare au cunoscut serii de proteste. Nimeni nu s-a așteptat că din primele zile ale lui 2022 va izbucni o revoltă în Kazahstan, având faima unui stat prosper, stabil și atractiv, în ciuda cleptocrației, clanurilor și corupției sale. 

Revolta a izbucnit de la o decizie care dubla costurile gazului lichefiat, dar motivele sale reale țin de inegalități profunde și sistemice, menținerea unui clan influent prin controlul rigid al industriilor extractoare și aparatului de represiune. Protestele au degradat ușor în violențe, iar ciocnirile cu trupele loiale regimului au generat zeci de victime, spargeri de magazine și incendieri de sedii guvernamentale, încheindu-se cu sute de morți și peste 10.000 de arestați. 

Revolta a început la Zhanaozen, dar s-a extins rapid în toate orașele importante din Kazahstan, ocupând Astana. Prima reacție a președintelui Kassym-Jomart Tokayev a fost să acuze inițiatorii acțiunilor de „terorism” și să ordone trupelor de ordine să tragă în oameni. Înainte de toate, Tokayev a demis guvernul și a instituit stare de urgență în toată țara, dar măsura nu a temperat revolta. 

Abia după ce opoziția a început să se consolideze în jurul unui nucleu cu revendicări politice, cerând formarea unui guvern de tranziție și atrăgând de partea sa o parte din trupele de poliție și securitate, în panică, Tokayev a cerut sprijin militar din partea Rusiei pentru restabilirea ordinii, declarând că țara sa este atacată de 20.000 de teroriști instruiți în străinătate. 

Este primul caz în care forțele militare ale OTSC sunt folosite pentru a calma o revoltă internă, creând un precedent pe care mulți autocrați din regiune îl va păstra în rezervă, replicându-l. 

Însă, această intervenție ar putea trezi nemulțumiri din partea populației kazahe, dar și din partea unor concurenți geopolitici ai Rusiei: Turcia și China. În timp ce Turcia este un fel de lider al statelor spațiului turanic/turcofone, din care face parte și națiunea kazahă, China este unul din cei mai mari investitori în Kazahstan, și liderul incontestabil al OCS (Organizația de Cooperare de la Shanhai), ambele organizații având un rol economic și politic major în toate statele Asiei Mijlocii, ceea ce explică reacția glacială a Beijingului la trimiterea militarilor OTCE la prima chemare a unui președinte fără guvern. 

China are de apărat în regiune uriașul său proiect geopolitic, „Brâul Mătăsii” (”Silk belt/road”), iar Turcia nu-și ascunde intenția de a se instala în calitate de lider regional într-o regiune de națiuni înrudite. Întrebarea cheie este dacă în noul context, deschis la începuturile lui 2022 de o mare „lebădă neagră”, Rusia va fi capabilă să acționeze simultan contra concurenților săi geopolitici (Turcia, China), va fi obligată să-și revadă planurile sale beligerante în Ucraina, în condițiile unei presiuni adăugătoare, ori va merge pe proiectul său inițial, folosindu-se abil de rolul de „pacificator” pentru a-și impune controlul asupra resurselor naturale din această țară: gaze și petrol, porturile la Marea Caspică, uriașele rezerve de uraniu, cărbune și alte resurse, un adevărat Klondike pentru Rusia. 

Noi estimăm că Rusia nu va putea gestiona simultan mai mulți „cartofi fierbinți”, astfel încât va trebui să fiarbă rețeta sa de ancorare a Transcaucaziei pentru o perioadă mai lungă, concentrându-se prioritar pe Ucraina, forțând răspunsuri care i-ar conveni la costuri mici.

Autonomia strategică europeană (ASE) într-un context de securitate contestat

În 2022, UE va adopta o politică de autonomie strategică, un concept care ridică discuții aprinse, notabile fiind scepticismul central-europenilor (Polonia), care se tem că acest curs ar slăbi Alianța Nord-Atlantică, într-un moment în care s-ar cere unitate și reziliență. 

Conceptul se bucură, însă, de tracțiunea politică franco-germană, mobilizată de volatilitatea strategică din perioada administrației Donald Trump, care a pledat ca Europa să-și achite prioritar costurile apartenenței la NATO, amenințând cu plecarea sa din Europa. 

Fisurile nu au fost pe deplin reparate, iar în 2021, președintele Joe Biden a autorizat o retragere abruptă din Afganistan, după care a urmat un conflict generat de pierderea unui mega-contract militar cu Australia, iar de curând, administrația SUA a agreat un format de discuții cu Rusia, pe subiectul securității europene, separat de europeni. 

Aceste evoluții au determinat Franța să insiste pe necesitatea adoptării unei autonomii strategice europene, în martie, la Summitul European de Apărare, care coincide cu președinția Franței în Consiliul de Miniștri al UE. Aceste inițiative sunt utile și pentru creșterea șanselor actualului președinte francez, Macron, la alegerile din aprilie 2022. 

Autorii conceptului susțin că „apărarea și securitatea europeană trebuie să completeze capabilitățile NATO”, care va adopta, la rândul său, în anul 2022, un nou Concept strategic al alianței. 

Autonomia strategică a devenit cheia de boltă a politicii externe franceze, obținând susținerea Comisiei Europene, al cărei președinte, Ursula von der Leyen, susținea că UE „trebuie să devină un actor geopolitic puternic, care știe să folosească limbajul puterii”.

Promotorii își doresc să-și întărească capacitățile militare în Europa, inclusiv prin adoptarea unei noi doctrine militare europene, așa-zisul „Compas Strategic”, accelerând cooperarea militară și integrarea efectivelor statelor membre, ca forță distinctă, dar nu și opusă NATO/SUA, pentru că UE nu poate rămâne codașă la procesele globale complexe în care este implicată. 

Peste ocean, aceste planuri sunt tratate cu îngăduință acum, dar și cu îndoială, pe motiv că statele care-l doresc atât de mult nu-și onorează obligațiile la bugetul Alianței. 

Între 20-30 iunie 2022, NATO va adopta, la Madrid, noul său concept de securitate și apărare, iar primele discuții pe dimensiunea de apărare și securitate transatlantică UE-SUA vor avea loc în februarie, urmărind să întărească capacitățile de coordonare, interoperabilitate și complementaritate, mobilitatea militară în situații de criză, iar cu noua criză în relațiile cu Rusia, cadrul euroatlantic este cel mai propice pentru a spori efortul colectiv. 

Acest dialog UE-SUA deschide accesul autorităților europene competente spre cca 60 de programe militare comune, având ca scop întărirea și modernizarea capabilităților aeronautice, spațialelor europene, utilizarea tehnologiilor cu drone și cercetare, crearea de noi capacități de apărare, răspuns la vulnerabilitățile cheie ale statelor aliate. 

Moscova nu pierde timpul, încercând să testeze unitatea și solidaritatea alianței. Astfel, unele state europene își doresc flexibilitate în raport cu Rusia, deplângând efectele sancțiunilor aplicate Rusiei, dar și Chinei.

 La rândul lor, statele UE din Europa Centrală și de Est se tem că autonomia strategică și posibila slăbire a relațiilor cu SUA va genera mai multă instabilitate, ori chiar porți deschise pentru acțiunile Rusiei orientate spre dezbinare și conflicte, când este cea mai mare nevoie de solidaritate și rezistență. Anul 2022 va însemna un adevărat examen pentru relațiile transatlantice și capacitatea de rezistență la deglobalizare.

Coabitarea cu Rusia: bullying geopolitic

Securitatea va fi, în 2022, mai precară decât oricând de la încheierea războiului rece, iar modul în care vom depăși turbulența va intra în istorie. La finele anului 2021, Occidentul s-a trezit cu o salvă de revendicări ultimative din partea Rusiei. 

Moscova a cerut, garanții speciale de securitate scrise susținând că din cauza valurilor de extinderi ale UE/NATO, se simte încercuită și că va răspunde cu fermitate oricăror tentații de a include Ucraina în NATO, cerând suspendarea oricăror activități militare, retragerea bazelor și instalațiilor din Polonia și România, la momentul anului 1997. 

Moscova susține că Occidentul ar continua să încalce niște obligații luate în 1990 de a nu se extinde spre hotarele rusești. În acest context, cere garanții scrise din partea SUA și NATO că nu va admite primirea Ucrainei în Alianță și că va elimina amenințările existente, acceptând în acest fel dreptul de a se opune extinderii pe viitor al Alianței NATO într-un spațiu în care Rusia ar avea „niște drepturi istorice”. 

Cererile pun la îndoială valabilitatea acordurilor încheiate de către NATO cu cei 14 aliați noi, care au aderat la NATO în ultimii 24 ani, solicitând o revenire la situația anului 1997.

Ultimatumul continuă politica de șantaj din 2013/2014, care s-a încheiat cu anexarea peninsulei Crimeea și ocuparea unor largi teritorii din Ucraina, urmate de sancțiuni internaționale masive asupra economiei și businessului rusesc. 

Ce oferă în schimb Rusia? Nu prea multe. Nu există nici o obligație care ar pune punct ocupației Crimeii, regiunilor separatiste din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, oferindu-se să nu amenințe securitatea SUA. 

Ironic, discrepanța izbitoare între concesiile cerute din partea SUA/NATO și ceea ce ar fi putut oferi în schimb, nu are altă explicație decât o uluitoare gândire utopică, care separă lumea în state rusofobe și state rusofile, ale cărei majoritate „își dorește retragerea inevitabilă a prezenței americane din Europa”, atribuind rezolvarea problemelor legate de securitatea continentului, statelor mari din UE, Franța și Germania, interesate de „autonomia strategică europeană”. 

Rusia insistă asupra diferențelor de statut între vechii și noii europeni, lovind astfel în unitatea tratatelor fondatoare ale UE, dar și în relația UE cu NATO, sugerând apăsat că sub presiunea unor amenințări iminente (credibile), apărarea colectivă transatlantică ar putea să nu mai funcționeze. 

De fapt, Rusia a mai avut tentative de acest gen în trecut, atunci când a cerut (2009) semnarea unui Tratat privind noua arhitectură de securitate, propunere respinsă de NATO pe motiv că relațiile sale cu Rusia sunt suficient de bine reglementate prin Tratatul de bază din 1997, Carta OSCE privind Securitatea Europeană (1999) și Declarația de la Roma (2002).

Putin ar fi mult mai prudent decât se crede, susține Dmitri Trenin. Într-un prim scenariu, Rusia are intenția și capacitatea de a cotropi militar Ucraina, extinzându-și teritoriile controlate și forțând o schimbare de regim la Kiev. 

Rusia consideră că alianțele occidentale (UE/NATO) nu se pot pune de acord, având propriile certuri interne, disensiuni deschise, lipsindu-i astfel timpul și concentrarea pentru a opri o nouă invazie militară a Rusiei în Europa de Est. Și Ucraina este divizată, având dispute intense între cele mai importante grupuri politice pro-europene. 

Calculul la care recurge în acest scenariu Moscova este că Occidentul va rămâne divizat și distras, ceea ce-i va oferi un alibi în acțiunile sale militare contra Ucrainei, având de partea sa ușurința mobilizării de trupe, superioritatea militară, dar și dislocarea unui număr semnificativ de Grupuri de Atac (cca 70) cu un efectiv de cca 120.000 de militari la frontierele Ucrainei. 

Rusia știe că intervențiile sale sunt riscante, iar rezultatele greu de prezis pentru regim, însă tentația de a testa vigilența alianțelor Occidentului este mai mare. Rusia a resimțit profund sancțiunile impuse în 2014 legate de anexarea Crimeii, dar a rezistat și chiar s-a adaptat noului context internațional. 

Sancțiunile au blocat accesul la credite și investiții străine directe (ISD) în industriile rusești de perspectivă, pierderile fiind estimate la cca 50 mlrd $/an, însă ele nu au eliminat intențiile ostile ale Kremlinului, reușind să capitalizeze anexiunile, continuând să susțină regiunile separatiste în Georgia, Ucraina și Republica Moldova. 

Rusia a reușit să încheie totuși construcția celei mai vaste infrastructuri energetice (Nord Stream2) - un instrument de influențare a UE, extinderea capacităților sale de exporturi de gaze naturale prin ocolirea statele baltice, Polonia, Slovacia, Cehia și Ucraina. Scenariul preferat de Kremlin este de menține diviziuni între UE și SUA, sugerând că aderarea oricăruia dintre statele din Parteneriatul Estic la UE sau NATO ar dăuna intereselor UE de a fi în siguranță sau de a face afaceri cu Rusia. 

Oferind cca 30% din gazele naturale consumate în UE, Vladimir Putin a decis să utilizeze anul 2022 pentru a-și juca cartea vieții sale – obținerea unei recunoașteri (în scris) din partea Occidentului asupra unei sfere de influență exclusivă în Europa.

Oficial, SUA nu a respins abrupt posibilitatea discutării acestor propuneri, dar a anunțat că negocierile privind securitatea europeană nu vor avea loc fără aliații europeni, condiție pe care Moscova o respinge. 

Deși există numeroși adepți ai izolării Rusiei printr-o politică amplă de descurajare, prin aplicarea de noi sancțiuni, decidenții occidentali înclină spre dialog și prudență. Voci influente din Europa compară evoluțiile din 2022 cu situația anului 1973, care a precedat adoptarea Actului Final de la Helsinki (1975), sugerând decidenților să nu respingă negocierile, dar să răspundă Moscovei cu o salvă de petiții și contrapropuneri, într-un proces de negocieri cu OSCE. 

Această linie de abordare strict germană sugerează ca punct de pornire modelul Ost-Politik, diplomația discretă (”quiet diplomacy”) și etape consecutive, care ar redeschide negocierea unui nou Act Final Helsinki (1975), re-afirmarea Cartei de la Paris (1990), re-afirmarea Actului fondator al relațiilor Rusia-NATO (1997), Memorandumul de la Budapesta (1994), negocieri asupra sistemelor nucleare cu rază medie de acțiune, evacuarea sistemelor rusești ”Iskander” din Kaliningrad, reluarea negocierilor Tratatului FACE, evacuarea militarilor ruși din Donbas, Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, renunțarea mutuală la atacuri cyber, reluarea colaborării în cadrul Consiliului Rusia-NATO.

Surse militare SUA au numărat 175.000 de militari ruși dislocați cu acest scop în Belarus, Crimeea și teritoriile adiacente enclavelor separatiste Donețk și Luhansk. Mai mult, Moscova a solicitat explicit să discute doar cu SUA, în format bilateral, fără UE, pe motiv că europenii „ar sabota negocierile”  și că acordurile propuse ar depinde de Washington, singurul jucător global care poate mobiliza zboruri de bombardiere strategice la frontierele cu Rusia, care operează sistem de rachete nucleare în Europa”. 

Surse militare rusești au confirmat posibilitatea unor atacuri pre-emptive contra unor ținte NATO, sugerând astfel că Rusia este pregătită să aplice orice mijloace, inclusiv cele militare, dacă revendicările sale vor fi ignorate. 

La 24.12.2021, Rusia a testat rachetele sale hipersonice Zircon, comentând public că în acest fel propunerile conținute în tratatele transmise NATO și SUA vor fi mai convingătoare. Acest truc nu a dat rezultatul așteptat de Moscova la discuțiile purtate la Geneva (10-12 ianuarie), astfel încât s-a trecut, abrupt, din 13 ianuarie, la atacuri cibernetice masive asupra serverelor și bazelor de date ale guvernului ucrainean. 

Concomitent, Rusia a accelerat transportarea de noi efective de luptă, i.e. elicoptere și aruncătoare de rachete în apropierea frontierelor Ucrainei. Eșecul constatat oficial de Moscova în urma acestor discuții ar putea fi folosit ca pretext pentru o serie de provocări militare multiple, care ar putea escalada cu mult peste zona de conflicte din Ucraina.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
20 ianuarie, 11:18
0
286

Cum arată Beijing după prima ninsoare din 2022

20 ianuarie, 11:18
0
286

Oraşul Beijing a fost acoperit, joi, de un strat neobişnuit de zăpadă, în timp ce capitala chineză se pregăteşte să găzduiască Jocurile Olimpice de iarnă, la începutul lunii februarie.

Cum arată Beijing după prima ninsoare din 2022Foto: Profimedia

Temperatura a scăzut până la -9 grade Celsius la primele ore ale dimineţii, îngreunând deplasarea la serviciu cu maşina, metroul, scuterul sau bicicleta, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Stratul subţire de zăpadă a acoperit drumurile, clădirile dar şi locurile de desfăşurare a Jocurilor Olimpice din acest mare oraş de circa 22 de milioane de locuitori.

Deşi temperaturile medii scad sub zero grade Celsius în timpul lunilor de iarnă, clima Beijingului este una deosebit de uscată, ceea ce face ca ninsorile să fie neobişnuite în acest oraş, scrie Agerpres.

Prin urmare, Jocurile Olimpice (4-20 februarie) se vor baza în mare măsură pe zăpadă artificială.

Locaţiile unde se vor desfăşura competiţiile folosesc tunuri de zăpadă automatizate care controlează temperatura şi umiditatea aerului pentru a maximiza producţia.

Organizatorii Jocurilor Olimpice susţin că tunurile sunt alimentate cu energie regenerabilă şi nu vor afecta ecosistemul local.

În vederea Jocurilor Olimpice, guvernul de la Beijing a lansat în ultimii ani o campanie de promovare a sporturilor de iarnă, care a dus la construirea a numeroase staţiuni de schi, care atrag în prezent milioane de noi practicanţi.

Temperatura a scăzut până la -9 grade Celsius la primele ore ale dimineţii, îngreunând deplasarea la serviciu cu maşina, metroul, scuterul sau bicicleta, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Stratul subţire de zăpadă a acoperit drumurile, clădirile dar şi locurile de desfăşurare a Jocurilor Olimpice din acest mare oraş de circa 22 de milioane de locuitori.

Deşi temperaturile medii scad sub zero grade Celsius în timpul lunilor de iarnă, clima Beijingului este una deosebit de uscată, ceea ce face ca ninsorile să fie neobişnuite în acest oraş, scrie Agerpres.

Prin urmare, Jocurile Olimpice (4-20 februarie) se vor baza în mare măsură pe zăpadă artificială.

Locaţiile unde se vor desfăşura competiţiile folosesc tunuri de zăpadă automatizate care controlează temperatura şi umiditatea aerului pentru a maximiza producţia.

Organizatorii Jocurilor Olimpice susţin că tunurile sunt alimentate cu energie regenerabilă şi nu vor afecta ecosistemul local.

În vederea Jocurilor Olimpice, guvernul de la Beijing a lansat în ultimii ani o campanie de promovare a sporturilor de iarnă, care a dus la construirea a numeroase staţiuni de schi, care atrag în prezent milioane de noi practicanţi.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 19:13
0
504

OMS: Nu vom scăpa de virus în 2022. Poate că nu-l vom eradica niciodată

18 ianuarie, 19:13
0
504

Simplul fapt că pandemia de COVID-19 va intra într-o bună zi într-un stadiu endemic nu înseamnă că virusul nu va mai fi periculos, a avertizat marţi coordonatorul pentru situaţii de urgenţă din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

OMS: Nu vom scăpa de virus în 2022. Poate că nu-l vom eradica niciodatăFoot: protv.ro

“Oamenii pun în opoziţie pandemia şi endemia, însă malaria endemică ucide sute de mii de oameni, HIV este endemic, violenţa endemică există în oraşele noastre”, a declarat medicul Michael Ryan la un seminar organizat în format virtual în cadrul Forumului Economic Mondial, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

“Endemic, în sine, nu înseamnă ceva bun, endemic înseamnă pur şi simplu că virusul este acolo pentru totdeauna”, a adăugat el.

Apariţia variantei Omicron, care este mult mai contagioasă decât toate celelalte variante ale noului coronavirus, dar care pare să provoace simptome mai puţin grave pentru persoanele vaccinate, a lansat dezbaterile despre trecerea de la pandemie, declarată la începutul anului 2020, la o formă endemică.

Aceste dezbateri lasă să se subînţeleagă că virusul ar deveni mai puţin periculos.

“Nu vom scăpa de virus în acest an. Poate că nu vom eradica niciodată acest virus. Virusurile care provoacă pandemii au tendinţa de a face parte din ecosistem”, a adăugat Michael Ryan.

“Putem însă să punem capăt urgenţei de sănătate publică la nivel internaţional (nivelul de alertă cel mai ridicat decretat de OMS - n.r.)”, a explicat acelaşi specialist de la OMS, potrivit căruia “trebuie să ajungem la o rată de incidenţă cât mai mică posibil, cu un maximum de vaccinări, pentru ca nimeni să nu mai moară”.

“Atunci va fi sfârşitul urgenţei de sănătate publică şi va fi sfârşitul pandemiei”, a precizat Michael Ryan.

Acelaşi oficial de la OMS a evocat, de asemenea, posibilitatea ca pe viitor cele trei sau patru injecţii cu vaccinuri anti-COVID-19 să fie considerate drept numărul normal de doze pentru a evita formele cele mai severe de COVID-19.

Cu excepţia vaccinului produs de Johnson&Johnson, toate celelalte vaccinuri anti-COVID-19 sunt recomandate să fie administrate în două doze în schemele lor iniţiale, însă cea de-a treia doză, denumită supra-rapel sau “booster”, este ferm recomandată de OMS de când varianta Omicron s-a răspândit în lumea întreagă.

“Nu vom mai numi (aceste injecţii) doze ‘booster’. Considerăm doar că trei sau patru doze sunt necesare pentru a face să se nască această imunitate durabilă şi robustă care vă protejează de spitalizare şi de deces pentru o lungă perioadă”, a subliniat acelaşi reprezentant al OMS.

“Oamenii pun în opoziţie pandemia şi endemia, însă malaria endemică ucide sute de mii de oameni, HIV este endemic, violenţa endemică există în oraşele noastre”, a declarat medicul Michael Ryan la un seminar organizat în format virtual în cadrul Forumului Economic Mondial, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

“Endemic, în sine, nu înseamnă ceva bun, endemic înseamnă pur şi simplu că virusul este acolo pentru totdeauna”, a adăugat el.

Apariţia variantei Omicron, care este mult mai contagioasă decât toate celelalte variante ale noului coronavirus, dar care pare să provoace simptome mai puţin grave pentru persoanele vaccinate, a lansat dezbaterile despre trecerea de la pandemie, declarată la începutul anului 2020, la o formă endemică.

Aceste dezbateri lasă să se subînţeleagă că virusul ar deveni mai puţin periculos.

“Nu vom scăpa de virus în acest an. Poate că nu vom eradica niciodată acest virus. Virusurile care provoacă pandemii au tendinţa de a face parte din ecosistem”, a adăugat Michael Ryan.

“Putem însă să punem capăt urgenţei de sănătate publică la nivel internaţional (nivelul de alertă cel mai ridicat decretat de OMS - n.r.)”, a explicat acelaşi specialist de la OMS, potrivit căruia “trebuie să ajungem la o rată de incidenţă cât mai mică posibil, cu un maximum de vaccinări, pentru ca nimeni să nu mai moară”.

“Atunci va fi sfârşitul urgenţei de sănătate publică şi va fi sfârşitul pandemiei”, a precizat Michael Ryan.

Acelaşi oficial de la OMS a evocat, de asemenea, posibilitatea ca pe viitor cele trei sau patru injecţii cu vaccinuri anti-COVID-19 să fie considerate drept numărul normal de doze pentru a evita formele cele mai severe de COVID-19.

Cu excepţia vaccinului produs de Johnson&Johnson, toate celelalte vaccinuri anti-COVID-19 sunt recomandate să fie administrate în două doze în schemele lor iniţiale, însă cea de-a treia doză, denumită supra-rapel sau “booster”, este ferm recomandată de OMS de când varianta Omicron s-a răspândit în lumea întreagă.

“Nu vom mai numi (aceste injecţii) doze ‘booster’. Considerăm doar că trei sau patru doze sunt necesare pentru a face să se nască această imunitate durabilă şi robustă care vă protejează de spitalizare şi de deces pentru o lungă perioadă”, a subliniat acelaşi reprezentant al OMS.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
14 ianuarie, 14:52
0
204

Biblioteca Națională a lansat Calendarul Național 2022

14 ianuarie, 14:52
0
204

Biblioteca Națională a Republicii Moldova a lansat „Calendarul Național 2022”. Evenimentul a avut loc în cadrul suitei de manifestări cultural-artistice dedicate Zilei Naționale a Culturii în Republica Moldova, care este marcată anual la data de 15 ianuarie.

Biblioteca Națională a lansat Calendarul Național 2022Foto: știri.md

Potrivit Elenei Pintilei, directoarea Bibliotecii Naționale și membră a colegiului de redacție a „Calendarului Național 2022”, lucrarea are caracter enciclopedic, cuprinde nume de referință din domeniul științei, culturii și artei, personalități marcante din Republica Moldova, personalităţi notorii din România (în special din Țara Moldovei și România întregită), include nume de referință din cultura și civilizația universală. Criteriul principal de selectare a numelor este cel valoric, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Lucrarea are 504 pagini și cuprinde peste 300 de articole despre personalități, precum și circa 2.000 de informații generale despre evenimentele naționale și cele internaționale aniversare, comemorative, profesionale, dar și alte evenimente importante din anul 2022.

Calendarul documentează aniversări importante, cum ar fi 100 de ani de la nașterea poetului, eseistului și traducătorului Anatol Gugel, 90 de ani de la nașterea poetului Spiridon Vangheli, 85 de ani de la nașterea compozitorului Eugen Doga, Artist al Poporului, 80 de ani de la nașterea criticului literar și eminescologului Mihai Cimpoi, 80 de ani de la nașterea scriitorului pentru copii Titus Știrbu, 80 de ani de la nașterea medicului și cercetătorului științific Nicolae Ghidirim.

Tot în „Calendarul Național 2022” sunt menționate alte date importante, cum ar fi 565 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, 210 ani de la încheierea Tratatului de la București (1812), 190 de ani de la fondarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, 100 de ani de la încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, ca suverani ai noului stat român, ceremonie organizată la Catedrala Reîntregirii Neamului şi Încoronării de la Alba Iulia (15 octombrie 1922), 80 de ani de la inaugurarea Turnului Dezrobirii Basarabiei, 65 de ani de la înființarea Teatrului Național „Vasile Alecsandri” de la Bălți.

Potrivit Elenei Pintilei, această publicație culturală de referință, „Calendarul Național”, este solicitată de către principalele instituții de stat, misiunile diplomatice din Republica Moldova și peste hotare, mass-media, instituții de cultură și educaționale, cercetători, scriitori.

Tot în contextul Zilei Naționale a Culturii în Republica Moldova, dar și cu prilejul marcării a 170 de ani de la nașterea prozatorului, dramaturgului, poetului, publicistului I.L. Caragiale, la Biblioteca Națională a fost inaugurată o expoziție de documente, cu genericul: „Ion Luca Caragiale - un om cât o lume”. Expoziția cuprinde circa 250 de documente din colecțiile Bibliotecii Naționale. E vorba de versuri, proză, dramaturgie, cărți pentru copii, semnate de către I.L. Caragiale și editate în diferite timpuri, inclusiv în alte limbi, amintiri ale contemporanilor protagonistului, dicționare, enciclopedii, albume, afișe.

Expoziția este deschisă publicului până la data de 25 februarie, în spațiul expozițional, etajul I, blocul central.

La Biblioteca Națională a fost lansată cartea „Opera Omnia. I.L. Caragiale”, ediția a II-a. Cartea a văzut lumina tiparului la o editură de la Iași.

Potrivit Elenei Pintilei, directoarea Bibliotecii Naționale și membră a colegiului de redacție a „Calendarului Național 2022”, lucrarea are caracter enciclopedic, cuprinde nume de referință din domeniul științei, culturii și artei, personalități marcante din Republica Moldova, personalităţi notorii din România (în special din Țara Moldovei și România întregită), include nume de referință din cultura și civilizația universală. Criteriul principal de selectare a numelor este cel valoric, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Lucrarea are 504 pagini și cuprinde peste 300 de articole despre personalități, precum și circa 2.000 de informații generale despre evenimentele naționale și cele internaționale aniversare, comemorative, profesionale, dar și alte evenimente importante din anul 2022.

Calendarul documentează aniversări importante, cum ar fi 100 de ani de la nașterea poetului, eseistului și traducătorului Anatol Gugel, 90 de ani de la nașterea poetului Spiridon Vangheli, 85 de ani de la nașterea compozitorului Eugen Doga, Artist al Poporului, 80 de ani de la nașterea criticului literar și eminescologului Mihai Cimpoi, 80 de ani de la nașterea scriitorului pentru copii Titus Știrbu, 80 de ani de la nașterea medicului și cercetătorului științific Nicolae Ghidirim.

Tot în „Calendarul Național 2022” sunt menționate alte date importante, cum ar fi 565 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, 210 ani de la încheierea Tratatului de la București (1812), 190 de ani de la fondarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, 100 de ani de la încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, ca suverani ai noului stat român, ceremonie organizată la Catedrala Reîntregirii Neamului şi Încoronării de la Alba Iulia (15 octombrie 1922), 80 de ani de la inaugurarea Turnului Dezrobirii Basarabiei, 65 de ani de la înființarea Teatrului Național „Vasile Alecsandri” de la Bălți.

Potrivit Elenei Pintilei, această publicație culturală de referință, „Calendarul Național”, este solicitată de către principalele instituții de stat, misiunile diplomatice din Republica Moldova și peste hotare, mass-media, instituții de cultură și educaționale, cercetători, scriitori.

Tot în contextul Zilei Naționale a Culturii în Republica Moldova, dar și cu prilejul marcării a 170 de ani de la nașterea prozatorului, dramaturgului, poetului, publicistului I.L. Caragiale, la Biblioteca Națională a fost inaugurată o expoziție de documente, cu genericul: „Ion Luca Caragiale - un om cât o lume”. Expoziția cuprinde circa 250 de documente din colecțiile Bibliotecii Naționale. E vorba de versuri, proză, dramaturgie, cărți pentru copii, semnate de către I.L. Caragiale și editate în diferite timpuri, inclusiv în alte limbi, amintiri ale contemporanilor protagonistului, dicționare, enciclopedii, albume, afișe.

Expoziția este deschisă publicului până la data de 25 februarie, în spațiul expozițional, etajul I, blocul central.

La Biblioteca Națională a fost lansată cartea „Opera Omnia. I.L. Caragiale”, ediția a II-a. Cartea a văzut lumina tiparului la o editură de la Iași.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
12 ianuarie, 18:00
2
604

Indemnizația unică de 16.000 de lei va fi acordată și în anul 2022

12 ianuarie, 18:00
2
604

Indemnizația unică de 16.000 de lei va fi acordată și în anul 2022 angajaților din sistemul medical de stat care s-au infectat cu COVID-19 la locul de muncă.

Indemnizația unică de 16.000 de lei va fi acordată și în anul 2022Foto: Ministerul Sănătății

Decizia a fost luată în cadrul ședinței Guvernului de miercuri, 12 ianuarie, transmite Știri.md.

"Această hotărâre de Guvern implementează modificarea articolului VI1 din Legea nr. 69/2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative, în scopul asigurării măsurii de sprijin și în continuare, pentru lucrătorii medicali expuși riscului de infectare cu COVID-19 implicați direct în diagnosticarea, tratamentul și supravegherea cazurilor și focarelor de COVID-19.

De menționat că, în scopul asigurării măsurii de sprijin a angajaților din sistemul medical direct implicat în lupta cu COVID-19 pentru a exclude admiterea unei inechități față de personalul medical, începând cu 1 ianuarie 2022, se va menține achitarea acestei indemnizații pentru categoriile de angajați ai Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, care sunt implicați în diagnosticul și supravegherea epidemiologică a cazurilor și a focarelor de COVID-19, personalul medical angajat și implicat nemijlocit în activitățile medicale de combatere a infecției COVID-19 în instituțiile/subdiviziunile medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Apărării, al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, al Administrației Naționale a Penitenciarelor, al Serviciului de Informații și Securitate, din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice de asistență medicală spitalicească, de asistență medicală urgentă prespitalicească, de asistență medicală specializată de ambulator, de asistență medicală primară", anunță Ministerul Sănătății.

Cheltuielile pentru realizarea hotărârii vor fi asigurate din contul fondurilor de urgență ale Guvernului, care va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

De indemnizația unică de 16.000 de lei pentru anii 2020-2021 au beneficiat 17.771 de angajați din instituţiile medico-sanitare publice de asistență medicală spitalicească, instituțiile de asistenţă medicală urgentă prespitalicească, asistență medicală specializată de ambulator, asistenţă medicală primară, dar și angajați ai Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, angajați din instituţiile/subdiviziunile medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor și al Serviciului de Informații și Securitate.

Decizia a fost luată în cadrul ședinței Guvernului de miercuri, 12 ianuarie, transmite Știri.md.

"Această hotărâre de Guvern implementează modificarea articolului VI1 din Legea nr. 69/2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative, în scopul asigurării măsurii de sprijin și în continuare, pentru lucrătorii medicali expuși riscului de infectare cu COVID-19 implicați direct în diagnosticarea, tratamentul și supravegherea cazurilor și focarelor de COVID-19.

De menționat că, în scopul asigurării măsurii de sprijin a angajaților din sistemul medical direct implicat în lupta cu COVID-19 pentru a exclude admiterea unei inechități față de personalul medical, începând cu 1 ianuarie 2022, se va menține achitarea acestei indemnizații pentru categoriile de angajați ai Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, care sunt implicați în diagnosticul și supravegherea epidemiologică a cazurilor și a focarelor de COVID-19, personalul medical angajat și implicat nemijlocit în activitățile medicale de combatere a infecției COVID-19 în instituțiile/subdiviziunile medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Apărării, al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, al Administrației Naționale a Penitenciarelor, al Serviciului de Informații și Securitate, din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice de asistență medicală spitalicească, de asistență medicală urgentă prespitalicească, de asistență medicală specializată de ambulator, de asistență medicală primară", anunță Ministerul Sănătății.

Cheltuielile pentru realizarea hotărârii vor fi asigurate din contul fondurilor de urgență ale Guvernului, care va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

De indemnizația unică de 16.000 de lei pentru anii 2020-2021 au beneficiat 17.771 de angajați din instituţiile medico-sanitare publice de asistență medicală spitalicească, instituțiile de asistenţă medicală urgentă prespitalicească, asistență medicală specializată de ambulator, asistenţă medicală primară, dar și angajați ai Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, angajați din instituţiile/subdiviziunile medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor și al Serviciului de Informații și Securitate.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
10 ianuarie, 15:28
0
508

Piaţa valutară a Moldovei în 2022: Care e cererea cumpărătorilor

10 ianuarie, 15:28
0
508

Piaţa valutară a Moldovei a păşit în 2022 fără tradiţionalele fluctuaţii caracteristice după vacanţe.

Piaţa valutară a Moldovei în 2022: Care e cererea cumpărătorilorFoto: știri.md

Încă din primele zile lucrătoare ale anului 2022, pe piaţă s-au manifestat activ cumpărătorii de valută, care, prin cererea lor, au favorizat deprecierea leului moldovenesc, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Dealerii de valută, cu care corespondentul Infotag a discutat luni, notează că nu cumpărătorii tradiţionali de dolari şi euro – importatori de resurse energetice – au manifestat o activitate activă pe piaţă, dar o altă categorie de cumpărători, care cel mai probabil au convertit pur şi simplu în valută sume disponibile în lei.

"În aceste zile, Banca Naţională (BNM) s-a comportat destul de previzibil şi pe piaţa valutară, a cărei dealeri au intrat pe piaţă şi au participat la capitolul volume, ajutând băncile să satisfacă cererile de cumpărare de dolari şi euro. Dar chiar şi în ciuda participării autorităţii de reglementare, prin intervenţiile sale, cursul monedei naţionale a scăzut notabil, iar acum se apropie destul de încrezător de pragul de 18 MDL: 1 dolar ", a spus dealerul uneia dintre băncile comerciale.

Potrivit altor participanţi profesionişti de pe piaţă, fără participarea BNM, cursul leului ar fi "sărit" pragul psihologic de 18 MDL: 1 dolar.

"Cursul de schimb al monedei naţionale se menţine pe linia de plutire şi datorită faptului că există o anumită categorie de cumpărători de valută ezitanţi, care speră că leul îşi va putea recâştiga poziţiile, revenind la rata de schimb mai obişnuită pentru piaţă de 17,50 MDL: 1 dolar. Dar situaţia pieţei sugerează că nimeni nu va susţine artificial o astfel de rată şi, prin urmare, ţinând cont de inflaţie, leul îşi va ceda încet poziţiile în faţa euro şi a dolarului", a spus interlocutorul.

Unii participanţi la piaţă consideră că cererea neobişnuit de puternică pentru valută de la începutul anului s-a datorat finalizării unor contracte importante de import.

"A doua decadă a lunii ianuarie va arăta cum se simte leul. Dar premisele şi aşteptările participanţilor la piaţă sunt că a sosit momentul ca leul să scadă până la rata de schimb de 18 MDL: 1 dolar", au remarcat participanţii profesionişti de pe piaţă.

Dosarul Infotag: Luni, 10 ianuarie, BNM a stabilit cursul leului faţă de dolarul american şi euro la nivelul de 17,8891 MDL: 1 dolar şi 20,2407 MDL: 1 euro, diminuând uşor cursul leului faţă de perechea valutară dolar-euro.

Încă din primele zile lucrătoare ale anului 2022, pe piaţă s-au manifestat activ cumpărătorii de valută, care, prin cererea lor, au favorizat deprecierea leului moldovenesc, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Dealerii de valută, cu care corespondentul Infotag a discutat luni, notează că nu cumpărătorii tradiţionali de dolari şi euro – importatori de resurse energetice – au manifestat o activitate activă pe piaţă, dar o altă categorie de cumpărători, care cel mai probabil au convertit pur şi simplu în valută sume disponibile în lei.

"În aceste zile, Banca Naţională (BNM) s-a comportat destul de previzibil şi pe piaţa valutară, a cărei dealeri au intrat pe piaţă şi au participat la capitolul volume, ajutând băncile să satisfacă cererile de cumpărare de dolari şi euro. Dar chiar şi în ciuda participării autorităţii de reglementare, prin intervenţiile sale, cursul monedei naţionale a scăzut notabil, iar acum se apropie destul de încrezător de pragul de 18 MDL: 1 dolar ", a spus dealerul uneia dintre băncile comerciale.

Potrivit altor participanţi profesionişti de pe piaţă, fără participarea BNM, cursul leului ar fi "sărit" pragul psihologic de 18 MDL: 1 dolar.

"Cursul de schimb al monedei naţionale se menţine pe linia de plutire şi datorită faptului că există o anumită categorie de cumpărători de valută ezitanţi, care speră că leul îşi va putea recâştiga poziţiile, revenind la rata de schimb mai obişnuită pentru piaţă de 17,50 MDL: 1 dolar. Dar situaţia pieţei sugerează că nimeni nu va susţine artificial o astfel de rată şi, prin urmare, ţinând cont de inflaţie, leul îşi va ceda încet poziţiile în faţa euro şi a dolarului", a spus interlocutorul.

Unii participanţi la piaţă consideră că cererea neobişnuit de puternică pentru valută de la începutul anului s-a datorat finalizării unor contracte importante de import.

"A doua decadă a lunii ianuarie va arăta cum se simte leul. Dar premisele şi aşteptările participanţilor la piaţă sunt că a sosit momentul ca leul să scadă până la rata de schimb de 18 MDL: 1 dolar", au remarcat participanţii profesionişti de pe piaţă.

Dosarul Infotag: Luni, 10 ianuarie, BNM a stabilit cursul leului faţă de dolarul american şi euro la nivelul de 17,8891 MDL: 1 dolar şi 20,2407 MDL: 1 euro, diminuând uşor cursul leului faţă de perechea valutară dolar-euro.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
10 ianuarie, 11:17
0
138

Vama: Încasări de circa 297 milioane de lei de la începutul anului 2022

10 ianuarie, 11:17
0
138

De la începutul anului curent, încasările Serviciului Vamal la bugetul de stat se ridică la circa 297 milioane de lei, mai mult cu peste 51% față de intervalul corespondent al anului 2021.

Vama: Încasări de circa 297 milioane de lei de la începutul anului 2022Foto: Serviciul Vamal

Pe parcursul săptămânii trecute, numărul pasagerilor care au intrat în Republica Moldova constituie circa 82.000, transmite Știri.md.

Potrivit Serviciului Vamal, dintre aceștia, 319 persoane fizice au declarat diverse bunuri, achitând plăți în cuantum de 2,4% din totalul sumei încasate pentru perioada respectivă.

Banii colectați de la contribuabili sunt vărsați direct în bugetul de stat și redistribuiți pentru salarii, dezvoltarea infrastructurii, proiecte sociale ș.a.

De asemenea, în perioada 3-9 ianuarie 2022, au fost perfectate 5.871 de declarații vamale, iar fluxul mijloacelor de transport a constituit 45.422 de traversări. 

Cele mai tranzitate posturi vamale rămân a fi Leușeni și Sculeni, cu 12.620 și, respectiv, 7.097 traversări.

La capitolul combaterea fraudelor, în perioada vizată, au fost constatate 147 de încălcări ale legislației vamale și aplicate amenzi în sumă de peste 88 mii de lei. 

Cele mai frecvente încălcări se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport cu numere străine, declarate prin acțiune.

Pe parcursul săptămânii trecute, numărul pasagerilor care au intrat în Republica Moldova constituie circa 82.000, transmite Știri.md.

Potrivit Serviciului Vamal, dintre aceștia, 319 persoane fizice au declarat diverse bunuri, achitând plăți în cuantum de 2,4% din totalul sumei încasate pentru perioada respectivă.

Banii colectați de la contribuabili sunt vărsați direct în bugetul de stat și redistribuiți pentru salarii, dezvoltarea infrastructurii, proiecte sociale ș.a.

De asemenea, în perioada 3-9 ianuarie 2022, au fost perfectate 5.871 de declarații vamale, iar fluxul mijloacelor de transport a constituit 45.422 de traversări. 

Cele mai tranzitate posturi vamale rămân a fi Leușeni și Sculeni, cu 12.620 și, respectiv, 7.097 traversări.

La capitolul combaterea fraudelor, în perioada vizată, au fost constatate 147 de încălcări ale legislației vamale și aplicate amenzi în sumă de peste 88 mii de lei. 

Cele mai frecvente încălcări se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport cu numere străine, declarate prin acțiune.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
9 ianuarie, 09:11
0
328

Dacă slăbești tu, sunt 33% șanse să slăbească și partenerul

9 ianuarie, 09:11
0
328

Ianuarie vine pentru mulţi dintre noi cu iluziile unui nou început şi rezoluţii pentru o viaţă mai sănătoasă. Să ne apucăm de un sport, să renunţăm la fumat, să citim mai mult.

Dacă slăbești tu, sunt 33% șanse să slăbească și partenerulFoto: libertatea.ro

Tot în ianuarie mulţi abandonăm promisiunile de An Nou. Însă nu trebuie să fie aşa. Iată o listă de sfaturi prin care ne putem ţine de ce ne-am propus, pe baza practicilor cercetate de psihologia comportamentală, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

E foarte greu să pornești de la zero. De aceea, ideal e să cuplezi comportamentul dorit cu o acţiune pe care deja o faci în fiecare zi.

De genul: „După ce îmi torn cafeaua în ceaşcă, am să meditez timp de 60 de secunde”.

Mediul e mai important decât motivaţia. Noi supraestimăm voința. Asta înseamnă că este mai uşor să te abţii când nu te expui tentaţiilor atât de des. Cu alte cuvinte, cea mai bună cale de a spune rămas bun unui obicei negativ nu e să rezistăm eroic, ci să ne facem viaţa mai uşoară prin a nu fi în prezența „problemei”. 90% dintre soldaţii care consumaseră heroină în Vietnam au scăpat complet peste noapte de această dependenţă.

Motivul: schimbarea radicală a contextului de mediu. Multe dintre aceste mecanisme psihologice nu sunt intuitive, de aceea avem nevoie să le aflăm și să le învățăm. Lucrarea lui James Clear are multe astfel de situații decriptate.

Rutina este „dobânda compusă a autoperfecţionării”, scrie James Clear în bestsellerul său din 2018: „Atomic Habits”, carte în care adună la un loc şi traduce ce spun studiile de psihologie comportamentală pentru a oferi un ghid celor interesaţi să facă schimbări de durată în vieţile lor. Volumul a fost cea mai vândută carte pe Amazon în 2021.

Cine a spart piatra?

Tot aşa cum banii se înmulţesc prin adăugarea dobânzii, şi efectele obiceiurilor tale se vor amplifica în timp, dacă le transformi în rutină. Este valabil în ambele sensuri: obiceiuri pozitive sau nocive.

Dacă mănânci nesănătos astăzi, nu te vei îngrăşa prea mult. Dar dacă mănânci nesănătos zi de zi cu lunile, anii, efectul va fi extrem de dăunător pentru corp.

În mod similar, dacă faci paşi astăzi pentru a deveni cu 1% mai bun la felul în care te mişti, te hrăneşti, lucrezi, cu timpul, efectele vor fi remarcabile. O deviere de 1% pe moment în bine sau în rău poate fi nesemnificativă pe moment, dar în timp poate determina diferenţa dintre cine eşti şi ce ai fi putut să fii.

James Clear: Sportivii înţeleg cel mai bine că măiestria cere răbdare. În vestiarul echipei de baschet San Antonio Spurs, există acest citat din Jacob Riis: Când totul îmi pare zadarnic, privesc cum meşterii pietrari izbesc roca, uneori şi de sute de ori, fără ca în ea să apară o singură crăpătură. Apoi, la lovitura o sută unu, piatra crapă în două, iar eu ştiu că nu acea lovitură a spart-o, ci toate cele dinaintea ei.

„Mulţumesc, nu sunt fumător”

Există trei niveluri ale schimbării: schimbarea rezultatelor, schimbarea procesului şi schimbarea identităţii. Cea mai eficientă modalitate de a ne schimba obiceiurile este să ne concentrăm nu pe ceea ce vrem să obţinem, ci pe ceea ce vrem să devenim, explică James Clear.

Să luăm un exemplu. Imaginează-ţi doi oameni diferiţi care încearcă să se lase de fumat. Când li se oferă o ţigară, unul din ei spune: „Nu, mulţumesc, încerc să mă las”. La prima vedere, nu pare ceva greşit, dar, în realitate, acest om se consideră încă fumător. Speră că-şi va schimba comportamentul, dar şi-a păstrat aceleaşi convingeri despre sine.

Celălalt refuză şi spune: „Mulţumesc, nu sunt fumător”. Este o diferenţă mică, dar semnalează o schimbare a raportării la sine. Acest om nu se mai consideră fumător, a decis să lase fumatul în trecut. Şansele lui să reuşească sunt mult mai mari.

Oricine se poate decide să meargă la sală sau să mănânce sănătos o vreme, dar ca aceste schimbări să „prindă” pe termen lung, ele trebuie să plece, intrinsec, de la o modificare a convingerilor despre sine. Clear explică:  Ţelul nu este să citeşti o carte.

Ţelul este să devii genul de persoană care citeşte în mod constant. Ţelul nu este să înveţi să cânţi la un instrument, ci să devii muzician.

De ce formează creierul obiceiuri 

Obiceiurile sunt scurtături psihice deprinse din experienţă.

Aşa cum afirma cercetătorul în ştiinţe comportamentale Jason Hreha, „obiceiurile sunt soluţii simple, eficiente la problemele recurente cu care ne confruntă mediul exterior”.

Procesul adoptării unui obicei poate fi împărţit în patru etape: indiciu, dorinţă, reacţie, recompensă.

Întâi apare indiciul. El declanşează iniţierea unui comportament. Este o mică informaţie din mediu care anticipează o recompensă. Oamenii preistorici căutau indiciile care semnalizau recompense primare precum hrana, apa şi sexul.

Astăzi, oamenii învaţă să depisteze şi indicii secundare, cum ar fi banii, puterea, faima, aprecierea, aprobarea, iubirea, prietenia sau satisfacţia personală. Dorinţa reprezintă forţa motivaţională din spatele oricărui obicei.

Nu tânjeşti după obiceiul în sine, ci după senzaţia pe care ţi-o furnizează: relaxarea de după o ţigară sau, dimpotrivă, cea de după o tură de alergat prin parc, de pildă.

Reacţia reprezintă practic obiceiul în sine: un gând sau o acţiune.

Reacția aduce recompensa.

Ţinând cont de acest model, Clear simplifică principiile lui în ceea ce el numeşte patru legi ale schimbării comportamentale: Indiciul trebuie să fie vizibil.

Dulciurile la îndemână

Creierul uman este un dispozitiv de predicţie, care monitorizează permanent ceea ce ne înconjoară şi analizează informaţia cu care intră în contact. Nu este neapărat nevoie să fim conştienţi de indicii, pentru ca un obicei să se declanşeze.

În timp, indiciile care ne declanşează obiceiurile trec neobservate: dulciurile din bucătărie, la îndemână, telecomanda de lângă canapea, telefonul din buzunar pe care îl verificăm prea des.  Tocmai de-aceea, orice proces de schimbare comportamentală începe cu conştientizarea.

Dacă un obicei rămâne într-un stadiu reflex, nu te poţi aştepta să-l îndrepţi.

Cum să ne urnim

Cele mai comune indicii sunt locul şi momentul. Astfel, un pas esenţial pentru a-ţi forma un obicei nou este de-a compune foarte specific „o intenţie de implementare”, cum o numeşte Clear. E foarte simplu, de fapt: completezi propoziţii de genul.

„Voi (acţiunea) la (momentul) în (locul)”. Voi medita timp de un minut, la ora 7:00, în bucătărie. Voi exersa limba spaniolă timp de 20 minute, la ora 18:00, în dormitor.

Voi face mişcare timp de o oră, la ora 16:00, la sala de fitness din cartier. Cum putem face ca astfel de intenţii de implementare să funcţioneze şi mai bine în practică? O abordare interesantă este propusă de B.J. Fogg, profesor la Universitatea Stanford (autorul cărţii „Tiny Habits”): să identifici un comportament deja învăţat, un obicei deja format şi să legi de acesta un obicei nou de care vrei să te ţii în 2022.

Ideal e să cuplezi comportamentul dorit cu o acţiune pe care deja o faci în fiecare zi.

Poţi formula intenţia astfel: „După ce îmi torn cafeaua în ceaşcă, am să meditez timp de 60 de secunde”. „Când mă aşez la masă pentru cină, am să numesc un lucru pentru care sunt recunoscător astăzi”. „Când sună telefonul, respir adânc şi zâmbesc înainte de a răspunde”.

Mediul e mai important decât motivaţia

Zi de zi, exagerăm rolul jucat de motivaţie şi subestimăm rolul jucat de ambient. Mediul este mâna invizibilă care modelează comportamentul uman. La biserică şi la teatru, oamenii tac sau vorbesc mai încet.

Pe o stradă întunecată, suntem mai vigilenţi. Produsele expuse la nivelul ochilor în supermarket se vând mai bine decât cele din rafturi mai puţin accesibile.

Dar putem folosi această observaţie în favoarea noastră: ne putem modifica mediul astfel încât el să funcţioneze în favoarea noastră, în asumarea de noi obiceiuri. Dacă vrei să exersezi mai des la chitară, nu o ţine în husă. Aşaz-o la vedere, în mijlocul sufrageriei.

Dacă vrei să bei mai multă apă, ţine mereu o sticlă plină pe birou sau în geantă.  “Reproiectarea mediului astfel îţi permite să reiei controlul şi să devii arhitectul propriei vieţi”, scrie Clear.

Te poţi antrena să asociezi un obicei cu un anumit context. Într-un studiu ştiinţific, cercetătorii le-au recomandat unor persoane care sufereau de insomnie să meargă la culcare numai atunci când erau obosiţi.

În timp, subiecţii au ajuns să asocieze contextul patului cu acţiunea de a dormi şi le-a devenit astfel mai uşor să adoarmă când se aşezau în pat.

Creierul lor învăţase practic că somnul, nu verificarea telefonului sau privitul televizorului, era acţiunea dedicată acelei camere.

Asociază un sediu fiecărui obicei. Sigur, nu putem rezerva o cameră întreagă fiecărui obicei nou. Dar putem avea: fotoliul în care citim, biroul la care lucrăm, masa pentru mâncat, scaunul pe care exersăm la un instrument sau zona în care facem sport acasă.

Secretul autocontrolului: este mai simplu să eviţi cu totul o tentaţie decât să-i rezişti

Este mai simplu să eviţi cu totul o tentaţie decât să-i rezişti.

În timpul războiului din Vietnam, peste 20% dintre soldaţii americani deveniseră dependenţi de heroină. După revenirea în ţară însă, doar 5% dintre ei au recidivat în decurs de un an, iar 12% în decurs de 3 ani, observase cercetătorul Lee Robins. 

Cu alte cuvinte, 90% dintre soldaţii care consumaseră heroină în Vietnam au scăpat complet peste noapte de această dependenţă.

Motivul: schimbarea radicală a contextului de mediu.  În Vietnam, soldaţii erau permanent expuşi unor indicii care declanşau dorinţa de a consuma heroină: accesibilitatea drogului stresul constant provocat de război prietenia cu alţi consumatori de droguri depărtarea mare de casă.

Contextul de acasă era radical diferit.

Uneori, nu voința, ci contextul contează

Teoria conform căruia unui strop de disciplină ţi-ar rezolva problemele este adânc înrădăcinată în cultura noastră.

Cercetările recente arată însă altceva. Persoanele cu cel mai bun autocontrol sunt cele care nu apelează la el în mod frecvent. 

Asta înseamnă că este mai uşor să te abţii când nu te expui tentaţiilor atât de des. Cu alte cuvinte, cea mai bună cale de a spune rămas bun unui obicei negativ nu e să rezistăm eroic, ci să ne facem viaţa mai uşoară prin a nu fi în prezența ”problemei”. Dacă ţi-e greu să te concentrezi cu telefonul pe birou, pune-l în altă cameră câteva ore.

Dacă mănânci dulciuri prea multe seara, încearcă să nu mai ţii dulciuri în casă. Elimini un indiciu şi e posibil ca întregul obicei negativ să dispară. 

Ce trebuie să faci ca un obicei să devină irezistibil

Dacă vrem să sporim şansele consolidării unui obicei pozitiv, trebuie să-l facem atractiv. O teorie comportamentală, a profesorului David Premack, spune: “comportamentele pe care suntem înclinaţi să le repetăm le pot susţine pe cele cu şanse mici de manifestare”.

Cu alte cuvinte, putem susţine un obicei bun pentru noi, dar mai puţin atractiv în sine, dacă îi asociem ceva ce ne provoacă plăcere. De exemplu, aleargă o oră pe bandă în vreme ce urmăreşti un episod din serialul preferat.

Gravităm în jurul obiceiurilor care ne ajută să ne integrăm

Prietenii şi familia contează mult în modelarea obiceiurilor, la fel ca vocea majorităţii şi grupul persoanelor influente din vieţile noastre. Un obicei devine atractiv dacă ne ajută să ne integrăm – ceea ce poate fi cu dublu tăiş.

În cadrul unui studiu revoluţionar a fost analizat comportamentul a 12.000 de persoane timp de 32 de ani. S-a demonstrat astfel că “riscul unei persoane de a deveni obeză creşte cu 57% dacă are un prieten în această situaţie”.

Un alt studiu a arătat că, dacă într-o relaţie, unul din parteneri reuşeşte să slăbească, în 33% dintre cazuri, va scădea în greutate şi celălalt partener.

Una dintre cele mai eficiente strategii de a-ţi forma obiceiuri pozitive este să te integrezi într-un mediu sau grup în care comportamentul pe care vrei să ţi-l însuşeşti este normal şi dacă ai deja ceva în comun cu acel grup. De exemplu, poţi forma cu prietenii un grup de antrenat pentru un maraton sau propriul club de lectură sau vă puteţi lăsa de fumat în acelaşi timp.

Mergi cu paşi mici, dar niciodată înapoi

Repetarea unui obicei conduce la schimbări vizibile la nivel cerebral. La muzicieni, cerebelul – crucial în executarea unor funcţii motorii, ca mişcarea degetelor pe corzi sau clape-este mai dezvoltat decât în cazul oamenilor care nu cântă la instrumente.

Matematicienii, pe de altă parte, au mai multă materie cenuşie în lobul parietal inferior, care are un rol importantă în analiză şi calcule. Logica şi dovezile ştiinţifice sunt în consens: repetiţia este o formă a schimbării.

În acelaşi timp, este în natura umană să urmărim ceea ce James Clear numeşte Legea Efortului Minim (o trimitere la Principiului Acţiunii Minime din fizică).

Dintre toate acţiunile pe care le putem întreprinde, tendinţa este să acţionăm în direcţia care promite valoare maximă şi efort minim. De aceea, este crucial să îţi faci obiceiurile mai uşoare, astfel încât să le efectuezi chiar şi când nu ai chef.

Poţi face asta în mai multe feluri: de exemplu, să reduci obstacolele asociate unui obicei prin reproiectarea mediului.

Probabilitatea să mergi la sala de fitness e mai mare dacă alegi o sală aproape de casă sau de birou. Dacă te uiţi prea mult la televizor, scoate-l din priză după fiecare utilizare şi scoate bateriile din telecomandă, astfel încât să fii sigur că îl vei aprinde doar când chiar vrei să urmăreşti ceva.

Regula celor două minute

Chiar şi atunci când ştim că ar trebui să începem cu paşi mici, tindem să începem în forţă, mai ales dacă e început de an. Ne cuprinde entuziasmul şi încercăm să facem prea multe, prea repede, ceea ce poate fi contraproductiv.

În schimb, autorul James Clear scrie despre “regula celor două minute”: „Orice obicei nou trebuie să-ţi ocupe mai puţin de două minute”.

Aproape orice obicei nou poate fi redus la o versiune de două minute care să-l activeze. Logica este că e mai uşor să continuăm să facem ceva odată ce ne-am apucat (e aceeaşi logică precum în cazul sesiunilor de urmărit episod din episod dintr-un serial).

„Voi citi în fiecare seară înainte de a merge la culcare” poate începe cu „Citesc o pagină”. „Voi face zilnic yoga timp de 30 de minute” poate pleca de la „Îmi rulez salteaua de yoga”.

E greu să alergi un maraton. E moderat de greu să mergi 10.000 de paşi. Să mergi 10 minute pe jos e uşor -pentru o persoană sănătoasă. Să te încalţi cu pantofii de sport e uşor. Orice maraton începe cu decizia maratonistului de a se încălţa cu pantofii de sport.

Tot în ianuarie mulţi abandonăm promisiunile de An Nou. Însă nu trebuie să fie aşa. Iată o listă de sfaturi prin care ne putem ţine de ce ne-am propus, pe baza practicilor cercetate de psihologia comportamentală, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

E foarte greu să pornești de la zero. De aceea, ideal e să cuplezi comportamentul dorit cu o acţiune pe care deja o faci în fiecare zi.

De genul: „După ce îmi torn cafeaua în ceaşcă, am să meditez timp de 60 de secunde”.

Mediul e mai important decât motivaţia. Noi supraestimăm voința. Asta înseamnă că este mai uşor să te abţii când nu te expui tentaţiilor atât de des. Cu alte cuvinte, cea mai bună cale de a spune rămas bun unui obicei negativ nu e să rezistăm eroic, ci să ne facem viaţa mai uşoară prin a nu fi în prezența „problemei”. 90% dintre soldaţii care consumaseră heroină în Vietnam au scăpat complet peste noapte de această dependenţă.

Motivul: schimbarea radicală a contextului de mediu. Multe dintre aceste mecanisme psihologice nu sunt intuitive, de aceea avem nevoie să le aflăm și să le învățăm. Lucrarea lui James Clear are multe astfel de situații decriptate.

Rutina este „dobânda compusă a autoperfecţionării”, scrie James Clear în bestsellerul său din 2018: „Atomic Habits”, carte în care adună la un loc şi traduce ce spun studiile de psihologie comportamentală pentru a oferi un ghid celor interesaţi să facă schimbări de durată în vieţile lor. Volumul a fost cea mai vândută carte pe Amazon în 2021.

Cine a spart piatra?

Tot aşa cum banii se înmulţesc prin adăugarea dobânzii, şi efectele obiceiurilor tale se vor amplifica în timp, dacă le transformi în rutină. Este valabil în ambele sensuri: obiceiuri pozitive sau nocive.

Dacă mănânci nesănătos astăzi, nu te vei îngrăşa prea mult. Dar dacă mănânci nesănătos zi de zi cu lunile, anii, efectul va fi extrem de dăunător pentru corp.

În mod similar, dacă faci paşi astăzi pentru a deveni cu 1% mai bun la felul în care te mişti, te hrăneşti, lucrezi, cu timpul, efectele vor fi remarcabile. O deviere de 1% pe moment în bine sau în rău poate fi nesemnificativă pe moment, dar în timp poate determina diferenţa dintre cine eşti şi ce ai fi putut să fii.

James Clear: Sportivii înţeleg cel mai bine că măiestria cere răbdare. În vestiarul echipei de baschet San Antonio Spurs, există acest citat din Jacob Riis: Când totul îmi pare zadarnic, privesc cum meşterii pietrari izbesc roca, uneori şi de sute de ori, fără ca în ea să apară o singură crăpătură. Apoi, la lovitura o sută unu, piatra crapă în două, iar eu ştiu că nu acea lovitură a spart-o, ci toate cele dinaintea ei.

„Mulţumesc, nu sunt fumător”

Există trei niveluri ale schimbării: schimbarea rezultatelor, schimbarea procesului şi schimbarea identităţii. Cea mai eficientă modalitate de a ne schimba obiceiurile este să ne concentrăm nu pe ceea ce vrem să obţinem, ci pe ceea ce vrem să devenim, explică James Clear.

Să luăm un exemplu. Imaginează-ţi doi oameni diferiţi care încearcă să se lase de fumat. Când li se oferă o ţigară, unul din ei spune: „Nu, mulţumesc, încerc să mă las”. La prima vedere, nu pare ceva greşit, dar, în realitate, acest om se consideră încă fumător. Speră că-şi va schimba comportamentul, dar şi-a păstrat aceleaşi convingeri despre sine.

Celălalt refuză şi spune: „Mulţumesc, nu sunt fumător”. Este o diferenţă mică, dar semnalează o schimbare a raportării la sine. Acest om nu se mai consideră fumător, a decis să lase fumatul în trecut. Şansele lui să reuşească sunt mult mai mari.

Oricine se poate decide să meargă la sală sau să mănânce sănătos o vreme, dar ca aceste schimbări să „prindă” pe termen lung, ele trebuie să plece, intrinsec, de la o modificare a convingerilor despre sine. Clear explică:  Ţelul nu este să citeşti o carte.

Ţelul este să devii genul de persoană care citeşte în mod constant. Ţelul nu este să înveţi să cânţi la un instrument, ci să devii muzician.

De ce formează creierul obiceiuri 

Obiceiurile sunt scurtături psihice deprinse din experienţă.

Aşa cum afirma cercetătorul în ştiinţe comportamentale Jason Hreha, „obiceiurile sunt soluţii simple, eficiente la problemele recurente cu care ne confruntă mediul exterior”.

Procesul adoptării unui obicei poate fi împărţit în patru etape: indiciu, dorinţă, reacţie, recompensă.

Întâi apare indiciul. El declanşează iniţierea unui comportament. Este o mică informaţie din mediu care anticipează o recompensă. Oamenii preistorici căutau indiciile care semnalizau recompense primare precum hrana, apa şi sexul.

Astăzi, oamenii învaţă să depisteze şi indicii secundare, cum ar fi banii, puterea, faima, aprecierea, aprobarea, iubirea, prietenia sau satisfacţia personală. Dorinţa reprezintă forţa motivaţională din spatele oricărui obicei.

Nu tânjeşti după obiceiul în sine, ci după senzaţia pe care ţi-o furnizează: relaxarea de după o ţigară sau, dimpotrivă, cea de după o tură de alergat prin parc, de pildă.

Reacţia reprezintă practic obiceiul în sine: un gând sau o acţiune.

Reacția aduce recompensa.

Ţinând cont de acest model, Clear simplifică principiile lui în ceea ce el numeşte patru legi ale schimbării comportamentale: Indiciul trebuie să fie vizibil.

Dulciurile la îndemână

Creierul uman este un dispozitiv de predicţie, care monitorizează permanent ceea ce ne înconjoară şi analizează informaţia cu care intră în contact. Nu este neapărat nevoie să fim conştienţi de indicii, pentru ca un obicei să se declanşeze.

În timp, indiciile care ne declanşează obiceiurile trec neobservate: dulciurile din bucătărie, la îndemână, telecomanda de lângă canapea, telefonul din buzunar pe care îl verificăm prea des.  Tocmai de-aceea, orice proces de schimbare comportamentală începe cu conştientizarea.

Dacă un obicei rămâne într-un stadiu reflex, nu te poţi aştepta să-l îndrepţi.

Cum să ne urnim

Cele mai comune indicii sunt locul şi momentul. Astfel, un pas esenţial pentru a-ţi forma un obicei nou este de-a compune foarte specific „o intenţie de implementare”, cum o numeşte Clear. E foarte simplu, de fapt: completezi propoziţii de genul.

„Voi (acţiunea) la (momentul) în (locul)”. Voi medita timp de un minut, la ora 7:00, în bucătărie. Voi exersa limba spaniolă timp de 20 minute, la ora 18:00, în dormitor.

Voi face mişcare timp de o oră, la ora 16:00, la sala de fitness din cartier. Cum putem face ca astfel de intenţii de implementare să funcţioneze şi mai bine în practică? O abordare interesantă este propusă de B.J. Fogg, profesor la Universitatea Stanford (autorul cărţii „Tiny Habits”): să identifici un comportament deja învăţat, un obicei deja format şi să legi de acesta un obicei nou de care vrei să te ţii în 2022.

Ideal e să cuplezi comportamentul dorit cu o acţiune pe care deja o faci în fiecare zi.

Poţi formula intenţia astfel: „După ce îmi torn cafeaua în ceaşcă, am să meditez timp de 60 de secunde”. „Când mă aşez la masă pentru cină, am să numesc un lucru pentru care sunt recunoscător astăzi”. „Când sună telefonul, respir adânc şi zâmbesc înainte de a răspunde”.

Mediul e mai important decât motivaţia

Zi de zi, exagerăm rolul jucat de motivaţie şi subestimăm rolul jucat de ambient. Mediul este mâna invizibilă care modelează comportamentul uman. La biserică şi la teatru, oamenii tac sau vorbesc mai încet.

Pe o stradă întunecată, suntem mai vigilenţi. Produsele expuse la nivelul ochilor în supermarket se vând mai bine decât cele din rafturi mai puţin accesibile.

Dar putem folosi această observaţie în favoarea noastră: ne putem modifica mediul astfel încât el să funcţioneze în favoarea noastră, în asumarea de noi obiceiuri. Dacă vrei să exersezi mai des la chitară, nu o ţine în husă. Aşaz-o la vedere, în mijlocul sufrageriei.

Dacă vrei să bei mai multă apă, ţine mereu o sticlă plină pe birou sau în geantă.  “Reproiectarea mediului astfel îţi permite să reiei controlul şi să devii arhitectul propriei vieţi”, scrie Clear.

Te poţi antrena să asociezi un obicei cu un anumit context. Într-un studiu ştiinţific, cercetătorii le-au recomandat unor persoane care sufereau de insomnie să meargă la culcare numai atunci când erau obosiţi.

În timp, subiecţii au ajuns să asocieze contextul patului cu acţiunea de a dormi şi le-a devenit astfel mai uşor să adoarmă când se aşezau în pat.

Creierul lor învăţase practic că somnul, nu verificarea telefonului sau privitul televizorului, era acţiunea dedicată acelei camere.

Asociază un sediu fiecărui obicei. Sigur, nu putem rezerva o cameră întreagă fiecărui obicei nou. Dar putem avea: fotoliul în care citim, biroul la care lucrăm, masa pentru mâncat, scaunul pe care exersăm la un instrument sau zona în care facem sport acasă.

Secretul autocontrolului: este mai simplu să eviţi cu totul o tentaţie decât să-i rezişti

Este mai simplu să eviţi cu totul o tentaţie decât să-i rezişti.

În timpul războiului din Vietnam, peste 20% dintre soldaţii americani deveniseră dependenţi de heroină. După revenirea în ţară însă, doar 5% dintre ei au recidivat în decurs de un an, iar 12% în decurs de 3 ani, observase cercetătorul Lee Robins. 

Cu alte cuvinte, 90% dintre soldaţii care consumaseră heroină în Vietnam au scăpat complet peste noapte de această dependenţă.

Motivul: schimbarea radicală a contextului de mediu.  În Vietnam, soldaţii erau permanent expuşi unor indicii care declanşau dorinţa de a consuma heroină: accesibilitatea drogului stresul constant provocat de război prietenia cu alţi consumatori de droguri depărtarea mare de casă.

Contextul de acasă era radical diferit.

Uneori, nu voința, ci contextul contează

Teoria conform căruia unui strop de disciplină ţi-ar rezolva problemele este adânc înrădăcinată în cultura noastră.

Cercetările recente arată însă altceva. Persoanele cu cel mai bun autocontrol sunt cele care nu apelează la el în mod frecvent. 

Asta înseamnă că este mai uşor să te abţii când nu te expui tentaţiilor atât de des. Cu alte cuvinte, cea mai bună cale de a spune rămas bun unui obicei negativ nu e să rezistăm eroic, ci să ne facem viaţa mai uşoară prin a nu fi în prezența ”problemei”. Dacă ţi-e greu să te concentrezi cu telefonul pe birou, pune-l în altă cameră câteva ore.

Dacă mănânci dulciuri prea multe seara, încearcă să nu mai ţii dulciuri în casă. Elimini un indiciu şi e posibil ca întregul obicei negativ să dispară. 

Ce trebuie să faci ca un obicei să devină irezistibil

Dacă vrem să sporim şansele consolidării unui obicei pozitiv, trebuie să-l facem atractiv. O teorie comportamentală, a profesorului David Premack, spune: “comportamentele pe care suntem înclinaţi să le repetăm le pot susţine pe cele cu şanse mici de manifestare”.

Cu alte cuvinte, putem susţine un obicei bun pentru noi, dar mai puţin atractiv în sine, dacă îi asociem ceva ce ne provoacă plăcere. De exemplu, aleargă o oră pe bandă în vreme ce urmăreşti un episod din serialul preferat.

Gravităm în jurul obiceiurilor care ne ajută să ne integrăm

Prietenii şi familia contează mult în modelarea obiceiurilor, la fel ca vocea majorităţii şi grupul persoanelor influente din vieţile noastre. Un obicei devine atractiv dacă ne ajută să ne integrăm – ceea ce poate fi cu dublu tăiş.

În cadrul unui studiu revoluţionar a fost analizat comportamentul a 12.000 de persoane timp de 32 de ani. S-a demonstrat astfel că “riscul unei persoane de a deveni obeză creşte cu 57% dacă are un prieten în această situaţie”.

Un alt studiu a arătat că, dacă într-o relaţie, unul din parteneri reuşeşte să slăbească, în 33% dintre cazuri, va scădea în greutate şi celălalt partener.

Una dintre cele mai eficiente strategii de a-ţi forma obiceiuri pozitive este să te integrezi într-un mediu sau grup în care comportamentul pe care vrei să ţi-l însuşeşti este normal şi dacă ai deja ceva în comun cu acel grup. De exemplu, poţi forma cu prietenii un grup de antrenat pentru un maraton sau propriul club de lectură sau vă puteţi lăsa de fumat în acelaşi timp.

Mergi cu paşi mici, dar niciodată înapoi

Repetarea unui obicei conduce la schimbări vizibile la nivel cerebral. La muzicieni, cerebelul – crucial în executarea unor funcţii motorii, ca mişcarea degetelor pe corzi sau clape-este mai dezvoltat decât în cazul oamenilor care nu cântă la instrumente.

Matematicienii, pe de altă parte, au mai multă materie cenuşie în lobul parietal inferior, care are un rol importantă în analiză şi calcule. Logica şi dovezile ştiinţifice sunt în consens: repetiţia este o formă a schimbării.

În acelaşi timp, este în natura umană să urmărim ceea ce James Clear numeşte Legea Efortului Minim (o trimitere la Principiului Acţiunii Minime din fizică).

Dintre toate acţiunile pe care le putem întreprinde, tendinţa este să acţionăm în direcţia care promite valoare maximă şi efort minim. De aceea, este crucial să îţi faci obiceiurile mai uşoare, astfel încât să le efectuezi chiar şi când nu ai chef.

Poţi face asta în mai multe feluri: de exemplu, să reduci obstacolele asociate unui obicei prin reproiectarea mediului.

Probabilitatea să mergi la sala de fitness e mai mare dacă alegi o sală aproape de casă sau de birou. Dacă te uiţi prea mult la televizor, scoate-l din priză după fiecare utilizare şi scoate bateriile din telecomandă, astfel încât să fii sigur că îl vei aprinde doar când chiar vrei să urmăreşti ceva.

Regula celor două minute

Chiar şi atunci când ştim că ar trebui să începem cu paşi mici, tindem să începem în forţă, mai ales dacă e început de an. Ne cuprinde entuziasmul şi încercăm să facem prea multe, prea repede, ceea ce poate fi contraproductiv.

În schimb, autorul James Clear scrie despre “regula celor două minute”: „Orice obicei nou trebuie să-ţi ocupe mai puţin de două minute”.

Aproape orice obicei nou poate fi redus la o versiune de două minute care să-l activeze. Logica este că e mai uşor să continuăm să facem ceva odată ce ne-am apucat (e aceeaşi logică precum în cazul sesiunilor de urmărit episod din episod dintr-un serial).

„Voi citi în fiecare seară înainte de a merge la culcare” poate începe cu „Citesc o pagină”. „Voi face zilnic yoga timp de 30 de minute” poate pleca de la „Îmi rulez salteaua de yoga”.

E greu să alergi un maraton. E moderat de greu să mergi 10.000 de paşi. Să mergi 10 minute pe jos e uşor -pentru o persoană sănătoasă. Să te încalţi cu pantofii de sport e uşor. Orice maraton începe cu decizia maratonistului de a se încălţa cu pantofii de sport.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
6 ianuarie, 12:11
0
1 161

Ultimele predicții ale călătorului în timp de pe TikTok: Omul-maimuță se naște în 2022

6 ianuarie, 12:11
0
1 161

„Călătorul în timp” de pe TikTok a anunțat evenimente șocante pentru anul 2022. O nouă tulpină de COVID va apărea în aprilie, dar vom asista și la momentul nașterii „omului-maimuță”.

Ultimele predicții ale călătorului în timp de pe TikTok: Omul-maimuță se naște în 2022Foto: Shutterstock

„Călătorul în timp” a arătat într-o postare pe TikTok că s-a săturat să fie luat în râs pentru predicțiile sale, așa că de această dată arată exact data când se vor petrece aceste evenimente, relatează cotidianul Daily Star.

Userul TikTok „aesthetictimewarper” a oferit predicții bine fixate temporal pentru 2022,transmite Știri.md cu referire la Protv.ro.

„2 februarie: orașul pierdut al Atlantidei va fi descoperit, iar omenirea va intra în război cu locuitorii acestuia.

11 martie: primul om care are un copil cu un cimpanzeu, poate vorbi și are caracteristici amestecate (de la cele două specii, n.r.).

19 aprilie: apare noua tulpină COVID Omega, care va fi de cinci ori mai agresivă față de variantele precedente.

28 iunie: cel mai puternic cutremur din istorie va lovi orașul San Francisco din California.

17 septembrie: cea mai mare creatură descoperită în ocean până acum, care va fi numită „Cerine Croin”, de patru ori mai mare decât balena albastră”.

Chiar dacă predicțiile sale nu par foarte credibile, clipul său a fost urmărit de peste 10 milioane de persoane, mai mult de jumătate de milion de oameni i-au dat „Like” și câteva zeci au și comentat pe pagina lui.

Au fost destui, însă, cei care l-au ironizat pentru prezicerile sale: „Sunt un călător în timp și spun că la începutul lui 2022 va exista o lună numită ianuarie”.

„Călătorul în timp” a arătat într-o postare pe TikTok că s-a săturat să fie luat în râs pentru predicțiile sale, așa că de această dată arată exact data când se vor petrece aceste evenimente, relatează cotidianul Daily Star.

Userul TikTok „aesthetictimewarper” a oferit predicții bine fixate temporal pentru 2022,transmite Știri.md cu referire la Protv.ro.

„2 februarie: orașul pierdut al Atlantidei va fi descoperit, iar omenirea va intra în război cu locuitorii acestuia.

11 martie: primul om care are un copil cu un cimpanzeu, poate vorbi și are caracteristici amestecate (de la cele două specii, n.r.).

19 aprilie: apare noua tulpină COVID Omega, care va fi de cinci ori mai agresivă față de variantele precedente.

28 iunie: cel mai puternic cutremur din istorie va lovi orașul San Francisco din California.

17 septembrie: cea mai mare creatură descoperită în ocean până acum, care va fi numită „Cerine Croin”, de patru ori mai mare decât balena albastră”.

Chiar dacă predicțiile sale nu par foarte credibile, clipul său a fost urmărit de peste 10 milioane de persoane, mai mult de jumătate de milion de oameni i-au dat „Like” și câteva zeci au și comentat pe pagina lui.

Au fost destui, însă, cei care l-au ironizat pentru prezicerile sale: „Sunt un călător în timp și spun că la începutul lui 2022 va exista o lună numită ianuarie”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
6 ianuarie, 11:38
0
417

Cum vor circula troleibuzele din Capitală în perioada 7-9 ianuarie

6 ianuarie, 11:38
0
417

În zilele de 7, 8 și 9 ianuarie 2022, troleibuzele vor circula conform orarelor zilelor de duminică.

Cum vor circula troleibuzele din Capitală în perioada 7-9 ianuarieFoto: RTEC

Despre aceasta anunță Regia Transport Electric Chișinău (RTEC), transmite Știri.md.

De asemenea, în zilele menționate troleibuzul turistic "Cunoaște orașul alături de Moș Crăciun" va activa după următorul orar:

Ora 15:00 - excursie în limba română.              

Ora 15:15 - excursie în limba rusă.

Despre aceasta anunță Regia Transport Electric Chișinău (RTEC), transmite Știri.md.

De asemenea, în zilele menționate troleibuzul turistic "Cunoaște orașul alături de Moș Crăciun" va activa după următorul orar:

Ora 15:00 - excursie în limba română.              

Ora 15:15 - excursie în limba rusă.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...