Astronom: Un sistem stelar se formează la 1.300 de ani-lumină de Soare
Astronomii au observat primele etape ale formării planetelor în jurul unei stele, un proces similar cu cel prin care s-a format Sistemul Solar, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature.

„Pentru prima dată am identificat primele etape ale formării planetelor în jurul unei stele, alta decât Soarele nostru”, s-a entuziasmat Melissa McClure, profesor la Universitatea Leiden din Olanda și autoare principală a studiului, într-un comunicat de presă al Observatorului European Austral (ESO), transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.
Situată în Nebuloasa Orion, la 1300 de ani-lumină distanță, HOPS-315 este o stea tânără care seamănă foarte mult cu Soarele în primii săi ani.
Aceste stele emergente sunt înconjurate de discuri de gaz și praf, numite discuri protoplanetare, în care se formează planetele. În interiorul acestor discuri, mineralele cristaline care conțin monoxid de siliciu (SiO) se pot condensa la temperaturi extrem de ridicate. În timp, acestea se coagulează, câștigând în dimensiuni și masă pentru a forma planetesimale, primele părți solide ale planetelor.
În sistemul nostru solar, aceste minerale cristaline, care ulterior au dat naștere unor planete precum Pământul sau nucleul lui Jupiter, au fost prinse în meteoriți antici. Astronomii le folosesc pentru a data începutul formării colțului nostru al Căii Lactee.
Observând discul din jurul HOPS-315, autorii studiului au găsit dovezi că aceste minerale fierbinți începeau să se condenseze. Rezultatele lor arată că SiO este prezent în jurul tinerei stele în stare gazoasă, precum și în aceste minerale cristaline, sugerând că abia începe să se solidifice.
„Acest proces nu a mai fost observat până acum într-un disc protoplanetar și nici în altă parte în afara sistemului nostru solar”, spune Melissa McClure (SUA), coautoare a studiului.
Aceste minerale au fost identificate pentru prima dată folosind Telescopul Spațial James Webb (JWST). Oamenii de știință au observat apoi sistemul cu instrumentul ALMA al ESO din Chile pentru a determina originea exactă a semnalelor chimice.
Ei au descoperit că acestea provin dintr-o mică porțiune a discului din jurul stelei, echivalentă cu orbita centurii de asteroizi care înconjoară Soarele nostru. Acest lucru face din HOPS-315 o oglindă a propriului nostru trecut.
„Acest sistem este unul dintre cele mai potrivite pe care le cunoaștem pentru explorarea unora dintre procesele care au avut loc în sistemul nostru solar”, susține și Merel van't Hoff, profesor la Universitatea Purdue (SUA) și coautor al studiului.