În prezent, aceste fenomene meteorologice extreme s-au multiplicat în mai multe zone ale lumii decât înainte, ceea ce sugerează provocări fără precedent pentru sănătatea umană și pentru modul în care trăim, după cum constată o analiză BBC News, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Din 1980 și până în prezent, numărul zilelor în care s-au înregistrat temperaturi de peste 50 de grade Celsius a crescut în fiecare deceniu. În medie, între 1980 și 2009, temperaturile au trecut de 50 de grade Celsius aproximativ 14 zile pe an.

Ulterior, numărul zilelor în care s-au înregistrat temperaturi de peste 50 de grade Celsius a crescut la 26 de zile pe an între 2010 și 2019.

În aceeași perioadă, temperaturile de peste 45 de grade Celsius au fost înregistrate în medie încă două săptămâni pe an, separat de măsurătorile pentru temperaturile care au ajuns la 50 de grade Celsius.

„Creșterea poate fi atribuită 100% arderii combustibililor fosili”, a transmis dr. Friederike Otto, director asociat al Institutului de schimbare a mediului din cadrul Universității Oxford.

Mai multe locuri de pe Terra înregistrează acum temperaturi de peste 50 de grade Celsius

Pe măsură ce întreaga lume se încălzește, temperaturile extreme devin din ce în ce mai probabile. Dacă la începutul anilor ‘80 existau aproximativ 150 de locuri de pe pământ unde temperaturile ajungeau la pragul de 50 de grade Celsius, în ultimii patru ani astfel de temperaturi au fost înregistrate în aproape 500 de locuri.

Temperaturile ridicate pot fi mortale pentru oameni și pot afecta foarte grav natura, putând cauza în același timp probleme majore clădirilor, drumurilor și sistemelor electrice. Temperaturile de peste 50 de grade Celsius au loc predominant în regiunile Orientului Mijlociu și în regiunile din Golf.

După ce s-au înregistrat în această vară temperaturi record de 48,8 grade Celsius în Italia și 49,6 grade Celsius în Canada, oamenii de știință au avertizat că zile cu peste 50 de grade Celsius se vor întâmpla și în alte părți ale lumii, cu excepția cazului în care se vor reduce emisiile de combustibili fosili.

„Trebuie să acționăm rapid. Cu cât reducem mai repede emisiile, cu atât vom fi mai bine cu toții”, a declarat dr. Sihan Li, cercetător în domeniul climei la Școala de Geografie și Mediu de la Universitatea Oxford.

Acesta a mai avertizat că „dacă se va continua cu degajarea emisiilor poluante în atmosferă și cu lipsa de acțiune, nu numai că evenimentele meteo extreme, care implică temperaturi foarte ridicate, vor deveni mai severe și mai frecvente, dar și răspunsul de urgență și recuperarea vor deveni mai dificile".

Analiza BBC News a mai constatat că, în ultimul deceniu, temperaturile maxime au crescut cu 0,5 grade Celsius, comparativ cu media pe termen lung care cuprinde perioada de la anul 1980 până la anul 2009.

Dar aceste creșteri nu au fost resimțite în mod egal în întreaga lume: Europa de Est, Africa de Sud și Brazilia au înregistrat o creștere a temperaturilor maxime cu peste un grad Celsius, iar unele părți din Arctica și Orientul Mijlociu au înregistrat creșteri de peste 2 grade Celsius.

La conferința ONU privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow, oamenii de știință vor acțiuni urgente pentru ameliorarea problemelor de mediu. Se așteaptă ca în cadrul acestui eveniment, guvernele să se angajeze la noi reduceri ale emisiilor de dioxid de carbon, cu scopul de a limita creșterile globale ale temperaturii.

Impactul temperaturilor extrem de calde

Aproximativ 1,2 miliarde de oameni din întreaga lume s-ar putea confrunta cu condiții de stres termic până în anul 2100, dacă nivelurile actuale de încălzire a planetei continuă să crească, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Rutgers din SUA și publicat anul trecut. Numărul atât de mare de persoane afectate de temperaturi caniculare ar fi de cel puțin patru ori mai mult decât numărul de persoane afectate în prezent de temperaturile foarte ridicate.

Oamenii se confruntă, de asemenea, cu alegeri dificile pe măsură ce mediul din jurul lor se schimbă, deoarece căldura extremă crește probabilitatea apariției episoadelor din ce în ce mai frecvente de secetă și incendii de vegetație. Totodată, oamenii de știință consideră că schimbările climatice determină în bună parte deșertificarea multor zone de pe glob.

Kazem Al Kaabi, un fermier dintr-un sat din centrul Irakului, care cultivă cereale, în special grâu, a transmis că pământul pe care îl cultivă de ani de zile a fost cândva suficient de fertil pentru a-l susține pe el și pe vecinii săi, dar a devenit treptat uscat și sterp.

„Tot acest pământ era verde, însă acel peisaj a dispărut. Acum este totul un deșert din cauza secetei", a spus Kazem Al Kaabi, care a mai declarat că aproape toți oamenii din satul său s-au mutat pentru a căuta de lucru în alte provincii ale țării.

„Mi-am pierdut fratele, prietenii dragi și vecinii loiali, alături de care împărtășeam totul, chiar și râsul meu. Acum nu mai împart nimic cu nimeni. Sunt doar față în față cu acest pământ gol", a mai punctat Kazem Al Kaabi.

Metodologia pentru măsurarea temperaturilor de peste 50 de grade Celsius

Rapoartele privind temperaturile record provin de obicei din măsurători efectuate la o stație meteo individuală, dar datele pe care le-au studiat jurnaliștii de la BBC News reprezintă suprafețe mai mari decât cele acoperite de o singură stație.

De exemplu, Parcul Național Death Valley din sudul Californiei este unul dintre cele mai fierbinți locuri de pe Pământ. Temperaturile din anumite părți ale parcului depășesc în mod regulat 50 de grade Celsius în timpul verii. Dar atunci când se creează o medie a temperaturilor maxime înregistrate pe o zonă mai largă, folosindu-se mai multe surse diferite de măsurare, se ajunge la un nivel sub 50 de grade Celsius.

Informațiile folosite de BBC News pentru analiza sa au fost extrase din baza de date globală ERA5 de înaltă rezoluție, unde se regăsesc temperaturile maxime zilnice măsurate de Serviciul de schimbări climatice Copernicus, unul dintre cele șase servicii tematice furnizate de Programul Copernicus al Uniunii Europene. Datele de aici sunt adesea folosite pentru a studia tendințele climatice globale.

ERA5 combină observațiile meteo actuale din mai multe surse, cum ar fi stațiile de măsurare a temperaturii și sateliții, cu datele din modelele moderne de prognoză meteorologică.

Procesul completează golurile create de acoperirea insuficientă a stațiilor de măsurare în multe părți ale lumii și ajută la înțelegerea schimbările climatice.

Folosind temperatura maximă înregistrată fiecare zi din anul 1980 și până la sfârșitul anului 2020, jurnaliștii BBC au identificat cât de des temperaturile au depășit 50 de grade Celsius.

După aceea a fost numărat numărul de zile și locații unde s-au înregistrat temperaturi maxime de 50 de grade Celsius sau mai mult, pentru a se determina tendința în timp.

Pasul următor a constat în calcularea diferenței dintre temperatura maximă medie pe uscat și pe mare pentru ultimul deceniu, adică perioada cuprinsă între 2010 și 2019, comparativ cu cei 30 de ani anteriori, adică perioada cuprinsă între 1980 și 2009.