8 ianuarie, 18:01
0
386

A folosit cu adevărat zmeul? Cum a descoperit Benjamin Franklin electricitatea

8 ianuarie, 18:01
0
386

Într-o noapte de vară întunecată și furtunoasă din 1752, Benjamin Franklin a înălțat un zmeu cu o cheie atașată de sfoară, așteptând ca un fulger să lovească.

A folosit cu adevărat zmeul? Cum a descoperit Benjamin Franklin electricitateaFoto: Shutterstock

Dramaticul arc electric ar fi dus la descoperirea electricității (sau „focul electric”, cum l-a numit el)… sau cel puțin asta spune legenda, transmite Știri.md cu referire la Descopera.ro.

Dar există vreun adevăr în această poveste? A descoperit Franklin cu adevărat electricitatea fiind lovit de un fulger în timpul acestui experiment? Live Science a încercat să răspundă la aceste întrebări.

Deși majoritatea oamenilor îl cunosc pe Benjamin Franklin (unul dintre întemeietorii Statelor Unite, un om de stat legendar și fața de pe bancnota de 100 de dolari americani) pentru contribuțiile sale politice, Franklin era binecunoscut în vremea lui ca om de știință și inventator: un adevărat polimat.

A fost membru al mai multor societăți științifice și a fost membru fondator al Societății Americane de Filosofie.

Cine a fost Benjamin Franklin?

Drept urmare, el a fost mereu la curent cu privire la cele mai presante întrebări științifice care i-au preocupat pe oamenii învățați ai timpului său, una dintre acestea fiind natura fulgerului.

În ceea ce privește experimentul cu zmeul și cheia, cei mai mulți oameni cunosc versiunea în care cheia de metal a acționat ca un paratrăsnet, iar Franklin a „descoperit” ulterior electricitatea atunci când fulgerul i-a lovit zmeul.

Cu toate acestea, mai multe detalii despre acest experiment sunt necunoscute, inclusiv când și unde s-ar fi întâmplat. Unii istorici chiar se îndoiesc că a avut loc.

Când a fost descoperită, de fapt, electricitatea

Pentru început, faptul că Franklin a descoperit electricitatea este un mit comun. Electricitatea fusese deja descoperită și folosită cu secole înainte de experimentul lui Franklin.

Franklin a trăit între 1709 și 1790, iar în timpul său, electricitatea a fost înțeleasă ca interacțiunea dintre două fluide diferite, pe care Franklin le-a numit mai târziu „plus” și „minus”. Potrivit chimistului francez Charles François de Cisternay du Fay, materialele care posedau același tip de fluid s-ar respinge, în timp ce fluidele opuse se atrag unele pe altele.

Înțelegem acum că aceste „fluide” sunt sarcini electrice generate de atomi. Atomii sunt formați din electroni încărcați negativ care orbitează în jurul unui nucleu încărcat pozitiv (format din protoni și neutroni).

Înainte de experimentul lui Franklin, nu se știa dacă fulgerul era de natură electrică, deși unii oameni de știință, inclusiv Franklin, au speculat tocmai asta.

Page Talbott, autor și editor al cărții „Benjamin Franklin: În căutarea unei lumi mai bune” și fostul președinte și CEO al Societății Istorice din Pennsylvania, din Philadelphia, a spus că Franklin a fost deosebit de interesat de această întrebare deoarece fulgerele au provocat incendii dezastruoase în orașe și sate în care casele erau făcute din lemn, așa cum multe din SUA erau la acea vreme.

„Prin atașarea unei chei la sfoara unui zmeu, creând astfel un conductor pentru sarcina electrică, el a demonstrat că un obiect metalic ascuțit plasat într-un punct înalt al unei clădiri, conectat la un conductor care ar duce electricitatea departe de construcție și în pământ, ar putea face o diferență enormă pentru siguranța pe termen lung a locuitorilor”, a declarat Talbott.

Cu alte cuvinte, prin crearea unui paratrăsnet, Franklin a ajutat la protejarea caselor și clădirilor din lemn de a fi lovite direct de fulger.

Paratrăsnetele sunt tije metalice plasate în vârful structurilor, legate de pământ cu un fir conductor. Dacă fulgerul lovește clădirea, probabil va lovi tija conductoare de electricitate în loc de clădirea propriu-zisă și va trece în siguranță prin fir până în pământ.

Cum s-a desfășurat experimentul

Iată cum a funcționat experimentul: stând într-un șopron, Franklin a ridicat un zmeu făcut dintr-o batistă simplă de mătase întinsă peste o cruce formată din două bucăți de cedru, în timpul unei furtuni cu fulgere.

Sfoara zmeului era făcută din două materiale: capătul superior, atașat de zmeu, era făcut din sfoară de cânepă și de el era legată o mică cheie de metal; în timp ce capătul inferior, ținut de Franklin, era din mătase. 

A fost construit astfel deoarece cânepa s-ar fi îmbibat de ploaie și ar fi condus sarcina electrică, în timp ce sfoara de mătase ar fi rămas uscată deoarece era ținută sub un acoperiș.

În timp ce Franklin se uita la zmeul zburător, a văzut că firele de cânepă se zbârleau pe măsură începeau să acumuleze sarcină electrică din aerul ambiant. Când și-a pus degetul lângă cheia de metal, el a simțit o scânteie, deoarece sarcinile negative care se acumulaseră pe cheie au fost atrase de sarcinile pozitive din mâna lui.

Câteva publicații la acea vreme scriau despre experiment: „[Franklin] a publicat o declarație despre experiment în Pennsylvania Gazette, ziarul pe care l-a publicat, la 19 octombrie 1752”, a spus Talbott.

Apoi a trimis textul acestei declarații unui susținător al Societății Americane de Filozofie pe nume Louis Collinson; Franklin își petrecuse ultimii ani comunicându-și teoriile și propunându-i experimentele referitoare la fulger.

Experimentul cu zmeul și cheia, în presa de atunci

Franklin s-a referit la experiment în autobiografia sa, iar alți colegi din Europa au scris despre el, de asemenea, a spus Talbott.

În special, experimentul a apărut în cartea din 1767 „Istoria și starea actuală a electricității”, a lui Joseph Priestley, un chimist englez. Priestley a auzit despre experimentul zmeului și al cheii de la Franklin însuși la aproximativ 15 ani de la întâmplare, iar în cartea sa, el a scris că a avut loc în iunie 1752.

Cu toate acestea, momentul exact în care Franklin a avut ideea experiementului și când a pus-o în aplicare este un motiv de dezbatere. Există unii istorici nici nu cred că Franklin a făcut într-adevăr experimentul, ci doar a subliniat posibilitatea acestuia.

În cartea sa „Bolt of Fate: Benjamin Franklin and His Electric Kite Hoax”, autorul Tom Tucker a afirmat că Franklin a vrut să-l frustreze pe William Watson, membru al Societății Regale din Londra și un experimentator preeminent în domeniul electricității.

Watson a sabotat publicarea unora dintre rapoartele anterioare ale lui Franklin și i-a ridiculizat experimentele din cadrul Societății Regale, a scris Tucker. Ar fi putut Franklin să se simtă presat să inventeze povestea zmeului pentru a-i demonstra ceva lui Watson?

A făcut Benjamin Franklin într-adevăr acest experiment?

Tucker a remarcat, de asemenea, că descrierea lui Franklin a experimentului său în Pennsylvania Gazette a fost formulată la timpul condițional viitor: „De îndată ce oricare dintre norii de tunet vin peste zmeu, firul ascuțit va atrage focul electric din ei…”.

Probabil Franklin doar spunea că experimentul ar putea fi efectuat, în teorie. Având în vedere că declarația lui are câteva detalii lipsă (Franklin nu a enumerat o dată, oră sau locație, de exemplu), este posibil ca diplomatul american să nu fi efectuat cu adevărat experimentul.

Cu toate acestea, unii istorici sunt convinși că experimentul a avut loc, subliniind marele respect al lui Franklin pentru activitățile științifice.

Experții în Benjamin Franklin, precum regretatul critic și biograf american Carl Van Doren, subliniază și faptul că Priestley a precizat luna în care Franklin și-a efectuat experimentul, sugerând că Franklin trebuie să-i fi dat în mod direct detalii precise.

Dramaticul arc electric ar fi dus la descoperirea electricității (sau „focul electric”, cum l-a numit el)… sau cel puțin asta spune legenda, transmite Știri.md cu referire la Descopera.ro.

Dar există vreun adevăr în această poveste? A descoperit Franklin cu adevărat electricitatea fiind lovit de un fulger în timpul acestui experiment? Live Science a încercat să răspundă la aceste întrebări.

Deși majoritatea oamenilor îl cunosc pe Benjamin Franklin (unul dintre întemeietorii Statelor Unite, un om de stat legendar și fața de pe bancnota de 100 de dolari americani) pentru contribuțiile sale politice, Franklin era binecunoscut în vremea lui ca om de știință și inventator: un adevărat polimat.

A fost membru al mai multor societăți științifice și a fost membru fondator al Societății Americane de Filosofie.

Cine a fost Benjamin Franklin?

Drept urmare, el a fost mereu la curent cu privire la cele mai presante întrebări științifice care i-au preocupat pe oamenii învățați ai timpului său, una dintre acestea fiind natura fulgerului.

În ceea ce privește experimentul cu zmeul și cheia, cei mai mulți oameni cunosc versiunea în care cheia de metal a acționat ca un paratrăsnet, iar Franklin a „descoperit” ulterior electricitatea atunci când fulgerul i-a lovit zmeul.

Cu toate acestea, mai multe detalii despre acest experiment sunt necunoscute, inclusiv când și unde s-ar fi întâmplat. Unii istorici chiar se îndoiesc că a avut loc.

Când a fost descoperită, de fapt, electricitatea

Pentru început, faptul că Franklin a descoperit electricitatea este un mit comun. Electricitatea fusese deja descoperită și folosită cu secole înainte de experimentul lui Franklin.

Franklin a trăit între 1709 și 1790, iar în timpul său, electricitatea a fost înțeleasă ca interacțiunea dintre două fluide diferite, pe care Franklin le-a numit mai târziu „plus” și „minus”. Potrivit chimistului francez Charles François de Cisternay du Fay, materialele care posedau același tip de fluid s-ar respinge, în timp ce fluidele opuse se atrag unele pe altele.

Înțelegem acum că aceste „fluide” sunt sarcini electrice generate de atomi. Atomii sunt formați din electroni încărcați negativ care orbitează în jurul unui nucleu încărcat pozitiv (format din protoni și neutroni).

Înainte de experimentul lui Franklin, nu se știa dacă fulgerul era de natură electrică, deși unii oameni de știință, inclusiv Franklin, au speculat tocmai asta.

Page Talbott, autor și editor al cărții „Benjamin Franklin: În căutarea unei lumi mai bune” și fostul președinte și CEO al Societății Istorice din Pennsylvania, din Philadelphia, a spus că Franklin a fost deosebit de interesat de această întrebare deoarece fulgerele au provocat incendii dezastruoase în orașe și sate în care casele erau făcute din lemn, așa cum multe din SUA erau la acea vreme.

„Prin atașarea unei chei la sfoara unui zmeu, creând astfel un conductor pentru sarcina electrică, el a demonstrat că un obiect metalic ascuțit plasat într-un punct înalt al unei clădiri, conectat la un conductor care ar duce electricitatea departe de construcție și în pământ, ar putea face o diferență enormă pentru siguranța pe termen lung a locuitorilor”, a declarat Talbott.

Cu alte cuvinte, prin crearea unui paratrăsnet, Franklin a ajutat la protejarea caselor și clădirilor din lemn de a fi lovite direct de fulger.

Paratrăsnetele sunt tije metalice plasate în vârful structurilor, legate de pământ cu un fir conductor. Dacă fulgerul lovește clădirea, probabil va lovi tija conductoare de electricitate în loc de clădirea propriu-zisă și va trece în siguranță prin fir până în pământ.

Cum s-a desfășurat experimentul

Iată cum a funcționat experimentul: stând într-un șopron, Franklin a ridicat un zmeu făcut dintr-o batistă simplă de mătase întinsă peste o cruce formată din două bucăți de cedru, în timpul unei furtuni cu fulgere.

Sfoara zmeului era făcută din două materiale: capătul superior, atașat de zmeu, era făcut din sfoară de cânepă și de el era legată o mică cheie de metal; în timp ce capătul inferior, ținut de Franklin, era din mătase. 

A fost construit astfel deoarece cânepa s-ar fi îmbibat de ploaie și ar fi condus sarcina electrică, în timp ce sfoara de mătase ar fi rămas uscată deoarece era ținută sub un acoperiș.

În timp ce Franklin se uita la zmeul zburător, a văzut că firele de cânepă se zbârleau pe măsură începeau să acumuleze sarcină electrică din aerul ambiant. Când și-a pus degetul lângă cheia de metal, el a simțit o scânteie, deoarece sarcinile negative care se acumulaseră pe cheie au fost atrase de sarcinile pozitive din mâna lui.

Câteva publicații la acea vreme scriau despre experiment: „[Franklin] a publicat o declarație despre experiment în Pennsylvania Gazette, ziarul pe care l-a publicat, la 19 octombrie 1752”, a spus Talbott.

Apoi a trimis textul acestei declarații unui susținător al Societății Americane de Filozofie pe nume Louis Collinson; Franklin își petrecuse ultimii ani comunicându-și teoriile și propunându-i experimentele referitoare la fulger.

Experimentul cu zmeul și cheia, în presa de atunci

Franklin s-a referit la experiment în autobiografia sa, iar alți colegi din Europa au scris despre el, de asemenea, a spus Talbott.

În special, experimentul a apărut în cartea din 1767 „Istoria și starea actuală a electricității”, a lui Joseph Priestley, un chimist englez. Priestley a auzit despre experimentul zmeului și al cheii de la Franklin însuși la aproximativ 15 ani de la întâmplare, iar în cartea sa, el a scris că a avut loc în iunie 1752.

Cu toate acestea, momentul exact în care Franklin a avut ideea experiementului și când a pus-o în aplicare este un motiv de dezbatere. Există unii istorici nici nu cred că Franklin a făcut într-adevăr experimentul, ci doar a subliniat posibilitatea acestuia.

În cartea sa „Bolt of Fate: Benjamin Franklin and His Electric Kite Hoax”, autorul Tom Tucker a afirmat că Franklin a vrut să-l frustreze pe William Watson, membru al Societății Regale din Londra și un experimentator preeminent în domeniul electricității.

Watson a sabotat publicarea unora dintre rapoartele anterioare ale lui Franklin și i-a ridiculizat experimentele din cadrul Societății Regale, a scris Tucker. Ar fi putut Franklin să se simtă presat să inventeze povestea zmeului pentru a-i demonstra ceva lui Watson?

A făcut Benjamin Franklin într-adevăr acest experiment?

Tucker a remarcat, de asemenea, că descrierea lui Franklin a experimentului său în Pennsylvania Gazette a fost formulată la timpul condițional viitor: „De îndată ce oricare dintre norii de tunet vin peste zmeu, firul ascuțit va atrage focul electric din ei…”.

Probabil Franklin doar spunea că experimentul ar putea fi efectuat, în teorie. Având în vedere că declarația lui are câteva detalii lipsă (Franklin nu a enumerat o dată, oră sau locație, de exemplu), este posibil ca diplomatul american să nu fi efectuat cu adevărat experimentul.

Cu toate acestea, unii istorici sunt convinși că experimentul a avut loc, subliniind marele respect al lui Franklin pentru activitățile științifice.

Experții în Benjamin Franklin, precum regretatul critic și biograf american Carl Van Doren, subliniază și faptul că Priestley a precizat luna în care Franklin și-a efectuat experimentul, sugerând că Franklin trebuie să-i fi dat în mod direct detalii precise.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

15 ianuarie, 03:09
4
910

Majorare fără precedent a preţurilor la electricitate în vestul Europei

15 ianuarie, 03:09
4
910

Creşterea cotaţiilor la gaze şi drepturi de emisii de CO2 în Europa, în 2021, a provocat o majorare fără precedent a preţurilor la electricitate.

Majorare fără precedent a preţurilor la electricitate în vestul EuropeiFoto: romania-actualitati.ro

Prețurile au ajuns să fie de patru ori mai mari comparativ cu ultimii 5 ani în Spania, Franţa, Germania sau Marea Britanie, relatează EFE, transmite Știri.md cu referire la romania-actualitati.ro.

Creşterea a fost generalizată în toate marile economii avansate, astfel că, potrivit indicelui Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), majorarea a fost de 64% dacă se compară cu această perioadă de referinţă, dar în nicio regiune atât de "exagerată" ca în Europa Occidentală.

În raportul său semestrial privind pieţele de electricitate, publicat vineri, IEA semnalează că în ţările nord-europene preţurile en gros au fost în ultimul trimestru din 2021 aproape triple faţă de cele din ultimele trei luni din anii 2016-2020.

Dar, cu o medie de 96 de euro pe MWh, preţurile din această regiune au rămas la jumătate faţă de cele din Europa Occidentală.

Și în Statele Unite sau în Japonia, creşterile din ultimul trimestru al anului trecut au fost de 75%, respectiv 80%.

În Australia avansul a ajuns la 174% în trimestrul al doilea, din cauza problemelor legate de lipsa de cărbune, dar s-au rezolvat şi asta s-a tradus ulterior printr-o scădere de 50% până în trimestrul patru.

Prețurile au ajuns să fie de patru ori mai mari comparativ cu ultimii 5 ani în Spania, Franţa, Germania sau Marea Britanie, relatează EFE, transmite Știri.md cu referire la romania-actualitati.ro.

Creşterea a fost generalizată în toate marile economii avansate, astfel că, potrivit indicelui Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), majorarea a fost de 64% dacă se compară cu această perioadă de referinţă, dar în nicio regiune atât de "exagerată" ca în Europa Occidentală.

În raportul său semestrial privind pieţele de electricitate, publicat vineri, IEA semnalează că în ţările nord-europene preţurile en gros au fost în ultimul trimestru din 2021 aproape triple faţă de cele din ultimele trei luni din anii 2016-2020.

Dar, cu o medie de 96 de euro pe MWh, preţurile din această regiune au rămas la jumătate faţă de cele din Europa Occidentală.

Și în Statele Unite sau în Japonia, creşterile din ultimul trimestru al anului trecut au fost de 75%, respectiv 80%.

În Australia avansul a ajuns la 174% în trimestrul al doilea, din cauza problemelor legate de lipsa de cărbune, dar s-au rezolvat şi asta s-a tradus ulterior printr-o scădere de 50% până în trimestrul patru.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
14 ianuarie, 17:54
0
448

Regulamentul pieței angro de electricitate încă nu intră în vigoare

14 ianuarie, 17:54
0
448

Intrarea în vigoare a regulilor pieţei angro de energie electrică din Republica Moldova a fost amânată până la 1 aprilie 2022, pentru a permite tuturor participanţilor săi să treacă o fază de testare de trei luni.

Regulamentul pieței angro de electricitate încă nu intră în vigoareFoto: energynomics.ro

Acest lucru a fost anunţat de Secretariatul comunităţii energetice, care a reamintit că regulile de piaţă au fost emise de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) încă din august 2020, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Acestea conţin proceduri de achiziţie a energiei electrice pe termen, ziua următoare, intraday şi pieţe de echilibrare, precum şi reguli pentru achiziţionarea de servicii auxiliare şi soluţionarea dezechilibrelor.

Pentru a se asigura că regulile pieţei sunt aplicate pe deplin şi în mod corespunzător, toţi participanţii de pe piaţă sunt obligaţi să aplice regulamentul de dezechilibru începând cu 1 ianuarie, deşi fără implicaţii comerciale în primele trei luni.

Rezultatele fazei de testare vor fi colectate de către operatorul de sistem de transmitere şi depuse la ANRE lunar.

Regulile actualizate ale pieţei conţin o procedură îmbunătăţită pentru achiziţionarea de energie electrică şi regulile de echilibrare a participanţilor pe piaţă situate pe malul stâng al Nistrului.

Acest lucru a fost anunţat de Secretariatul comunităţii energetice, care a reamintit că regulile de piaţă au fost emise de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) încă din august 2020, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Acestea conţin proceduri de achiziţie a energiei electrice pe termen, ziua următoare, intraday şi pieţe de echilibrare, precum şi reguli pentru achiziţionarea de servicii auxiliare şi soluţionarea dezechilibrelor.

Pentru a se asigura că regulile pieţei sunt aplicate pe deplin şi în mod corespunzător, toţi participanţii de pe piaţă sunt obligaţi să aplice regulamentul de dezechilibru începând cu 1 ianuarie, deşi fără implicaţii comerciale în primele trei luni.

Rezultatele fazei de testare vor fi colectate de către operatorul de sistem de transmitere şi depuse la ANRE lunar.

Regulile actualizate ale pieţei conţin o procedură îmbunătăţită pentru achiziţionarea de energie electrică şi regulile de echilibrare a participanţilor pe piaţă situate pe malul stâng al Nistrului.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
13 ianuarie, 18:06
3
1 512

Câtă energie electrică se produce la instalațiile fotovoltaice din R. Moldova

13 ianuarie, 18:06
3
1 512

Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE) oferă detalii despre energia electrică produsă de instalațiile fotovoltaice în Republica Moldova.

Câtă energie electrică se produce la instalațiile fotovoltaice din R. Moldovafoto: myblog.ro

Energia solară provine din radiația solară, din care se obține energie electrică pe baza tehnologiei fotovoltaice sau energie termică prin metode de conversie termo-solară, transmite Știri.md.

Conversia energiei solare în energie termică este realizată în captatori solari, având funcţionarea bazată pe diverse principii constructive.

Din datele disponibile în cadrul AEE, în Republica Moldova actualmente există 54 de instalații fotovoltaice/producători de energie electrică din SER la tarif reglementat de ANRE, cu o putere instalată totală de 5225,95 kW, energia totală pe toate tehnologiile SER fiind de 126175861.0 kWh.

AEE are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și al valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și al schimbărilor climatice.

Energia solară provine din radiația solară, din care se obține energie electrică pe baza tehnologiei fotovoltaice sau energie termică prin metode de conversie termo-solară, transmite Știri.md.

Conversia energiei solare în energie termică este realizată în captatori solari, având funcţionarea bazată pe diverse principii constructive.

Din datele disponibile în cadrul AEE, în Republica Moldova actualmente există 54 de instalații fotovoltaice/producători de energie electrică din SER la tarif reglementat de ANRE, cu o putere instalată totală de 5225,95 kW, energia totală pe toate tehnologiile SER fiind de 126175861.0 kWh.

AEE are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și al valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și al schimbărilor climatice.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
2 ianuarie, 12:25
0
521

Nou șoc economic în Turcia: Electricitatea, scumpită peste noapte

2 ianuarie, 12:25
0
521

Turcia a crescut brusc, sâmbătă, prețurile la electricitate cu 50-100% pentru gospodării și companii și a majorat din nou costul gazelor naturale, accentuând tensiunile într-o economie care se confruntă cu o inflație deosebit de mare, transmite Reuters.

Nou șoc economic în Turcia: Electricitatea, scumpită peste noapteFoto: Digi Sport

Autoritatea de reglementare a pieței energiei a anunțat că prețurile la electricitate au fost majorate cu aproximativ 50% pentru gospodăriile cu consum redus și cu peste 100% pentru utilizatorii comerciali cu cerere mare, transmite Știri.md cu referire la hotnews.ro.

Prețurile la gazele naturale au sărit cu 25% pentru uzul rezidențial și cu 50% pentru uzul industrial, a anunțat și distribuitorul național BOTAS.

Creșterea prețurilor a fost de 15% pentru gazul folosit la generarea de energie electrică.

Inflația anuală a lirei turcești a sărit peste 21% în noiembrie și se estimează că va depăși 30% pentru decembrie, după o prăbușire a monedei în ultimele luni, provocată de o serie de reduceri ale dobânzilor.

Autoritatea de reglementare a pieței energiei a anunțat că prețurile la electricitate au fost majorate cu aproximativ 50% pentru gospodăriile cu consum redus și cu peste 100% pentru utilizatorii comerciali cu cerere mare, transmite Știri.md cu referire la hotnews.ro.

Prețurile la gazele naturale au sărit cu 25% pentru uzul rezidențial și cu 50% pentru uzul industrial, a anunțat și distribuitorul național BOTAS.

Creșterea prețurilor a fost de 15% pentru gazul folosit la generarea de energie electrică.

Inflația anuală a lirei turcești a sărit peste 21% în noiembrie și se estimează că va depăși 30% pentru decembrie, după o prăbușire a monedei în ultimele luni, provocată de o serie de reduceri ale dobânzilor.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
7 dec, 2021 12:29
7
320

Raport: Moldovenii plătesc printre cele mai mici prețuri la energie

7 dec, 2021 12:29
7
320

Moldovenii plătesc printre cele mai mici prețuri la electricitate din Europa de Est, potrivit unui raport compilat pe baza tarifelor practicate în peste 200 de țări și jurisdicții din întreaga lume.

Raport: Moldovenii plătesc printre cele mai mici prețuri la energieFoto: shtiu.ro

Republica Moldova se află pe locul trei în regiune în funcție de costul mediu pe kilowatt-oră (Kwh) și pe locul 58 la nivel global cu un preț de 0,085 dolari/Kwh, relevă studiul Cable.co.uk, transmite Știri.md cu referire la bani.md.

Studiul analizează peste 3.800 de tarife la energia electrică practicate în 230 de țări și jurisdicții începând cu luna iunie, costul mediu pe Kwh fiind calculat în baza a până la 60 de tarife individuale din fiecare țară. 

În cazul României, studiul analizează 59 de tarife, valabile la 11 august.

Cele mai mici prețuri la electricitate în Europa de Est, regiune în care este inclusă și Grecia, sunt plătite de consumatorii din Serbia (0,061 dolari/Kwh), Polonia (0,070 dolari/Kwh) și Republica Moldova (0,085 dolari/Kwh).

România, țara vecină achită printre cele mai mari prețuri la curentul electric din Europa de Est și  se află pe antepenultimul loc în regiune în funcție de costul mediu pe kilowatt-oră (Kwh) și ocupă locul 103 la nivel global, cu un preț de 0,134 dolari/Kwh.

În vestul Europei, costul mediu pe Kwh ajunge la 0,194 dolari, cele mai mici tarife fiind observate în Norvegia (0,093 dolari/Kwh), Insulele Åland (0,118 dolari/Kwh) și Andorra (0,127 dolari/Kwh), iar cele mai ridicate în Olanda (0,282 dolari/Kwh), Germania (0,323 dolari/Kwh) și Danemarca (0,350 dolari/Kwh). 

În ceea ce privește clasamentul global, cele mai mici prețuri sunt plătite de locuitorii din Libia (0,007 dolari/Kwh), Angola (0,013 dolari/Kwh), Sudan (0,014 dolari/Kwh) și Kârgâstan (0,017 dolari/Kwh), iar cele mai mari în țările insulare din Oceania (între 0,443 și 0,692 dolari/Kwh). 

Media globală se situează la 0,165 dolari/Kwh.

Republica Moldova se află pe locul trei în regiune în funcție de costul mediu pe kilowatt-oră (Kwh) și pe locul 58 la nivel global cu un preț de 0,085 dolari/Kwh, relevă studiul Cable.co.uk, transmite Știri.md cu referire la bani.md.

Studiul analizează peste 3.800 de tarife la energia electrică practicate în 230 de țări și jurisdicții începând cu luna iunie, costul mediu pe Kwh fiind calculat în baza a până la 60 de tarife individuale din fiecare țară. 

În cazul României, studiul analizează 59 de tarife, valabile la 11 august.

Cele mai mici prețuri la electricitate în Europa de Est, regiune în care este inclusă și Grecia, sunt plătite de consumatorii din Serbia (0,061 dolari/Kwh), Polonia (0,070 dolari/Kwh) și Republica Moldova (0,085 dolari/Kwh).

România, țara vecină achită printre cele mai mari prețuri la curentul electric din Europa de Est și  se află pe antepenultimul loc în regiune în funcție de costul mediu pe kilowatt-oră (Kwh) și ocupă locul 103 la nivel global, cu un preț de 0,134 dolari/Kwh.

În vestul Europei, costul mediu pe Kwh ajunge la 0,194 dolari, cele mai mici tarife fiind observate în Norvegia (0,093 dolari/Kwh), Insulele Åland (0,118 dolari/Kwh) și Andorra (0,127 dolari/Kwh), iar cele mai ridicate în Olanda (0,282 dolari/Kwh), Germania (0,323 dolari/Kwh) și Danemarca (0,350 dolari/Kwh). 

În ceea ce privește clasamentul global, cele mai mici prețuri sunt plătite de locuitorii din Libia (0,007 dolari/Kwh), Angola (0,013 dolari/Kwh), Sudan (0,014 dolari/Kwh) și Kârgâstan (0,017 dolari/Kwh), iar cele mai mari în țările insulare din Oceania (între 0,443 și 0,692 dolari/Kwh). 

Media globală se situează la 0,165 dolari/Kwh.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
22 noi, 2021 17:00
0
431

Țara care nu mai produce energie electrică pe bază de cărbune

22 noi, 2021 17:00
0
431

Portugalia a închis zilele trecute ultima sa termocentrală pe bază de cărbune, devenind a patra ţară din Uniunea Europeană care pune punct utilizării acestui combustibil fosil pentru a produce electricitate, transmite Reuters.

Țara care nu mai produce energie electrică pe bază de cărbuneFoto: agerpres.ro

ONG-ul pentru protecţia mediului Zero a precizat într-un comunicat de presă că termocentrala pe cărbune de la Pego, centrul Portugaliei, era al doilea mare emitent de CO2 din această ţară, şi a adăugat că "eliberarea de cea mai importantă sursă de gaze cu efect de seră este o zi glorioasă pentru Portugalia", transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

Încetarea utilizării cărbunelui pentru producţia de electricitate a avut loc cu mult înainte de 2030, data-ţintă pe care şi-a propus-o Portugalia cu privire la utilizarea acestui combustibil fosil.

Belgia, Austria şi Suedia sunt celelalte trei state membre ale UE care au încetat deja să mai utilizeze cărbune pentru a produce energie electrică.

Deşi un procent important de 60%-70% din energia electrică din Portugalia este produsă din surse regenerabilă, această ţară se bazează în continuare pe importurile de combustibili fosili pentru a-şi acoperi necesarul de energie.

Există îngrijorări că termocentrala de la Pego, care aparţine grupului privat Tejo Energia, ar putea fi reconvertită pentru a putea arde peleţi din lemn.

"Provocarea acum este să ne asigurăm că firmele de utilităţi nu fac greşeala de a înlocui cărbunele cu gazele naturale sau biomasă nesustenabilă", a declarat Kathrin Gutmann, director la Europe Beyond Coal.

"În mod clar, renunţarea la cărbune doar pentru a trece la al doilea cel mai prost combustibil fosil nu este un răspuns", a spus şi preşedintele ONG-ului Zero, Francisco Ferreira.

Un proiect de document consultat de Reuters în luna iunie arată că Uniunea Europeană se gândeşte să înăsprească regulile cu privire la posibilitatea ca energia produsă pe baza arderii lemnului să fie clasificată drept regenerabilă.

ONG-ul pentru protecţia mediului Zero a precizat într-un comunicat de presă că termocentrala pe cărbune de la Pego, centrul Portugaliei, era al doilea mare emitent de CO2 din această ţară, şi a adăugat că "eliberarea de cea mai importantă sursă de gaze cu efect de seră este o zi glorioasă pentru Portugalia", transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

Încetarea utilizării cărbunelui pentru producţia de electricitate a avut loc cu mult înainte de 2030, data-ţintă pe care şi-a propus-o Portugalia cu privire la utilizarea acestui combustibil fosil.

Belgia, Austria şi Suedia sunt celelalte trei state membre ale UE care au încetat deja să mai utilizeze cărbune pentru a produce energie electrică.

Deşi un procent important de 60%-70% din energia electrică din Portugalia este produsă din surse regenerabilă, această ţară se bazează în continuare pe importurile de combustibili fosili pentru a-şi acoperi necesarul de energie.

Există îngrijorări că termocentrala de la Pego, care aparţine grupului privat Tejo Energia, ar putea fi reconvertită pentru a putea arde peleţi din lemn.

"Provocarea acum este să ne asigurăm că firmele de utilităţi nu fac greşeala de a înlocui cărbunele cu gazele naturale sau biomasă nesustenabilă", a declarat Kathrin Gutmann, director la Europe Beyond Coal.

"În mod clar, renunţarea la cărbune doar pentru a trece la al doilea cel mai prost combustibil fosil nu este un răspuns", a spus şi preşedintele ONG-ului Zero, Francisco Ferreira.

Un proiect de document consultat de Reuters în luna iunie arată că Uniunea Europeană se gândeşte să înăsprească regulile cu privire la posibilitatea ca energia produsă pe baza arderii lemnului să fie clasificată drept regenerabilă.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
2 noi, 2021 14:36
0
374

Spînu: Moldova trebuie să aibă o alternativă la importul de gaze și electricitate

2 noi, 2021 14:36
0
374

Moldova ar trebui să aibă o alternativă de încredere pentru importul de gaze naturale şi energie electrică, a spus viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

Spînu: Moldova trebuie să aibă o alternativă la importul de gaze și electricitateFoto: protv.md

Potrivit agenţiei Infotag, luni seara, la postul PRO TV Chişinău, el a spus că s-a făcut foarte puţin în această direcţie, iar acum republica trebuie să elaboreze un plan de măsuri pentru următorii doi ani, transmite Știri.md.

"În ceea ce priveşte furnizarea de energie electrică, trebuie să rezolvăm subiectul interconectării liniilor electrice cu România, precum şi să creştem producţia de energie electrică în ţară, mărind volumul de la actualul nivel de 20% la 30%", a spus el.

Vorbind despre alternativa la gaz, Spînu a numit actuală crearea unei rezerve de gaze de stat în perioada de vară, când preţurile la gaze sunt în scădere.

"Moldova poate rezerva gaze naturale în depozitele subterane din România şi Ucraina pentru a le utiliza în momentele critice, când, de exemplu, apar probleme tehnice în furnizarea de gaze a republicii", a spus Spînu.

Întrebat în ce arbitraj se poate de adresat în cazul unui litigiu între Moldovagaz şi Gazprom, viceprim-ministrul a spus că părţile au ajuns la un acord ca litigiile să fie soluţionate în curţile de arbitraj din Moscova, Stockholm şi Chişinău.

Andrei Spînu a spus că autorităţile au ajuns la un acord cu privire la aprovizionarea cu gaze, dar asta nu înseamnă că toate problemele au fost rezolvate.

"Principalele dintre acestea sunt datoria Moldovagaz şi divizarea companiei în întreprinderi separate, în conformitate cu obligaţiile Republicii Moldova în temeiul celui de-al Treilea Pachet Energetic", a spus el.

Spînu a explicat că protocolul semnat între Guvern şi Gazprom nu este un document internaţional.

"Este mai degrabă o foaie de parcurs pentru rezolvarea problemelor acumulate de-a lungul a 30 de ani", a spus Spînu, exprimându-şi optimismul cu privire la viitoarele acorduri între Guvernul Republicii Moldova şi Gazprom în 2022.

Potrivit agenţiei Infotag, luni seara, la postul PRO TV Chişinău, el a spus că s-a făcut foarte puţin în această direcţie, iar acum republica trebuie să elaboreze un plan de măsuri pentru următorii doi ani, transmite Știri.md.

"În ceea ce priveşte furnizarea de energie electrică, trebuie să rezolvăm subiectul interconectării liniilor electrice cu România, precum şi să creştem producţia de energie electrică în ţară, mărind volumul de la actualul nivel de 20% la 30%", a spus el.

Vorbind despre alternativa la gaz, Spînu a numit actuală crearea unei rezerve de gaze de stat în perioada de vară, când preţurile la gaze sunt în scădere.

"Moldova poate rezerva gaze naturale în depozitele subterane din România şi Ucraina pentru a le utiliza în momentele critice, când, de exemplu, apar probleme tehnice în furnizarea de gaze a republicii", a spus Spînu.

Întrebat în ce arbitraj se poate de adresat în cazul unui litigiu între Moldovagaz şi Gazprom, viceprim-ministrul a spus că părţile au ajuns la un acord ca litigiile să fie soluţionate în curţile de arbitraj din Moscova, Stockholm şi Chişinău.

Andrei Spînu a spus că autorităţile au ajuns la un acord cu privire la aprovizionarea cu gaze, dar asta nu înseamnă că toate problemele au fost rezolvate.

"Principalele dintre acestea sunt datoria Moldovagaz şi divizarea companiei în întreprinderi separate, în conformitate cu obligaţiile Republicii Moldova în temeiul celui de-al Treilea Pachet Energetic", a spus el.

Spînu a explicat că protocolul semnat între Guvern şi Gazprom nu este un document internaţional.

"Este mai degrabă o foaie de parcurs pentru rezolvarea problemelor acumulate de-a lungul a 30 de ani", a spus Spînu, exprimându-şi optimismul cu privire la viitoarele acorduri între Guvernul Republicii Moldova şi Gazprom în 2022.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
13 oct, 2021 07:38
0
521

Criza gazelor: Companiile de electricitate din Europa vor să revină la cărbune

13 oct, 2021 07:38
0
521

În condițiile în care prețul gazelor este în creștere, companiile de producere a energiei electrice iau în considerare revenirea la utilizarea cărbunelui pentru producerea electricității, informează Euronews.

Criza gazelor: Companiile de electricitate din Europa vor să revină la cărbuneFoto: Business recorder

Potrivit sursei, în Europa prețul la cărbune a crescut vertiginos în ultimele luni, chiar dacă mai puțin decât prețurile la gaze, dar ar duce la micșorări de cheltuieli în cazul utilizării cărbunelui, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Prețul la cărbune aproape s-a dublat față de cel de la începutul anului, iar prețul la gaze este aproape de patru ori mai mare decât la începutul lui 2021.

Înainte de noua rundă din noiembrie a negocierilor Națiunilor Unite, în Scoția, privind schimbările climaterice, UE a încurajat marii poluatori ai mediului să-și asume noi scopuri ambițioase și să renunțe la energia obținută prin arderea cărbunelui.

UE are un sistem de verificare a emisiilor de gaze, instrument principal pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care acuză centralele electrice și fabricile pentru fiecare tonă de dioxid de carbon, pe care o emit.

Centralele electrice, care utilizează arderea gazelor, operau mai ieftin decât echivalentele lor ce utilizau cărbuni, din cauza costurilor adiționale pentru emisiile de gaze la arderea cărbunilor. Dar acest lucru s-a schimbat în iulie, curent.

„În timp ce generația cărbunelui european a fost strâmtorată de prețurile record la începutul verii, prețurile la gaze au crescut, ceea ce a dus la utilizarea alternanței dintre gaze și cărbune”, spune un analist de la Bank of America.

Prețurile mari la gaze la fel a determinat revenirea la petrol în Marea Britanie, unde cărbunele constituie 2% din mixul de resurse, iar țara se confruntă cu un deficit de surse de electricitate pentru această iarnă.

În Germania, centralele pe cărbune și centralele pe gaz au început să utilizeze mai mult cărbunele brun. Acesta este mai ieftin decât produsele petroliere, dar a fost exclus de pe piață după creșterea taxelor la permisele de carbon.

„Tranziția la electricitate are loc, dar nu în regimul de urgență necesar: emisiile de gaze sunt în direcție greșită”, a menționat liderul de programe globale Ember, Dave Jones.

În Germania se folosește tot mai des combinația dintre cărbune și cărbunele brun la generarea energiei electrice.

Potrivit sursei, în Europa prețul la cărbune a crescut vertiginos în ultimele luni, chiar dacă mai puțin decât prețurile la gaze, dar ar duce la micșorări de cheltuieli în cazul utilizării cărbunelui, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Prețul la cărbune aproape s-a dublat față de cel de la începutul anului, iar prețul la gaze este aproape de patru ori mai mare decât la începutul lui 2021.

Înainte de noua rundă din noiembrie a negocierilor Națiunilor Unite, în Scoția, privind schimbările climaterice, UE a încurajat marii poluatori ai mediului să-și asume noi scopuri ambițioase și să renunțe la energia obținută prin arderea cărbunelui.

UE are un sistem de verificare a emisiilor de gaze, instrument principal pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care acuză centralele electrice și fabricile pentru fiecare tonă de dioxid de carbon, pe care o emit.

Centralele electrice, care utilizează arderea gazelor, operau mai ieftin decât echivalentele lor ce utilizau cărbuni, din cauza costurilor adiționale pentru emisiile de gaze la arderea cărbunilor. Dar acest lucru s-a schimbat în iulie, curent.

„În timp ce generația cărbunelui european a fost strâmtorată de prețurile record la începutul verii, prețurile la gaze au crescut, ceea ce a dus la utilizarea alternanței dintre gaze și cărbune”, spune un analist de la Bank of America.

Prețurile mari la gaze la fel a determinat revenirea la petrol în Marea Britanie, unde cărbunele constituie 2% din mixul de resurse, iar țara se confruntă cu un deficit de surse de electricitate pentru această iarnă.

În Germania, centralele pe cărbune și centralele pe gaz au început să utilizeze mai mult cărbunele brun. Acesta este mai ieftin decât produsele petroliere, dar a fost exclus de pe piață după creșterea taxelor la permisele de carbon.

„Tranziția la electricitate are loc, dar nu în regimul de urgență necesar: emisiile de gaze sunt în direcție greșită”, a menționat liderul de programe globale Ember, Dave Jones.

În Germania se folosește tot mai des combinația dintre cărbune și cărbunele brun la generarea energiei electrice.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
5 oct, 2021 13:08
2
206

Preţurile europene la gaze şi electricitate au atins noi recorduri

5 oct, 2021 13:08
2
206

Preţurile de referinţă în Europa la gaze naturale şi electricitate au atins marţi noi maxime istorice, pe fondul temerilor persistente cu privire la aprovizionare în contextul celei mai grave crize energetice din ultimele decenii, transmite Bloomberg.

Preţurile europene la gaze şi electricitate au atins noi recorduriFoto: tvr.ro

Europa a fost lovită de o creştere explozivă a preţurilor la energie pe măsură ce economiile au ieşit din pandemie, ceea ce a stimulat cererea tocmai când oferta de energie s-a diminuat, transmite Știri.md cu referire la Tvr.ro.

Creşterea costurilor la energie începe să se repercuteze asupra producţiei industriale, ceea ce creşte riscul unor noi volatilităţi, pe măsură ce companiile se gândesc să îşi reducă producţia iar consumatorii utilizează combustibili alternativi.

La hub-ul de gaze din Olanda, cotaţiile futures la gaze naturale au crescut marţi dimineaţa cu 7,6%, până la 104 euro pentru un Megawatt oră, în condiţiile în care livrările de gaze din Rusia, principalul furnizor al continentului, au rămas limitate iar livrările din Norvegia au scăzut. 

În ultima lună preţurile la gaze naturale aproape s-au dublat în condiţiile în care stocurile Europei sunt la cel mai scăzut nivel pentru acest sezon din ultimul deceniu.

În paralel, preţul la energie electrică pentru luna următoare în Germania a urcat la un nivel record de 217 euro pentru un Megawatt oră, iar pentru contractul cu livrare în anul următor preţurile au atins un maxim istoric de 147 de euro pentru un Megawatt oră.

În acest context, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunţat marţi că liderii Uniunii Europene vor discuta ideea înfiinţării unei rezerve strategice de gaze naturale a UE precum şi decuplarea preţurilor la electricitate de preţurile la gaze naturale, cu ocazia summitului lor care va avea loc la finele lunii octombrie.

Europa a fost lovită de o creştere explozivă a preţurilor la energie pe măsură ce economiile au ieşit din pandemie, ceea ce a stimulat cererea tocmai când oferta de energie s-a diminuat, transmite Știri.md cu referire la Tvr.ro.

Creşterea costurilor la energie începe să se repercuteze asupra producţiei industriale, ceea ce creşte riscul unor noi volatilităţi, pe măsură ce companiile se gândesc să îşi reducă producţia iar consumatorii utilizează combustibili alternativi.

La hub-ul de gaze din Olanda, cotaţiile futures la gaze naturale au crescut marţi dimineaţa cu 7,6%, până la 104 euro pentru un Megawatt oră, în condiţiile în care livrările de gaze din Rusia, principalul furnizor al continentului, au rămas limitate iar livrările din Norvegia au scăzut. 

În ultima lună preţurile la gaze naturale aproape s-au dublat în condiţiile în care stocurile Europei sunt la cel mai scăzut nivel pentru acest sezon din ultimul deceniu.

În paralel, preţul la energie electrică pentru luna următoare în Germania a urcat la un nivel record de 217 euro pentru un Megawatt oră, iar pentru contractul cu livrare în anul următor preţurile au atins un maxim istoric de 147 de euro pentru un Megawatt oră.

În acest context, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunţat marţi că liderii Uniunii Europene vor discuta ideea înfiinţării unei rezerve strategice de gaze naturale a UE precum şi decuplarea preţurilor la electricitate de preţurile la gaze naturale, cu ocazia summitului lor care va avea loc la finele lunii octombrie.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
1 oct, 2021 08:10
1
358

Bloomberg: Gazele și electricitatea din Europa ating noi prețuri record

1 oct, 2021 08:10
1
358

Gazele și electricitatea din Europa ating noi prețuri record, cu creșteri importante în Olanda, Marea Britanie, Germania și Franța. Cel mai probabil, aprovizionarea va fi tot mai dificilă în următoarele luni.

Bloomberg: Gazele și electricitatea din Europa ating noi prețuri record

Deși rezervele de gaze, cărbune sau apă necesare pentru producția de electricitate sunt insuficiente, cererea pentru curent este în continuă creștere, pe fondul redeschiderii economiilor, după blocajele generate de pandemie, explică Bloomberg citat de Biziday, transmite Știri.md cu referire la Jurnal.md.

Prețul pentru gazul natural a atins valori record în Olanda, UK, Germania și Franța. Dacă în Olanda, considerată piață etalon pentru Europa, creșterea de joi a fost de 13,4%, până la 98,23 de euro, în Germania a fost de 12%, până la 132 de euro pentru un megawatt/oră, iar în Franța de 10,3%, până la 135,50 de euro. În Marea Britanie, tariful pentru luna următoare s-a apreciat cu 17,5%.

Cantitatea de gaze rusești livrate către terminalul Mallnow din Germania este cu o treime mai mică decât la începutul săptămânii, marcând o nouă scădere după recuperarea parțială de miercuri. Bloomberg notează că este foarte probabil ca și exporturile de cărbune din Rusia să fie limitate. Cantitățile de resurse înmagazinate pentru sezonul de iarnă se află la cele mai scăzute niveluri aferente acestei perioade, din ultimii 10 ani.

Potrivit unui raport întocmit de firma de specialitate Inspired Energy, importurile de gaz natural lichefiat în Europa vor rămâne la niveluri scăzute, din cauza faptului că producătorii și furnizorii se orientează să satisfacă mai degrabă cererea de pe piața asiatică.

În contextul scumpirilor, tot astăzi, preşedintele României, Klaus Iohannis, a solicitat discutarea la nivelul Consiliului European, cât mai curând posibil, a temei privind creşterea preţurilor la energie. “Președintele a subliniat necesitatea identificării unor soluţii europene comune, bine pregătite, pe baza propunerilor care urmează să fie făcute de către Comisia Europeană şi a contribuţiei miniștrilor de specialitate din statele membre ale Uniunii Europene, astfel încât să poată fi atenuate efectele creşterilor preţurilor la energie pentru cetățenii europeni”, a transmis Administrația Prezidențială.

Deși rezervele de gaze, cărbune sau apă necesare pentru producția de electricitate sunt insuficiente, cererea pentru curent este în continuă creștere, pe fondul redeschiderii economiilor, după blocajele generate de pandemie, explică Bloomberg citat de Biziday, transmite Știri.md cu referire la Jurnal.md.

Prețul pentru gazul natural a atins valori record în Olanda, UK, Germania și Franța. Dacă în Olanda, considerată piață etalon pentru Europa, creșterea de joi a fost de 13,4%, până la 98,23 de euro, în Germania a fost de 12%, până la 132 de euro pentru un megawatt/oră, iar în Franța de 10,3%, până la 135,50 de euro. În Marea Britanie, tariful pentru luna următoare s-a apreciat cu 17,5%.

Cantitatea de gaze rusești livrate către terminalul Mallnow din Germania este cu o treime mai mică decât la începutul săptămânii, marcând o nouă scădere după recuperarea parțială de miercuri. Bloomberg notează că este foarte probabil ca și exporturile de cărbune din Rusia să fie limitate. Cantitățile de resurse înmagazinate pentru sezonul de iarnă se află la cele mai scăzute niveluri aferente acestei perioade, din ultimii 10 ani.

Potrivit unui raport întocmit de firma de specialitate Inspired Energy, importurile de gaz natural lichefiat în Europa vor rămâne la niveluri scăzute, din cauza faptului că producătorii și furnizorii se orientează să satisfacă mai degrabă cererea de pe piața asiatică.

În contextul scumpirilor, tot astăzi, preşedintele României, Klaus Iohannis, a solicitat discutarea la nivelul Consiliului European, cât mai curând posibil, a temei privind creşterea preţurilor la energie. “Președintele a subliniat necesitatea identificării unor soluţii europene comune, bine pregătite, pe baza propunerilor care urmează să fie făcute de către Comisia Europeană şi a contribuţiei miniștrilor de specialitate din statele membre ale Uniunii Europene, astfel încât să poată fi atenuate efectele creşterilor preţurilor la energie pentru cetățenii europeni”, a transmis Administrația Prezidențială.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...