Vladimir Bolea: Managementul prost și hoția au dus la starea precară a CFM

Oficialul susține că dificultățile acumulate în ultimii ani au fost generate de probleme de administrare și de degradarea infrastructurii feroviare, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

„Problema era complexă, inclusiv din cauza unui management foarte slab și o conducere foarte proastă a CFM. Hoție și furt din toate părțile. A fost o perioadă dificilă, cu presiune în modul de administrare a CFM. A fost nevoie de timp pentru ca angajații să revină la încredere. Prin optimizări și creșterea volumului de marfă transportată, am reușit să asigurăm plata salariilor din veniturile generate”, a declarat Bolea în cadrul emisiunii „În Context” de la postul național de televiziune.

Potrivit acestuia, stabilizarea financiară a întreprinderii a fost susținută de aproape dublarea veniturilor și de achitarea integrală a datoriilor salariale. În prezent, autoritățile afirmă că prioritatea este menținerea echilibrului financiar și extinderea activității economice a companiei.

„După stabilizare, obiectivul este dezvoltarea serviciilor și atragerea mai multor agenți economici. Ulterior, acest lucru ar putea permite și creșteri salariale”, a precizat vicepremierul.

Reconfigurarea rutelor și noi conexiuni logistice

Autoritățile susțin că unul dintre obstacolele majore pentru transportul feroviar l-a reprezentat dependența de rute care traversau teritoriul Ucrainei, inclusiv pentru transportul de mărfuri către Portul Giurgiulești.

În acest context, unele companii, în special din sectorul produselor petroliere, au început să evite aceste trasee din cauza riscurilor de securitate și a procedurilor vamale multiple, care afectau eficiența economică.

Pentru a oferi alternative interne, în 2025 au fost finalizate două segmente feroviare considerate strategice: Cantemir–Fălciu și Văleni–Giurgiulești. Acestea permit transportul pe rute exclusiv interne și conectarea mai eficientă la puncte logistice importante.

Potrivit Ministerului Infrastructurii, aceste modificări au început deja să genereze interes din partea marilor importatori, iar încasările lunare estimate ar putea depăși 70 de milioane de lei.

Planuri de modernizare și electrificare

Guvernul analizează, de asemenea, un program amplu de modernizare a infrastructurii feroviare, inclusiv electrificarea rețelei și trecerea la ecartament european. Proiectul ar putea permite viteze de circulație de până la 160 km/h și este estimat la 340–350 de milioane de euro, în discuții cu partenerii europeni.

„Piața este concurențială și trebuie să devenim competitivi pentru a ne menține pe piață. CFM are potențial de creștere în următorii ani”, a declarat Bolea.

Evoluția financiară

După ani de dificultăți financiare, CFM a înregistrat în ultimii doi ani o creștere semnificativă a veniturilor, de la aproximativ 702 milioane de lei în 2024 la circa 1,2 miliarde de lei în 2025. Autoritățile spun că această evoluție a permis acoperirea integrală a cheltuielilor și o mai bună predictibilitate operațională.

Pentru 2026, trendul pozitiv continuă, cu încasări preliminare de aproximativ 232,3 milioane de lei înregistrate doar în luna aprilie.

Context

Declinul CFM a început după 2009, pe fondul scăderii transportului de mărfuri, continuând în anii următori și agravându-se în 2022, odată cu reducerea tranzitului feroviar din Ucraina. Aceste evoluții au dus la scăderea veniturilor și la acumularea de restanțe salariale.

În 2025, Guvernul a aprobat un contract multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare, care prevede investiții în reparații, modernizare și creșterea competitivității transportului feroviar, inclusiv prin reducerea presiunii asupra infrastructurii rutiere.

Autoritățile afirmă că următorii ani vor fi decisivi pentru transformarea CFM într-un operator competitiv pe piața regională de transport.