Preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Dumitru Alaiba, a recunoscut că țara trece prin vremuri grele, dar a declarat că scumpirile pot fi oprite, transmite Știri.md.

”Prețurile scad și cresc în funcție de dinamica economiei, în funcție de cerere și ofertă și de concurență. Da, este posibil să vedem descreștere la prețuri, dar atunci când nu vei avea un vânzător și alți 5 care vor lupta pentru un client. Motivul scumpirilor nu e o întâmplare, explicația e simplă: piețele de la noi sunt controlate de câțiva jucători, monopoluri. Chestiile acestea trebuie de distrus și atunci prețurile vor scădea”, a explicat deputatul.

Întrebat când va începe destructurarea monopolurilor, Alaiba a evitat să răspundă. ”Nu vreau să promit și să spun că schemele se vor termina în 2022. Vă pot spune doar că totul depinde de felul în care vom construi această economie.

Economia noastră este construită pe stimulente bolnave. Să vii acum cu un produs nou pe piață este imposibil, te sufoci de birocrație și concurență. Toate chestiile trebuie distruse”, a mai adăugat acesta.

Despre aceasta a scris Dumitru Alaiba pe pagina sa de Facebook, transmite Știri.md.

„Văleu! Cei din Partidul Șor și-au amintit de grijile oamenilor. Propun soluții de depășire a crizei. 

Să întoarcă miliardul furat 7 ani în urmă. Ne-ar ajunge de compensații pentru creșterea tarifelor, iar de restul banilor am instala suficiente fotovoltaice ca să nu mai avem nevoie să importăm electricitate. Chiar și după asta, ne-ar mai rămâne jumate din bani. 

Noi am mai trecut prin crize, dar mai toate au fost „de import”. Fie embargouri, fie crize regionale sau mondiale, din urma cărora am avut de suferit. Furtul miliardului a cauzat prima și unica criză economică internă. Am pierdut cel puțin doi ani prielnici pentru creștere. Din cauza hoților miliardului. 

Să întoarcă ce au furat, după care să vină cu alte propuneri”, a conchis Alaiba.

Scumpirile se țin lanț în R. Moldova. Pentru a opri aceste majorări, Slusari propune guvernării să se apuce de ordine în Consiliul Concurenței ”și să organizeze monitorizarea prețurilor prin Ministerul Economiei”, transmite Știri.md.

”Conform datelor statistice, prețurile medii de consum în țara noastră au crescut aproape cu 14%, iar prețurile pentru produsele alimentare s-au majorat cu 17,46 % (un indiciu cel mai important pentru populația cu venituri mici). Ministrul Economiei ne-a chemat să ne adaptăm la scumpiri, că chipurile sunt în toată lumea.

Tendința inflaționistă într-adevăr există la nivelul mondial. Dar haideți să vedem cifre comparative. În zona euro prețurile au crescut în 2021 cu aproape 5%, deși alimentele s-au scumpit doar cu 2,3%. În România, inflația anuală este puțin peste 8%, iar prețurile la mărfurile alimentare s-au ridicat cu 6,69%. În Ucraina, care practic se află în război deschis, prețurile, în 2021, au crescut cu 10%, iar alimentele s-au scumpit cu 12%.

Deci, în Moldova, în cea mai săracă țara din Europa, inflația alimentară este cu 45% mai mare decât în Ucraina, aproape de 3 ori depășește rata similară din România și peste 7 ori este peste indiciul respectiv din zona euro.

De ce există asemenea decalaj enorm? În primul rând, în toate țările dezvoltate funcționează legislația antimonopol. Acolo nu se fac "reforme" aberante cu comasări incompatibile și nu lasă entitățile antimonopol pe minimum 6 luni fără conducere. Acolo se luptă real cu acorduri de cartel cu metodele dure și orice companie cunoaște că amenzile usturătoare de la autoritatea de control pentru orice abuz pe piață cu majorări nejustificate ale prețurilor poate duce la faliment.

În Moldova băieți șmecheri majorează prețuri la mai multe produse cum și când vor, știind foarte bine că nu există niciun control asupra prețurilor și că nu este protejată concurența. Mai ales că au noroc de paravanul guvernării, care în permanent vorbește doar despre scumpiri mondiale, stimulând creșterea prețurilor în țară.

Iar prețurile la alimente, în Moldova, pentru consumatori finali sunt determinate de supermarketuri și intermediari. Vreau să întreb pe cei din supermarketuri, unde sunt acele discounturi de 25-40% pe care voi le cereți de la furnizorii produselor agroalimentare? În buzunarele cui merg aceste așa zise reduceri? Atunci când lobby vostru a blocat la Președinție legea Platformei DA, conformă directivei europene din aprilie 2019, privind susținerea furnizorilor produselor agroalimentare prin plafonarea discounturilor până la 10%, argumentul vostru a fost că vor crește prețurile dacă actul respectiv va fi promulgat! Cifra inflației alimentare de 17,46 denotă minciuna voastră!

Este imperios necesar ca guvernarea URGENT să asigure funcționalitatea Consiliului Concurenței și să organizeze monitorizarea prețurilor prin Ministerul Economiei, precum și să limiteze la maximum rolul speculanților în formarea prețurilor, în special pentru produsele agroalimentare”, a declarat Slusari.

Deputatul PAS, Dumitru Alaiba, a scris pe pagina sa de Facebook că abia așteaptă să vadă toți fugarii veniți înapoi în R. Moldova, transmite Știri.md.

”Trei ani distanță. S-a schimbat ceva foarte tare în privirea lui Botnari. E greu să trăiești trei ani ca om de rând, în frică, știind că Plaha nu te poate proteja. Nimeni nu te poate proteja. E greu să trăiești știind bine ce ai făcut, câte vieți ai distrus, câte crime ai coordonat, să trăiești trei ani cu sentimentul că s-ar putea să trebuiască să răspunzi pentru cel puțin o parte din cele comise. 

Abia aștept să văd ce a rămas din cândva fiorosul Plahotniuc, de care se temea o țară. 

Răsplata vine. Mai greu decât mi-aș dori, dar vine. V-am spus-o când încă erați la guvernare. Când încă toți se temeau de voi. V-am spus-o în primele mele două luni de mandat de deputat: 

Nu scăpați nici unul!”, a scris acesta.

Citește și: Botnari, alias Borsetka: Sunt cu familia în UK. Din presă am aflat că sunt cercetat și căutat

Citește și: Mandat de arest preventiv pe numele lui Botnari: De ce este învinuit

„Băiețele, pari cel mai „jmecher” din gașcă. Lasă-te de porcării”, i-a răspuns Chicu, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.info.

„Da matale ai fost vreodată la protest? A.. da, ai fost, scuze. Iunie 2019, pe scena cu Plahotniuc”, a scris într-un comentariu Alaiba.

„Alaiba, băiețele. Tu pari cel mai jmecher din toată gașca de analfabeți. Cred că înțelegi bine cum o veți termina. Fii băiat deștept, lasă-te de porcării, băiete”, i-a răspuns Chicu.

Analistul politici Dionis Cenușă a criticat declarațiile ministrului Justiție, Sergiu Litvinenco, referitor la funționarii de stat care își publică facturile. Acesta susține că Litvinenco „trebuie să-și retragă dreclarațiile și să-și ceară scuze publice”.

Fostul prim-ministru, Ion Chicu susține că „zeci de mii de moldoveni rabdă povara facturilor insuportabile, în speranța oarbă că un potlogar va face reforma justiției”. Acesta susține că Litvinenco sperie lumea cu „represalii”.

Prevederile se conțin într-un proiect al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, supus dezbaterilor publice, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Astfel, la serviciile regulate în trafic interraional, pentru categoria de confort II, vor putea fi stabilite tarife majorate până la 70 bani/km, pentru categoria de confort I – până la 80 bani/km.

La serviciile regulate în trafic raional, pentru categoria de confort II – până la 90 bani/km, iar pentru categoria de confort I – până la 1 leu/km.

Aceasta, pe fonul unor tarife generale de 70 bani/km pentru categoria de confort I și 60 bani/km pentru categoria de confort II.

Noile calcule aferente procesului de stabilire a tarifelor au fost făcute inclusiv în baza discuțiilor purtate cu reprezentanții operatorilor de transport rutier, reprezentanții autorităților publice locale, precum și în urma numeroaselor adresări din partea cetățenilor cu privire la asigurarea accesului cetățenilor la servicii de transport în zonele rurale, se menționează în nota informativă a proiectului.

În luna noiembrie, transportatorii au protestat în fața Guvernului cerând creșterea tarifului până la 1,20 lei/km. Atunci, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, a spus că solicitarea transportatorilor privind dublarea tarifelor este nejustificată. Toto atunci, oficialul a spus că, atât timp cât transportatorii nu investesc în modernizarea unităților de transport, nu poate fi vorba despre o majorare de tarif.

Conform estimărilor Oficiului pentru Statistici de la Berlin, valoarea PIB-ului Germaniei a crescut cu 2,7% în 2021, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Însă Guvernul de la Berlin calculase o creştere de 3,5%, iar analiştii economici se aşteptau la 4,0%.

Ritmul de creştere economică a scăzut cu 0,5-1,0% în trimestrul al patrulea. Datele definitive privind situaţia economică din 2021 vor fi anunţate la sfârşitul lunii ianuarie.

Potrivit Asociaţiei Industriei Germane (BDI), scăderea ritmului de producţie a fost afectată de persistenţa blocajelor în reţelele de aprovizionare cu materii prime şi piese.

"Aparent, reducerea serviciilor din cauza restricţiilor pandemice a supracompensat creşterea uşoară din industrie. Pentru primul trimestru din 2022, ne aşteptăm la un nou minus, din cauza tulpinii Omicron", explică Jörg Krämer, economist la Commerzbank, estimând că, ulterior, economia Germaniei va avea o creştere puternică.

"Cum să vă spun?! Părculețe și trotuare. Asta e tot ce merită chișinăuienii?", se întreabă Alaiba în cadrul unei emisiuni de la N4, transmite Știri.md.

Deputatul a fost întrebat și despre cum vede el orașul dacă în fruntea Primăriei ar fi un membru PAS.

"În primul rând, un oraș cu oportunități, cu locuri de muncă, cu investiții, cu probleme structurale rezolvate, cu corupția ținută într-o situație deloc confortabilă, mai puține scheme prin construcții. Poate, nu ar trebui să spun asta, dar eu văd paralele cu ce a făcut Șor la Orhei și ce se face acum în Chișinău. În afară de niște părculețe și atât. Eu nu spun că e urât, da, într-adevăr, pe Ștefan sau pe Creangă nu e așa oribil cum era, dar au trecut doi ani", mai spune Alaiba.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni de la N4, transmite Știri.md.

"Da, eu cred că da", a răspuns Alaiba.

Menționăm că Andrei Spînu, într-o altă ediție a emisiunii, a spus că Maia Sandu nu ar avea, deocamdată, concurenți în lupta pentru al doilea mandat.

"E decizia doamnei președinte. Eu îmi doresc ca dumneaei să candideze și va avea toată susținerea", a spus atunci Spînu.

Chișinău, 14 ianuarie 2022. Victoriabank anunță o nouă promoție cu multiple avantaje. Până pe 31 martie inclusiv, poți efectua transferuri în MDL prin VB24, dintr-un cont curent în altul, fără a plăti vreun comision. 

• Simplu

• Comod

• De oriunde și oricând, fără a sta în fața unui ghișeu

Toate acestea sunt posibile datorită serviciilor digitale oferite de Victoriabank. 

Acum, poți efectua: 

• transferuri intrabancare și interbancare prin VB24 (Mobile și Web)

• plăți dintr-un cont curent în alt cont curent

• transferuri între conturile Victoriabank, dar și dintr-un cont Victoriabank în unul al altei bănci din Republica Moldova, cu excepția plăților făcute în regim de urgență

Plățile în MDL sunt posibile în VB24 prin sistemul automatizat de plăți interbancare (SAPI) al BNM din 1 decembrie 2021.

Avantaje:

• Procesarea automată și în timp real a plăților intra- și interbancare în MDL

• Efectuarea unor plăți urgente, online, iar cele intrabancare - și în regim non-stop

• Simplificarea interfeței utilizatorului, prin unificarea mai multor tipuri de transferuri în MDL 

Victoriabank investește în digitalizare

În 2018, Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din România, devine acționar majoritar al Victoriabank, alături de BERD. Investițiile în platformele digitale sunt o prioritate, acestea reprezentând viitorul. Victoriabank este prima bancă care a introdus plățile cu telefonul, prin aplicația gratuită VB24 Pay, iar în 2019 – plățile cu Garmin Pay. Utilizatorii de carduri își pot gestiona conturile de la distanță prin: VB24 Web, VB24 Mobile, iar persoanele juridice – prin VB24 Business. Victoriabank este inclusă în Registrul global al furnizorilor de servicii Visa și Mastercard în ceea ce privește securitatea plăților digitale.

În cadrul unei emisiuni televizate, deputatul PAS a spus că a susţinut amendamentul avizat negativ de Guvern pentru ca ţara să intre în noul an cu bugetul aprobat, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

"- Atunci când aţi semnat politica bugetar fiscală pentru 2022, ştiaţi foarte bine că acel amendament este neconstituţional? - Dar care era soluţia? Noi trebuia să urnim din loc un proces în care ne-am trezit, pentru că din neatenţie, din greşeală, să spunem cum ar fi, dar ne-am pomenit cu o lege votată care conţinea un amendament neconstituţional. - Nu miroase a Cod penal? - De ce? Cu ce anume? Nu am nicio problemă să ofer aceste explicaţii", a spus Dumitru Alaiba.

Anterior, şi deputatul PAS Olesea Stamate, preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, care a citit amendamentul în plenul Parlamentului, a recunoscut că a ştiut despre avizul negativ al Executivului. Dacă amendamentul intra în vigoare, atunci salariile judecătorilor de la Curtea Constituţională ar fi crescut până la 82 de mii de lei. Șeful statului, Maia Sandu, însă a refuzat să promulge legea, aşa că bugetul pentru 2022 a fost supus votului din nou. Astfel, lefurile magistraților Înaltei Curți nu s-au dublat, dar tot au crescut. De exemplu, preşedintele Curţii, Domnica Manole, va avea în acest an o leafă cu 6 mii de lei mai mare decât în 2021. Astfel, salariul ei brut este de 45 de mii de lei, iar al unui judecător - de 41 de mii de lei.

În 2022 și deputații vor primi mai mult. Dumitru Alaiba nu ştie cu cât i s-a majorat leafa, dar spune că nu a mai avut niciodată un salariu atât de mic ca cel de deputat.

"Nu pot să vă spun exact. S-a majorat, într-adevăr s-a majorat. - Domnul Spînu nu ştie cu cât, domnul Popşoi nu ştie, dumneavoastră nu ştiţi... - O să aflu această informaţie. - Tare bine trăiţi voi toţi. - Dacă e să iau experienţa mea, eu în viaţă salariu mai mic nu am avut", a declarat deputatul PAS.

Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru acest an, salariul unui deputat a crescut cu 7,7%, până la 19.500 de lei. Acest lucru a provocat un val de critici. În replică, guvernarea a spus că vor creşte salariile tuturor bugetarilor.