Ucraina prelungește taxele antidumping pentru cimentul din R. Moldova

Decizia a fost adoptată pe 21 mai şi este rezultatul unei revizuiri de către Comisia Interdepartamentală pentru Comerț Internațional (ICIT) a măsurilor antidumping aplicate în 2019 ca urmare a unei anchete antidumping privind importul de ciment în Ucraina, în special clincher de ciment și ciment, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com. 

Ucraina îşi protejează piaţa

„Sprijinirea și protejarea producătorilor ucraineni este una dintre prioritățile cheie ale Guvernului. Mai ales când vine vorba de protecția împotriva importurilor neloiale....Ucraina aderă la principiile deschiderii, dar este pregătită să își protejeze piața în conformitate cu regulile OMC, a remarcat prim-viceprim-ministrul Ucrainei Iulia Svyrydenko, ministrul Economiei.

Revizuirea măsurilor antidumping a fost inițiată în mai 2024 ca urmare a expirării termenului lor de cinci ani, iar pentru extinderea termenului au insistat trei mari producători de ciment din Ucraina - Vypcem (Dykerhoff Cement Ucraina), controlat de grupul CRH din Irlanda (unul dintre cei mai mari producători din Europa), Ivano-Frankivskcement, controlat de Mikola Kruts și Kryvyi Rih Cement, (controlat de milionarul ucrainean Ihor Mazepa, care împreună produc peste 70% din cimentul din Ucraina și fac parte din Asociația Ukrcement.

Anterior aceşti producători au fost obiectul unei anchete antimonopol din Ucraina, pentru că au majorat nejustificat preţurile la ciment, la scurt timp după impunerea taxelor anti-dumping.

Potrivit presei din Ucraina, Lafarge Ciment (Moldova) SA a propus restricții voluntare de prețuri pentru revenirea pe piața ucraineană. Participanții la piață au solicitat ca informațiile privind prețurile propuse să fie făcute publice. De notat că în afară de Lafarge Ciment, mai este fabrica de ciment de la Rîbniţa, controlată de autorităţile separatiste de la Tiraspol şi afacerşti locali.  

Alena Omelchenko, partner la „Ilyashev and Partners”, firma de avocatură ce s-a ocupat de promovarea extinderii tarifelor, a declarat că introducerea acestora în 2019 a permis stoparea importurilor de tip dumping, iar extinderea cu 5 ani până în 2030 "este un pas important pentru asigurarea stabilității pe termen lung și a dezvoltării industriei cimentului din Ucraina".

"Astfel de măsuri corespund normelor comerciale internaționale și sunt necesare pentru protejarea intereselor naționale în domeniul comerțului exterior”, a declarat Omelchenko.

Pasivitatea autorităților Moldovei în ceea ce privește apărarea intereselor naționale în comerțul cu Ucraina

Decizia autorităţilor de la Kiev denotă că Guvernul Republicii Moldova, prin reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Economice, nu a reuşit să obţină eliminarea acestei bariere ce aduce prejudicii economice.

Anul trecut, Marina Soloviova, directoare de program la Centrul Expert-Grup, constata într-o analiză a esenței și circumstanțelor instituirii de către autoritățile ucrainene a taxei anti-dumping la importul de ciment originar din Moldova, că în decurs de cinci ani, Guvernul de la Chişinău aşa-şi nu a inițiat procesul de soluționare a disputei conform procedurii prevăzute de OMC.

În opinia expertei, pasivitatea autorităților Moldovei în ceea ce privește apărarea intereselor naționale în comerțul cu Ucraina poate fi explicată, la prima vedere, în termeni umanitari.

„Taxele anti-dumping prejudiciază interesele producătorilor din Moldova și, indirect, veniturile bugetului public, însă Ucraina se află în război și noi nu vrem, omenește, să atragem țara vecină într-un alt conflict, fie el și comercial”, scrie Marina Soloviova.

Ea, însă, adăuga că la o examinare mai atentă se poate observa că taxele anti-dumping la ciment nu sunt nici în interesele Ucrainei ca stat, ci în favoarea unor producători privaţi şi în detrimentul intereselor consumatorilor. În consecinţă, Marina Soloviova afirmă că decizia autorităților ucrainene este contestabilă și ea prejudiciază nu doar interesele economice ale Moldovei, ci și pe cele ale Ucrainei, „vasalizând politicile statului unor interese private”.

„Pasivitatea autorităților Republicii Moldova în ceea ce privește apărarea intereselor naționale de practicile protecționiste neconforme ale altor țări nu doar dăunează producătorilor naționali și aduce prejudicii bugetului public, ci și creează condiții prielnice pentru ca marea corupție din țara vecină să subordoneze politica statului intereselor sale private, în detrimentul consumatorilor, contribuabililor, dar și partenerilor externi de dezvoltare”, constată experta.

De notat că, un an în urmă, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării susţinea că ar menține o comunicare deschisă și transparentă cu partea ucraineană şi că speră că această problemă va fi rezolvată și eliminată.