Transnistria, în colaps: Salariile, plătite în tranșe. Ce urmează

Economia transnistreană a fost grav afectată de oprirea livrărilor directe de gaze rusești, în ianuarie 2025. Fără resurse energetice ieftine, regiunea nu și-a mai putut susține industriile mari și nici bugetul local, dependent în proporție covârșitoare de veniturile din vânzarea de energie electrică produsă la Centrala MGRES din Cuciurgan, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, explică faptul că modelul care a funcționat timp de peste 30 de ani – producție de curent din gaze gratuite, vândut Chișinăului și convertit în venituri pentru Tiraspol – s-a prăbușit definitiv la 1 ianuarie 2025. Între timp, niciun model alternativ nu a fost implementat.

Aproximativ 300.000 de persoane locuiesc în regiunea transnistreană, dintre care aproape jumătate sunt pensionari. Salariile bugetarilor și pensiile sunt, pentru cei mai mulți, singurele surse de venit.

Potrivit portalului „Zona de Securitate”, deja în ultimele săptămâni, mai mulți funcționari s-au plâns online de întârzieri salariale. Conform deciziei sovietului suprem din 25 iunie, impozitele colectate de la Tiraspol, circa 75 de milioane de ruble (aproximativ 82,5 milioane de lei moldovenești), vor acoperi cea mai mare parte a acestor plăți. În restul localităților, veniturile fiscale se ridică la doar opt milioane de ruble.

Pentru a face față situației, liderul separatist, Vadim Krasnoselski, a cerut ca, începând cu 1 iulie, salariile și pensiile să nu mai fie achitate într-o singură tranșă lunară, ci în plăți eșalonate, în funcție de disponibilitatea fondurilor. O practică similară a fost testată deja în mai, pentru plata concediilor cadrelor didactice.

Potrivit lui Flenchea, noua decizie ar fi și un semnal clar transmis Moscovei, care arată fragilitatea economică a regiunii separatiste și necesitatea unui nou sprijin financiar.

După criza gazelor, regimul de la Tiraspol a refuzat oferta Republicii Moldova și a Uniunii Europene de a primi gaze la preț de piață, cu suport financiar extern de 60 de milioane de euro. A preferat în schimb să continue un aranjament indirect cu Rusia, printr-o companie intermediară din Ungaria, livrările având loc, pentru prima dată, prin teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău.

Cu toate acestea, gazele livrate sunt în volum redus, suficiente doar pentru consumul civil, nu și pentru repornirea industriei. Chișinăul controlează acum tranzitul și ar putea impune taxe speciale dacă Tiraspolul folosește gazele pentru a crea din nou concurență neloială industriei de pe malul drept.

Fără fluxuri financiare externe consistente sau o industrie funcțională, regiunea transnistreană se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimele decenii. Deși conducerea de la Tiraspol mizează în continuare pe ajutorul Moscovei, din ce în ce mai multe decizii esențiale pentru viitorul regiunii depind acum de autoritățile de la Chișinău.