Tot mai mulți cetățeni străini muncesc în R. Moldova: Cei mai mulți vin din Asia
Numărul cetățenilor străini care muncesc în Republica Moldova este în creștere, cei mai mulți provenind din state asiatice, precum Nepal, India și Bangladesh. Potrivit autorităților, fenomenul reflectă atât deficitul de forță de muncă pe piața locală, cât și extinderea angajărilor în mai multe sectoare economice.
Foto: Imagine simbolÎntr-un răspuns pentru IPN, Inspectoratul General pentru Migrațiune a precizat că în 2025 numărul lucrătorilor străini a ajuns la 6 167 de persoane, cu peste 30% mai mult față de anul precedent, iar în 2026 ar putea depăși 8 000. Structura țărilor de origine variază anual, însă principalele surse de forță de muncă rămân aceleași, transmite Știri.md.
Angajați preponderent în construcții, agricultură
Potrivit IGM, cetățenii străini sunt angajați preponderent în construcții, agricultură, industria prelucrătoare, transport și alimentație publică – domenii în care angajatorii se confruntă cu deficit de forță de muncă locală. În paralel, companiile solicită tot mai des muncitori necalificați în sectoare precum textile, reciclarea deșeurilor, curierat sau producția de mobilă.
Odată cu creșterea numărului de lucrători străini, a crescut și numărul cazurilor de muncă nedeclarată depistate – 296 în 2025, față de 206 în 2024, iar în primele luni ale anului 2026 au fost deja identificate 63 de cazuri.
IGM precizează că, pentru facilitarea atragerii forței de muncă din afara țării, autoritățile au introdus instrumente digitale, inclusiv platforma e-migrare, care permite depunerea online a cererilor și achitarea taxelor. De asemenea, au fost create centre de integrare în Chișinău, Bălți și Cahul, unde cetățenii străini beneficiază de consiliere, cursuri de limbă română și sprijin pentru adaptare socioculturală.
Procesul de recrutare și integrare
Contactată de IPN, coordonatoarea de dezvoltare a forței de muncă internaționale din cadrul unei companii de recrutare, Eliza Frunză, a declarat că această piață este încă la început de dezvoltare, iar rezultatele reale vor fi vizibile în următorii 5-6 ani, odată cu parcurgerea întregului ciclu – de la identificarea nevoilor pieței până la integrarea culturală a lucrătorilor.
Potrivit Elizei Frunză, procesul de recrutare începe cu stabilirea profilului muncitorilor, inclusiv a nivelului de experiență și a competențelor necesare, după care urmează căutarea și selecția candidaților. Decizia finală aparține angajatorului, iar ulterior este inițiată pregătirea dosarului pentru autorități, în vederea obținerii vizei și a permisului de muncă și ședere.
Întregul proces implică costuri semnificative, suportate în principal de angajator, inclusiv taxe de recrutare, transport internațional și cheltuieli administrative. După obținerea permisului de muncă, cetățeanul străin își poate începe activitatea. Integrarea acestuia este asigurată de angajator, împreună cu agenția de recrutare, fiind oferite, de regulă, condiții precum cazare, transport și, în unele cazuri, alimentație.
Perspective pentru piața muncii
În acest context, specialista în recrutare a menționat că Republica Moldova ar putea deveni mai atractivă pentru forța de muncă străină dacă vor fi îndeplinite câteva condiții esențiale. Este vorba despre reducerea incertitudinii geopolitice, optimizarea procedurilor administrative, inclusiv a termenelor de procesare a vizelor și permiselor de muncă, precum și adaptarea angajatorilor locali la lucrul cu personal internațional.