De cele mai dese ori, muncitorii acceptă să lucreze neoficial pentru o retribuție mai mare decât salariul mediu pe economie, pe care sunt dispuși să-l plătească oficial agenții economici, pentru a plăti mai puține taxe la stat, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
Potrivit șefului Inspecției Teritoriale de Muncă Chișinău, Andrei Prisacari, circa 30% din piața muncii funcționează în zona informală, iar de la începutul anului au fost înregistrate 4.700 de cazuri de muncă nedeclarată.
„Periodic, sunt făcute campanii de informare, intensificăm controalele la maximum. Există o colaborare cu Serviciul Fiscal de Stat și Inspectoratul General pentru Migrație în vederea combaterii muncii nedeclarate. Tindem și spre digitalizarea contractelor de muncă, am fi vrut să ajungem și la un astfel de nivel”, a declarat Prisăcari la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Munca informală, ponderi semnificative în agricultură și construcții
Un raport al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova arată că, deși fenomenul muncii „la negru” este în scădere față de anii precedenți, cifrele rămân, totuși, ridicate.
Astfel, dacă în 2020 ponderea activității economice informale era de 22,4%, în 2024 aceasta a scăzut la 20,6%, iar în primul trimestru din 2025 – la 16,6%.
Totodată, în anul trecut, ponderea muncii „la negru” în agricultură se ridica la 64,4%, în scădere ușoară față de anul 2020, când aceasta era de 65,7%, iar în domeniul construcțiilor – la 53,8% în primul trimestru al anului curent, față de 63,3% în 2024 și 65% în 2020.
Același raport mai relevă că munca nedeclarată în rândul salariaților era de 5,8% în 2024, față de 7,1% în 2023.
„Se atestă o diminuare a activității informale. Îngrijorător este faptul că, la bărbați, munca nedeclarată este de 7,6%, iar la femei – 4,2%. Și, evident, cea mai mare pondere este în agricultură, industrie, comerț și construcții”, a declarat Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor (CNSM), la Radio Moldova.
În Chișinău, fenomenul predomină în HoReCa, chelnerii, barmanii și bucătarii fiind cei mai expuși.
Riscurile pentru salariați
Reprezentanții sindicatelor atrag atenția asupra consecințelor grave pentru persoanele care lucrează „la negru”.
„Persoana este privată de drepturi: nu va beneficia de un concediu, nu va beneficia de indemnizații de incapacitate temporara de muncă, nu va beneficia de indemnizații de îngrijire a copilului, nu va beneficia de prestații de asigurări de stat atunci când va veni timpul la dreptul de pensionare. Adică, sunt pierderi foarte mari”, a punctat vicepreședintele CNSM.
Potrivit aceleiași surse, numărul angajatorilor care nu achită contribuțiile de asigurări sociale scade, dar fenomenul rămâne prezent: 6,1% în 2024, față de 6,7% în 2022.
Salariul minim nu acoperă cheltuielile pentru un trai decent
Un alt factor care alimentează munca informală este nivelul redus al salariilor.
„Cum convingi un om să accepte un contract oficial, dacă salariul legal nu-i acoperă strictul necesar? Primul aspect: 5.500 de lei (salariul minim pe economie – n.r.) nu acoperă, în principiu, minimul de existență. Minimul de existență pentru un adult era de 3.000 de lei în 2024, iar pentru un copil - de 5.800 de lei. Asta ar însemna că salariul minim ar trebui să fie de cel puțin 5.800 de lei net, nu brut cum este astăzi. Dacă vorbim de brut, ar trebui să fie în jur de 7.000 de lei pe lună. Al doilea aspect: un salariu minim ar trebui să acopere o pensie minimă. Pensia minimă este acoperită doar în jur de 80%”, a calculat Sergiu Sainciuc.
Potrivit datelor oficiale, în primul trimestru din 2025, salariul mediu pe țară a fost de 14.568 de lei. Totuși, în agricultură, sectorul cu cea mai mare pondere a muncii informale, salariul mediu este de doar 9.244 de lei, cel mai mic din economie. În construcții, salariul ajunge la 12.172 de lei, în comerț – aproape 10.000 de lei, iar în industria prelucrătoare – circa 12.000 de lei.
Soluții: digitalizare și campanii de informare
Pentru a diminua ponderea muncii informale în economia națională, autoritățile și partenerii sociali propun mai multe soluții.
Una dintre acestea ar fi digitalizarea controalelor, care presupune introducerea dronelor pentru supraveghere și registre electronice după modelul României.
„Registrul electronic al salariaților prevede un contract de muncă tipizat. Dacă angajatorul nu completează toate pozițiile, documentul nu este acceptat”, a menționat Prisăcari, la Radio Moldova.
O altă soluție ar fi campanii de informare. Sindicatele și patronatele au lansat acțiuni de conștientizare privind riscurile muncii nedeclarate și beneficiile unui contract legal.
Nu în ultimul rând, benefice ar fi și stimulentele pentru angajatori.
„Pe parcursul anilor, au fost introduse mai multe mecanisme stimulative pentru angajatorii care își angajează legal salariații”, a declarat Vladislav Caminschi, directorul executiv al Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova.
Totuși, problema rămâne și la nivel administrativ: numărul mic al inspectorilor de muncă. La nivel național sunt doar 60 de inspectori, dintre care 15 în Chișinău.