Studiu: Hotarul de la Prut, principala barieră comercială pentru Moldova
Comerțul internațional – sau cea mai mare parte a lui – are loc prin coridoare comerciale – rute pe care mărfurile sunt transportate pe cale terestră, maritimă sau aeriană. În acest sens nu este o excepție nici Republica Moldova, dar până acum a lipsit o evaluare cuprinzătoare a acestor coridoare comerciale.
Primul studiu de evaluare cuprinzătoare a coridoarelor comerciale ale Moldovei a fost realizat abia în acest an de Programul pentru Reforme Structurale în Moldova, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.
Evaluarea coridoarelor comerciale (ECC) are drept scop măsurarea performanțelor coridoarelor, identificarea blocajelor și constrângerilor și definirea soluțiilor pentru îmbunătățirea performanțelor coridoarelor, care, la rândul lor, vor facilita schimburile comerciale. Studiul privind ECC include o serie de recomandări și acțiuni strategice pentru Guvernul Republicii Moldova, care vizează facilitarea comerțului internațional de-a lungul rutelor existente folosite de comercianții moldoveni.
Un studiu inedit cu soluţii practice
„E un studiu inedit care va oferi autorităților și oamenilor de afaceri din Moldova mai multe soluții practice pentru îmbunătățirea performanțelor coridoarelor comerciale în vederea reducerii costurilor de afaceri și, mai ales, creșterii competitivității produselor moldovenești pe piața internațională”, a declarat la prezentarea publică a studiului, Excelența Sa, James D. Pettit, Ambasadorul SUA.
Totodată el a remarcat că deşi „Moldova are o poziţionare geografică favorabilă, situându-se la hotar atât cu economiile şi pieţele tradiţionale, cât şi cu cea mai mare piaţă de desfacere din lume, cea a Uniunii Europene”, faptul că avem de acces restricţionat la mare, generează mai multe provocări pentru economia naţională.
James D. Pettit şi-a exprimat şi speranţa că Guvernul Republicii Moldova „va depune toate eforturile pentru a implementa reformele necesare în domeniul transporturilor şi logisticii şi va asigura un cadru de reglementare modern clar şi simplu pentru facilitarea comerţului”.
90% din mărfuri sunt transportate pe cale rutieră
La rândul ei, Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei a susţinut că acest studiu este o „radiografie atât a coridoarelor comerciale”, care oferă pârghiile necesare pentru elaborarea și implementarea unor politici și acțiuni eficiente care vor îmbunătăți situația din domeniul infrastructurii, serviciilor de transport și logistică.
„Scopul nostru este să dezvoltăm în Moldova un sistem de transport și logistică modern, care să atragă mai multe investiții în domeniu și să contribuie la crearea mai multor locuri de muncă", a promis Iuliana Drăgălin. Oficialul a recunoscut însă faptul că aceste coridoare comerciale „încă urmează a fi îmbunătăţite”, dar nu a uitat să se laude cu reformele şi acţiunile întreprinse de Guvern, afirmând că progresele pot fi observate deja.
Douglas Muir, directorul Programului USAID pentru Reforme Structurale în Moldova a menţionat faptul că în toată lumea există o mai mare diversficare a modului de transportare. În Moldova însă circa 90% din mărfuri sunt transportate pe cale rutieră, ceea ce creşte importanţa calităţii drumurilor.
Bariera de la vama Leuşeni-Albiţa
„Dar nu starea drumurilor este cea mai mare problemă pentru comerţul Moldovei”, a precizat Douglas Muir. Potrivit lui, studiul a arătat că de fapt cea mai mare problemă pentru comerţul Moldovei îl reprezintă timpul de aşteptare la frontieră pentru transportatori, care variază de la câteva ore, la hotarul cu Ucraina, la 1-3 zile pentru a traversa punctul de trecere a frontierei moldo-române Leuşeni-Albiţa.
De notat că prin acest punct au trecut în 2016, peste 25% din toate transporturile rutiere de mărfuri, respectiv acesta e un punct cheie pentru comerţul Moldovei.
„Hotarul dintre Moldova şi România reprezintă nu doar un hotar între două ţări, ci şi un hotar extern al UE. Frontierele externe ale UE diferă de majoritatea frontierelor naţionale, reprezentând poarta de acces spre o regiune de 28 de ţări cu o populaţie de peste o jumătate de miliard de oameni, iar România trebuie să monitorizeze strict hotarul pentru UE”, a menţionat directorul Programului USAID.
La Leuşeni-Albiţa timpul de aştepare este de 16 ori mai mare
În acest sens Douglas Muir, a prezentat câteva comparaţii. Astfel timpul mediu necesar pentru trecerea unei frontiere româneşti (6 din cele 23 de treceri de frontieră evaluate) a fost în 2016 de 380,4 minute, de 16 ori mai mare în comparaţie cu timpul de 23,8 minute, de la alte 23 frontiere între ţările UE şi ţările non-UE.
Mai mult! La vama Leuşeni-Albiţa se atestă cea mai slabă performanţă de la frontiera moldo-română, iar timpul de aşteptare trece şi de o mie de minute. În condiţiile în care comerţul exterior al Moldovei se redirecţionează spre vest, această problemă devin tot mai evidentă şi mai presante.
Iurie Ceban, director-adjunct al Serviciului Vamal a avut şi o explicaţie a acestei situaţii grave, susţinând că o parte din vină o au autorităţile româneşti, care nu iau măsuri suficiente pentru a majora numărul de vameşi.
„Noi întreprindem toate măsurile necesare pentru a fluidiza traficul de la frontieră”, a afirmat oficialul.
Costuri mari ce scad performanţa coridoarelor comerciale
Kristen Hartpence, specialist în logistică la Nathan Associates a menţionat un alt factor important pentru performanţa coridoarelor comerciale, costurile, care însă la fel depind mult de timpul de transportare.
„Am atestat că în anumite perioade, aşteptarea pentru a trece frontiera poate reprezenta şi 90% din timpul de transportare a mărfurilor”, a afirmat Kristen Hartpence. Potrivit ei rândurile ce se creează la vamă se datorează şi lipsei unui sistem informaţional care să permită transportatorilor să se programeze şi să ştie în timp real când pot trece controlul vamal.
Specialista în logistică de la Nathan Associates a vorbit şi despre o altă problemă: accesul redus la surse de finanţare ieftine pentru transportatorii moldoveni, ceea ce duce la costuri foarte mari (până la 30% din cost) şi transferul companiilor de transport din Moldova în România.
Asigurarea capacităţii instituţionale, factor critic
În opinia lui Paul Kent, vicepreşedinte al Nathan Associates reducerea timpului de aşteptare şi înlăturarea altor deficienţe ar putea avea un impact economic şi fiscal major pentru Moldova.
Totodată el a prezentat şi o strategie pentru îmbunătăţirea performanţei sectorului logistic din Moldova. Aceasta include şapte factori strategici determinanţi şi obiectivele şi acţiunile asociate.
Factorii strategici determinanţi includ: 1. Îmbunătăţirea eficienţei instituţionale a sectorului logistic 2. Asigurarea implementării unor politici de susţinere a sectorului, a cadrului legislativ şi de reglementare 3. Îmbunătăţirea facilitării comerţului 4. Dezvoltarea unei infrastructuri eficiente şi productive 5. Existenţa unui sistem logistic eficient de transport 6. Facilitarea finanţării durabile 7. Promovarea sectorului logistic.
Cei şapte factori în ansamblu constituie 25 de strategii şi 71 de acţiuni. „Factorul determinant nr. 1 este critic, deoarece abordează schimbările necesare pentru asigurarea capacităţii instituţionale a Moldovei de a anticipa şi răspunde la problemele şi oportunităţile sectorului”, a precizat expertul.
De notat că în perioada de patru ani de implementare (septembrie 2017 – septembrie 2021), Programul pentru Reforme Structurale în Moldova, finanțat de USAID, va sprijini Guvernul Moldovei ca să continue procesului de integrare a Republicii Moldova în sistemele comerciale regionale și mondiale.