Studiu: Economia Moldovei va crește cu doar 2,5% în 2019

Aceasta va fi cea mai mică din anul 2015, arată studiul. Totodată prognoza INCE este una dintre cele mai pesimiste, în condiţiile în care FMI, Guvernul şi Banca Mondială au prognozat o creştere economică mai mare de 3,5% pentru 2019, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

O creştere sub potenţialul ţării 

„Acest ritm de majorare a PIB-ului nu corespunde potenţialului economic al ţării şi nivelului mediu înregistrat in anii 2000-2018 de 4,4%. Ea pare a fi prea pesimistă. Dar, având în vedere situaţia socio-economică actuală a ţării destul de complicată şi că, acest an este anul alegerilor continue, ritmul de creștere prognozat poate fi considerat ca acceptabil şi real de a fi înfăptuit", susţin autorii studiului.

În acelaşi timp pentru atingerea măcar a acestei creşteri autorii precizează este "strict necesar de a asigura o stabilitate macroeconomică, în primul rând în sectoarele financiar-bancar şi monetar-creditar, dar şi o stabilitate politică în ţară".

Directorul INCE, Alexandru Stratan, a ţinut să precizeze că această creştere economică slabă ţine şi de “specificul acestui an, căci ţara trece printr-o perioadă electorală, care nu poate fi numită drept un fenomen pozitiv pentru dezvoltarea economică”.

“După alegerile parlamentare urmează alegerile locale şi nu este exclusă nici posibilitatea alegerilor parlamentare anticipate. Economia nu este pregătită pentru astfel de situaţii, când cheltuielile bugetare cresc şi investiţiile, dimpotrivă, se reduc, iar mediul de afaceri aşteaptă aprobarea unei noi politici de stat”, a afirmat Alexandru Stratan.

Când Moldova va ajunge la nivelul din 1990

Potrivit economistului dacă se menţin actualele ritmuri de creştere economică, abia în anul 2022, Republica Moldova va ajunge la 95% din nivelul anului 1990, înainte de destrămarea Uniunii Sovietice.

“Este necesar să înţelegem că Moldova se află la un nivel scăzut de utilizare a propriului potenţial, iar pentru o creştere stabilă în viitor, PIB-ul ar trebui să crească anual cu 7-8%”, a concluzionat spus expertul.

Potrivit INCE la determinarea evoluției economiei naționale în anul 2019 s-au luat în calcul următoarele premise: 

• Un an agricol cu condiții climatice medii favorabile, cu o creștere egală cu 1-2%. Procentul de creștere, relativ scăzut, se explică prin faptul că, în ultimii 3 ani (2016-2018) s-au marcat cele mai bune rezultate din 2015 și, este puţin probabil, ca în anii apropiaţi, acest sector să evolueze cu ritmuri de creștere mai mari, deşi potenţialul acestui sector este departe de a fi epuizat;
• O majorare a producției industriale de 2,8% ceea ce corespunde nivelului aproximativ atins de această ramură în ultimii 3 ani: 
• O majorare cu 9,5% a exporturilor de mărfuri şi cu 12,2% – a importurilor, ceea ce va duce la o creștere a soldului deficitar al balanței de plăți față de anul anterior. Nivelul de avansare a exportului se prevede a fi cu circa 2% sub nivelul ultimilor 3 ani, iar a importului – cu circa 1%, însă dacă comparăm cu media din ultimii 4 ani, apoi aceste avansări sunt net superioare;
• O majorare cu 4,5% a investițiilor în active imobilizate, ceea ce în situaţia socio-economică tensionată în legătură cu problemele de ordin politic, care au un impact negativ asupra climatului investițional, s-ar putea de considerat ca destul de bună, ținând cont şi de evoluţia nestabilă a acestora din ultimii ani.

O dovadă a eşecurilor guvernanţilor în administrarea ţării

Autorii atrag atenţia şi la o serie de probleme neglijate de autorităţi şi care nu favorizează o creştere economică sustenabilă. Astfel situaţia demografică a ţării se înrăutăşeşte de la un an la altul, iar Republica Moldova intră în Top-10 ţări ale Europei în care populaţia scade cu o viteză ameninţătoare.

Un alt fenomen menţionat de INCE este înrăutăţirea imaginii ţării în clasamentul internaţional. Astfel Republica Moldova ocupă locul 83 în Indexul Statului de Drept 2019, mai jos decât Belarus, Algeria, Burkina Faso, Guyana, Vietnam şi China. România ocupă poziția 31, iar Ucraina – 77.

Totodată experţii de la INCE atrag atenţia şi la fenomene precum încălcările drepturilor omului, cazurile de persecuţie politică, ameninţări şi şantaj, dar şi pedepsele prea mici pentru corupţie şi concentrarea mass-mediei în mâinile oligarhilor.

În plus ei constată şi faptul că încrederea publică în guvern a scăzut la un minim istoric, ca urmare a jafului bancar din 2014. Iar faptul că Moldova, conform indicelui Produsului Naţional Global per capita după PPC cu 5.200 de dolari, continuă să rămână pe ultimul loc în Europa, este o dovadă a eşecurilor guvernanţilor în administrarea ţării, se mai constată în studiul INCE.