Sticla returnabilă de bere: Interzis în Moldova. Obligatoriu în Europa

Victimele colaterale a manierii respective de adoptare a legilor sunt inevitabile - uneori sunt puse pe brânci sectoare întregi din economia națională. Ulterior autoritățile sunt nevoite să revină cu inițiative de a repara situațiile create tot de ele. Dacă aceste fapte se întâmplă din rea intenție sau incompetență, rămâne la discreția cititorilor, scrie mold-street.com.

Într-o asemenea situație s-au pomenit în prezent producătorii de bere. După ce în toamna anului trecut deputații au votat amendamentele propuse de Ministerul Economiei la Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, care au pus într-o situați de pat industria autohtonă a berii, acum Ministerul Agriculturii vine cu un proiect pentru a corecta lucrurile.

Cum a fost creată problema

În septembrie 2017, se adoptă Legea 185 din 21 septembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, care modifică printre altele și Legea nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului şi producţiei alcoolice.

Una din schimbări este excluderea din articolul 3 a prevederilor literei c). Conform modificării respective, toate prevederile Legii nr. 1100/2000 se răsfrâng şi asupra fabricării şi circulaţiei berii.

Intenția autorităților a fost de a impune mai multă claritate în modul de fabricare și circulație a berii, întrucât până atunci singurele reglementări specifice pentru acest domeniu se refereau la Reglementarea tehnică „Bere și băuturi pe bază de bere”, aprobată printr-o Hotărâre de Guvern (nr. 473 din 03 iulie 2012).

Însă odată cu atribuirea acestora la categoria de producție alcoolică le-au fost prescrise niște prevederi ce nu le sunt caracteristice, iar legiuitorii trebuiau să modifice și alte articole din lege pentru a exclude berea din cadrul legal care e specific doar pentru alcoolul etilic și băuturile tari, fapt care nu s-a întâmplat.

În rezultat, berarii s-au trezit cu obligativitatea conformării la unele norme aberante și inutile, care le știrbesc serios din competitivitate, punând sectorul într-o situație de dezavantaj față de produsele de import, dar și existând riscul ca micii producători să își înceteze activitatea într-o asemenea conjunctură.

Berarii nu mai pot utiliza sticla returnabilă pentru îmbutelierea berii

Astfel producătorilor de bere li s-a interzis utilizarea sticlei returnabile la îmbutelierea berii, chiar dacă această prevedere este specifică doar pentru produsele alcoolice cu un ciclu de „viață” mai lung, iar practica mondială nu interzice, ci dimpotrivă, încurajează utilizarea sticlei returnabile la producerea de bere.

După cum poate fi desprins și din Analiza Impactului de reglementare (AIR) a proiectului pregătit de Ministerul Agriculturii, în majoritatea ţărilor europene, utilizarea sticlei returnabile este nu doar încurajată, ci şi obligatorie (Germania, Norvegia, Olanda, Elveţia, Belgia, etc.) pe motiv că are un ciclu de comercializare mic. Or, „berea fabricată de către producătorii autohtoni și îmbuteliată în ambalaj din sticlă are un termen de valabilitate de până la un an din data îmbutelierii”.

Risipă de bani și energie

Potrivit datelor prezentate în AIR, în cazul celor mai mari 3 producători Efes Moldova, Bere Unitanc și Beermaster, pentru îmbuteliere, din numărul total de sticle, sticla returnabilă variază între 70 și 100%.

În termeni economici berarii ar avea o majorare semnificativă de cheltuieli, întrucât costul unui ambalaj nou din sticlă este de cca 2,5 lei, iar costul de depozit este de un leu (prețul pe care îl plătește agentul economic clientului în momentul returnării sticlei). Situația este una delicată și din punct de vedere a impactului ecologic.

Or, din același document putem afla că o sticlă de bere poate avea până la 6 cicluri de îmbuteliere, iar interzicerea sticlei returnabile ar însemna de 6 ori mai multe deşeuri şi de 6 ori mai multă energie electrică cheltuită. Pentru a înțelege mai bine economiile de energie care se obțin de la utilizarea sticlei returnabile, în AIR este menționat că „într-un an, utilizând sticla returnabilă, Efes Moldova economisește un volum de energie electrică echivalent cu volumul de energie consumat de or. Floreşti pe parcursul a 1,5 ani”.

O povară ecologică enormă

Despre aspectele financiare și ecologice se menționează și în răspunsul oferit pentru Mold-Street de Asociația Producătorilor de Bere din Republica Moldova (APBRM), care s-a arătat nedumerită de faptul că nimeni nu a observat „că prin simpla introducere a berii sub incidența legii alcoolului în mod automat devine imposibilă folosirea ambalajului reutilizabil – sticlă și KEG”.

Totodată, se menționează că interzicerea acestui tip de ambalaj ar fi constituit nu doar o povară excesivă financiară pentru producători (iar în unele cazuri, la berăriile mici – chiar punerea sub semnul întrebării a existenței producătorului), dar este vorba și despre o povară ecologică enormă, fiindcă Republica Moldova urmează să implementeze Directivele europene privind managementul ambalajului. O cantitate enormă de sticlă ar fi fost transformată automat în deșeu și ar fi constituit o piedică majoră pentru atingerea țintelor de reciclare în cel mai apropiat timp.  

Stocuri de milioane de etichete la gunoi

O altă măsură ce afectează producătorii de bere ține de obligativitatea acestora de a face unele modificări în condițiile specifice de etichetare, precum prevede Legea 1100/2000 (art. 17). După cum poate fi desprins din AIR, în activitatea zilnică, producătorii, la executarea comenzii de elaborare a etichetelor, solicită un număr maxim posibil de unități, profitând de reduceri de la tipografii.

Astfel, în prezent, berarii au un stoc de etichete în valoare de peste 3,5 milioane lei, pe care nu îl vor putea utiliza dacă nu se modifică legea și respectiv vor trebui pur și simplu să le arunce.

Din acest motiv, în proiectul Ministerului Agriculturii se propune ca aceste norme să fie aplicate după 24 luni din data publicării legii, timp în care producătorii ar reuși să își epuizeze stocurile actuale de etichete și să se pregătească pentru conformarea la noile cerințe de etichetare.

Măsura ce ar putea forța sistarea activității micilor berari

O altă obligativitate inutilă ca beneficiu pentru nimeni, dar extrem de costisitoare pentru producători ține de a procura și instala contoare cu memorie fiscală, atât în secțiile de producere a materiei prime, cât și la liniile de îmbuteliere.

Or, după cum susțin specialiștii de la Ministerul Agriculturii, sistemul de evidență prin contor cu memorie fiscală este valabil și eficient doar pentru întreprinderile producătoare de alcool etilic și băuturi alcoolice tari, valoarea accizului la aceste produse fiind calculată la litru alcool absolut.

Berea, spre deosebire de spirtoase, presupune un sistem de evidenţă şi accizare a produsului finit raportat la litru de produs şi nu la conţinut de alcool.

Astfel, se constată că în cazul în care, obligativitatea instalării sistemelor de măsurare prevăzute de Legea nr. 1100/2000 nu va fi eliminată cu referinţă la bere şi produsele pe bază de bere, care automat devin obligatorii şi pentru licenţiere, toţi producătorii de bere locali vor fi nevoiți, pentru moment, să-și stopeze activitatea pentru a se conforma cerințelor costisitoare de instalare a unui astfel de sistem.

Potrivit estimărilor, costul unui contor este de 300 mii lei, iar cheltuielile anuale de deservire variază între 3,5 și 5 mii lei, aceste eforturi tehnice şi financiare suplimentare neaducând vreun plus de valoare pentru stat sau producători. În schimb, impactul negativ este unul semnificativ și poate duce inclusiv la limitarea concurenței de pe piața berii. Or micii producători s-ar putea chiar închide.

De altfel, și Asociația Producătorilor de Bere susține că „cererea privind instalarea contoarelor nu este relevantă în cazul băuturilor care plătesc accize în baza litrajului și nu a procentului de alcool”.

De notat că Asociația Producătorilor de Bere salută intenția de amendare a legii 1100 de către Ministerul Agriculturii, spunând că au explicat și Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru „că activitatea berăritului în Moldova nu poate fi reglementată printr-o lege care, la bază, a fost destinată spirtoaselor și că s-a produs o scăpare de reglementare, care împovărează excesiv producătorii, în specia pe cei mici”.

Câtă bere consumă moldovenii?

În termeni de vânzări pe piața locală, producătorii locali acoperă aproape 80% (78,8%) din consumul anual de bere, care, dacă considerăm variația anuală a stocurilor a fi zero, a fost în perioada 2014 – 2016 la o medie anuală de 113,4 milioane litri.

Exprimat în halbe de bere ar rezulta un consum de 226,8 milioane halbe, iar raportat la numărul oficial al populație mai mari de 15 ani ar reieși că în medie o persoană consumă anual 77 de halbe de 0,5 litri sau un volum mediu de 38,5 litri.

Estimarea consumului de bere în Republica Moldova

Sursa: BNS, în baza datelor Ministerul Agriculturii și UN Comtrade

Rămâne de văzut cât de rapid se vor mișca autoritățile și vor susține inițiativa Ministerului Agriculturii pentru a repara greșelile făcute tot de ei. Producătorii de bere își exprimă speranța că în cei mai restrânși termeni modificările necesare să fie operate în lege, iar „producătorii de bere să-și poată continua activitatea în baza unei reglementări adecvate”.