Standarde elvețiene pentru fructele moldovenești: Calitatea nu mai este suficientă

În perioada 11–14 martie, un grup de producători și exportatori moldoveni a participat la o misiune comercială în Elveția, un demers strategic menit să identifice ferestrele de oportunitate pentru fructele sâmburoase autohtone pe una dintre cele mai exigente piețe din Europa, transmite Știri.md cu referire moldpres.md.

Misiunea a fost organizată de Export Agency și Asociația Moldova Fruct, beneficiind de sprijinul Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova și al organizației Helvetas Moldova.

Deși Elveția nu reprezintă o piață de volum mare, aceasta se remarcă prin stabilitate financiară și o preferință clară pentru produsele de calitate superioară. Tatiana Burcă, coordonatoare de programe de export în cadrul Export Agency, a subliniat că potențialul maxim rezidă în prunele de soiuri târzii, unde preferințele consumatorilor elvețieni coincid cu profilul gustativ al producției din Moldova.

Cu toate acestea, accesul la raftul elvețian este condiționat de un set strict de reguli privind ambalajul și etica muncii.

„În piața elvețiană, comerțul are loc preponderent în retailul modern, ceea ce influențează direct cerințele comerciale: ambalarea în lăzi IFCO returnabile este preferată, ambalajul din carton este acceptat limitat, iar lada din lemn nu este admisă. Accesul pe piață presupune certificări GlobalG.A.P., precum și standarde sociale, inclusiv GRASP și SMETA”, a explicat Tatiana Burcă.

Un aspect definitoriu pentru piața elvețiană este sistemul riguros de protecție a fermierilor locali. Importul este permis fără taxe prohibitive doar în perioadele în care producția internă este epuizată sau insuficientă.

Reprezentanții rețelei de retail Migros au fost expliciți în cadrul întâlnirilor: prioritizarea mărfii locale este o politică de stat și de consum. Chiar dacă un produs de import ar fi mai avantajos ca preț sau calitate în plin sezon elvețian, acesta nu va primi acces pe piață până când stocurile locale nu sunt confirmate ca fiind deficitare. Pentru exportatorii moldoveni, succesul depinde de o monitorizare strictă a acestor intervale de timp.

O lecție importantă învățată de delegația din Moldova se referă la etica negocierilor. Pe o piață mică și bine conectată precum cea a Elveției, lipsa de transparență poate ruina reputația unui furnizor. Importatorii elvețieni au avertizat că situațiile în care mai mulți exportatori moldoveni abordează același retailer cu aceeași ofertă duc inevitabil la presiuni asupra prețului, afectând întregul lanț valoric.

Ștefan Bitlan, exportator de fructe participant la misiune, a confirmat acest punct de vedere.

„Piața Elveției este atractivă, dar cere dezvoltare pe termen lung, reputație bună pentru fructele moldovenești și evitarea concurenței dintre exportatorii care exportă pe aceeași piață”, susţine producătorul.

În ciuda barierelor de intrare, contextul actual este unul favorabil Republicii Moldova. Schimbările climatice care afectează furnizorii tradiționali din Spania și Italia creează sincope în aprovizionare, determinând importatorii elvețieni să privească tot mai serios către Europa de Est.

Pentru a fructifica acest interes, producătorii moldoveni trebuie să urmeze o strategie clară:

• Investiții în certificări: Nu doar tehnice (calitatea fructului), ci și sociale (condiții de muncă).
• Standardizarea logisticii: Utilizarea exclusivă a ambalajelor sustenabile și returnabile cerute de retaileri.
• Consolidarea volumelor: Cooperarea între producători pentru a asigura livrări constante și omogene.
• Negocieri etice: Construirea unor relații de încredere bazate pe transparență totală față de parteneri.

Concluzia misiunii este una promițătoare: fructele moldovenești au locul lor în Elveția, cu condiția ca exportatorii să treacă de la o abordare bazată pe volum la una bazată pe valoare adăugată și rigoare europeană.