Riscul rămânerii fără finanţare externă şi bani pentru salarii şi pensii

„În lipsa unui guvern responsabil, credibil în ochii partenerilor de dezvoltare, care să poată restabili finanțarea externă, există pericolul ca în a doua jumătate a anului, mai multe cheltuieli, inclusiv plăţi către populație, să nu fie făcute”, se arată în nota blocului ACUM.

În consecinţă formațiunea constată că „dacă nu sunt rezolvate problemele de finanțare existente în momentul de față, guvernul va trebui să aplice măsuri de corectare bugetară în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de lei prin colectări adiţionale de impozite și taxe sau prin reducerea cheltuielilor”.

ACUM: Bugetul pentru 2019 este nerealist

Potrivit notei, bugetul este nerealist din câteva motive:
1. La momentul întocmirii bugetului, veniturile au fost supraestimate cu aproximativ 2,5 miliarde de lei.
2. Cheltuieli de circa 2 miliarde de lei, pentru a finanța angajamentele făcute în campanie (electorală), nu au acoperire bugetară. În special angajamentele de majorare a salariilor nu au acoperire financiară pentru toate 12 luni.
3. O mare parte a deficitului bugetar de 5,6 miliarde de lei ar urma să fie acoperită din asistența externă, care însă rămâne suspendată.

Aceste concluzii generează motive serioase de îngrijorare, în condițiile actualei crize politice. Dar pe cât de fundamentate sunt estimările formațiunilor de opoziție, în condițiile în care datele oficiale arată o situație financiară temperată?

Rapoartele Ministerului Finanţelor şi ale structurilor subordonate - Fiscul şi Vama - pentru primele 2-3 luni ale anului curent nu arată nici creșteri fulminante, dar nici scăderi, mai ales dramatice ale veniturilor publice în raport cu situaţia din 2018. 

Riscul de a rămâne fără asistenţă externă

Totuşi există câteva riscuri. Unul dintre riscurile ce nu pot fi neglijate și care este reflectat în nota opoziției ține de asistenţă externă. Nu este ceva nou și el a planat asupra bugetului moldovenesc și în anul 2018, când deficitul bugetar a fost setat la nivelul de 4,7 miliarde de lei, care la fel urma să fie acoperit în mare parte din surse externe.

Rezultatul a fost că în 2018 deficitul bugetar a fost în realitate de aproape trei ori mai mic decât s-a planificat – circa 1,6 miliarde de lei, anume din cauză că Republica Moldova nu a primit toată asistenţa financiară externă palnificată.

Real însă, conform datelor Ministerului Finanţelor, în 2018 Guvernul Republicii Moldova a primit o asistenţă externă de 320 milioane de dolari, cu circa 275 milioane de dolari mai puţin, decât a așteptat.

Şi în 2019 Guvernul a planificat obţinerea unui suport financiar extern major – circa 490 milioane de dolari – care însă este cu aproape 100 de milioane de dolari mai mic decât s-a planificat în 2018 (596,4 milioane de dolari).

Ministerul Finanţelor notează că şi anul trecut anumite structuri politice au bătut alarma privind aprobarea unui buget nerealist pentru 2018, în condiţiile suspendării parțiale a finanțării externe pentru Republica Moldova.

Dependenta de finanţarea externă nu mai este totală

„Este cert faptul că finanțarea externă este importantă și uneori necesară pentru o economie, însă putem afirma cu certitudine faptul că Republica Moldova a depășit etapa în care se afla totalmente dependentă de această sursă de finanțare. La moment marea majoritate a cheltuielilor este acoperită de către impozitele și taxele acumulate la buget, ceea ce este și firesc”, se arată într-un răspuns pentru Mold-Street.com dat de Ministerul Finanţelor.

Totodată instituţia susţine că estimările veniturilor şi în 2018 şi în acest an sunt prudenţiale şi nu se poiate de vorbit despre venituri supraestimate. În plus Ministerul Finanţelor infirmă suspendarea totală a finanțării.

„Există surse de finanțare externă de la partenerii de dezvoltare care la moment se derulează în regim normal. Cu toate acestea, depunem eforturile necesare pentru ca partenerii externi să aibă certitudinea că reformele pe care le-am asumat vor fi duse la bun sfârșit. Respectiv pe acest plan în anul 2019 nu vedem riscuri majore”, spune Ministerul Finanţelor.

Cel mai important risc 

Instituţia a subliniat importanța formării unui nou Guvern, care să devină pe deplin funcțional, pentru a putea relua discuțiile cu partenerii externi, inclusiv la capitolul finanțare externă.

"Cel mai important risc asupra proceselor bugetar-fiscale pe care orice Minister de Finanțe nu și-l dorește materializat sunt incertitudinile și crizele politice”, se spune în răspunsul autorității.

Cu o astfel de evoluție este de acord și economistul Viorel Gârbu, care consideră că în lipsa unor derapaje ”masive” din partea guvernării, după formarea noului guvern, Republica Moldova va avea posibilitatea restabilirii dialogului cu partenerii externi.

Pe de altă parte, el avertizează că „… deschiderea față de dialog din partea guvernării PDM este limitată, așa cum ne demonstrează experiența ultimilor ani. În cazul în care se va menține aceiași guvernare, avem riscul să nu realizăm succese mari în partea ce ține de restabilirea dialogului cu partenerii externi, în special cu UE”.

Totodată el respinge temerile privind eșuarea sistemului de plăți publice, în special în ce privește onorarea beneficiilor salariale şi sociale. „În anul trecut finantarea externă reflectată în Bugetul de Stat a fost de ordinul a 11% din cât a fost planificat iniţial, dar colapsul nu a avut loc, cu atât mai puţin în anul curent, dacă nu intervin circumstanţe mai speciale”.

„Din punctul meu de vedere, mai corect este să vorbim despre stagnare şi ani rataţi pentru procesul de modernizare a ţării”, a conchis Viorel Gârbu.

Astfel, avertismentul blocului de opoziție privind pericolul suspendării plăților salariale și a beneficiilor sociale în semestrul II al acestui an are sens, însă cu un mare ”dacă” – dacă, din anumite motive, Parlamentul nu reuşeşte cu formarea noului guvern și Republica Moldova intră într-o nouă criză politică, cu grave consecințe pentru economie.

De ce avem nevoie de asistenţa externă

Cel mai recent precedent a fost declanșat după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Pe fundalul furtului miliardului de dolari din sistemul bancar, deprecierii abrupte a monedei naţionale și a unor tulburări politice fără sfârșit ”între fapte și vorbe”, la mijlocul anului 2015 Republica Moldova a pierdut susținerea financiară externă. 

În consecinţă s-a înregistrat o sărăcire a populaţiei, iar executivul a fost nevoit să suspende sau să reducă semnificativ finanţarea unor domenii precum reparaţia drumurilor sau subvenţiile în agricultură, dar şi să amâne unele majorări de plăţi sociale.

În concluzie, în condițiile păstrării perspectivelor macroeconomice actuale, o intrare a statului în incapacitate de a face față plăților sociale este foarte puțin probabilă. În același timp, perpetuarea situației de a nu asimila asistența externă nici în acest an - scenariu foarte probabil în condițiile actuale -condamnă Republica Moldova la stagnare.

Or, cheltuielile bugetului public în Republica Moldova lasă puţin spațiu de manevră pentru investiții, fiind dominat de cheltuieli curente, iar doar atragerea fondurilor externe poate face posibil orientarea mai multor bani pentru dezvoltare și crearea de valoare adăugată în economie.