Astfel, un proiect de modificare a Legii cu privire la licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase, promovat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prevede completarea articolului 442 cu alin. (11) cu următorul cuprins: „Nu face obiectul prezentei legi importul de culturi cerealiere și oleaginoase originare din statele membre ale Uniunii Europene”, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Prețurile pe piața UE, mai mari decât cele din Moldova

Adoptarea acestei prevederi arată că importurile de cereale și semințe oleaginoase din aceste țări nu vor mai necesita licențe provizorii.

MAIA argumentează necesitatea acestei măsuri prin nevoia de „a alinia legislația Republicii Moldova la normele europene”, având în vedere angajamentele țării noastre de a armoniza legislația cu cea europeană. La fel, se invocă necesitatea de a „facilita comerțul cu partenerii din UE, principalul partener comercial al țării”.

Un alt argument este faptul că prețurile la cereale și oleaginoase pe piața UE sunt mai mari decât în Republica Moldova și nu există riscul unor importuri masive în țara noastră.

Astfel, dacă prețul grâului pe piața UE este în medie de 250 de euro pentru o tonă, apoi în Republica Moldova este de 190 de euro pentru o tonă.

În cazul porumbului, prețul pe piața UE este în medie de 230 de euro pentru o tonă, iar în Republica Moldova – 180 de euro pentru o tonă. Prețul pentru floarea-soarelui pe piața UE este în medie de 600 de euro pentru o tonă, iar în Republica Moldova – 500 de euro pentru o tonă, arată datele menționate în proiect.

„Această discrepanță a descurajat importurile din UE, deoarece agenții economici din Republica Moldova au preferat să procure produse de pe piața internă sau din țările din afara UE, unde prețurile sunt mai competitive”, argumentează Ministerul Agriculturii.

De ce Moldova a impus restricții la importul de cereale și oleaginoase din UE

Mecanismul de acordare a licențelor pentru importurile de grâu, porumb și floarea-soarelui a fost introdus în octombrie 2023, sub presiunea protestelor în masă ale fermierilor, care invocau riscul importurilor masive în special din Ucraina.

Inițial a fost impus pentru câteva luni, apoi a fost extins de câteva ori, iar ultima dată a fost prelungit la finele anului trecut până la 30 iunie 2025 inclusiv.

Scopul principal al acestui proiect de lege este de a proteja fermierii locali de efectele negative ale războiului din Ucraina, care le-ar putea împiedica să își valorifice produsele la prețuri competitive, argumentau autoritățile.

Un derapaj „de la principiile unei economii libere”

O analiză a lui Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”, relevă că în urma acestor măsuri a devenit mai rentabil să exporți materia primă decât să o procesezi.

În Raportul de stare a țării pentru 2024, Centrul Expert-Grup critică politica autorităților de licențiere provizorie a importurilor de cereale și oleaginoase și o califică drept derapaj „de la principiile unei economii libere”, care lovește în industria alimentară a țării.

„Măsura dată deja a produs efecte nefaste prin ratarea unor exporturi de produse cu valoare adăugată, precum ulei de floarea-soarelui și alcool, în favoarea exporturilor de materii prime. Pe lângă aceasta, măsura vulnerabilizează țara în raport cu respectarea rigorilor Organizației Mondiale a Comerțului”, afirmă Centrul Expert-Grup.

De notat că aceste măsuri au avut ca impact oprirea, pentru câteva luni, a activității celor mai mari fabrici de ulei vegetal din țară și o prăbușire (de aproape două ori în 10 luni) a exporturilor de ulei vegetal, fiind ratate exporturi de peste 100 de milioane de dolari.