Potrivit Infotag, serviciul de presă al liderului de la Tiraspol a raportat că Vadim Krasnoselski s-a întâlnit, miercuri, cu o delegaţie de la Moscova, transmite Știri.md.

Primind oaspeţii, el a remarcat importanţa vizitei acestora "în realităţile existente ale crizei energetice", întrucât "situaţia s-a complicat în octombrie - iniţial în sectorul gazelor".

"Consecinţa acţiunilor Moldovei, legate de neîndeplinirea obligaţiilor sale de a plăti pentru gazul rusesc consumat, a dus la probleme în sectorul energetic.

Acestea afectează Transnistria, întrucât pe teritoriul RMN funcţionează Centrala - o unitate de generare care furnizează energie electrică transnistrenilor şi participă la transportul de energie electrică către consumatorii din alte ţări", a spus el.

Krasnoselski şi-a exprimat disponibilitatea "de a discuta toate aspectele problematice, a căror soluţie este menită să minimizeze pierderile atât ale "Inter RAO", cât şi ale Transnistriei".

Inter RAO este proprietarul Centralei termoelectrice de la Cuciurgan.

Centrala furnizează către Moldova cea mai mare parte a energiei electrice generate în conformitate cu contractul semnat.

Autorităţile moldoveneşti consideră că preţul energiei electrice furnizate ar trebui să rămână acelaşi, aşa cum este prevăzut în contract, în pofida creşterii preţurilor la gaze.

Centrala de la Cuciurgan efectuează plăţi conform tarifelor anterioare, iar toţi banii rămân în "contul de gaze" şi sunt folosiţi pentru completarea bugetului nerecunoscutei RMN. Datoria Transnistriei faţă de Gazprom depăşeşte 7,4 miliarde de dolari.

Una dintre victime, un bărbat de 45 de ani, a ajuns pe patul de spital cu coastele rupte și cu comoție cerebrală, transmite Știri.md cu referire la echipa.md.

Incidentul s-a produs în dimineața de 5 decembrie. Indivizii s-au apropiat de intrarea în local, însă paznicii i-au oprit și le-au spus că sala se va deschide mai târziu, conform programului de lucru.

Tinerii au rămas nemulțumiți de răspuns și au luat paznicii la pumni. Unul dintre ei a reușit să apese butonul de alarmă.

În scurt timp, la locul faptei au ajuns milițienii din regiune. Agresorii au fost reținuți. Victima a fost internată la spital cu multiple traumatisme.

Am adunat probe video și documente care scot la lumină cine și cum a orchestrat întreaga schemă, transmite Știri.md cu referire la zonadescuritate.md.

Paradisul arab

În luna mai 2020, o companie înregistrată în stânga Nistrului – Almavis, a procurat din Emiratele Arabe 34 de milioane de țigarete cu o valoare totală de șapte milioane de euro. Vânzător în acte este firma European Tobacco INC cu sediul în SAIF ZONE – o zonă economică liberă în care nu există vamă, nu se percep taxe, iar importul și exportul de mărfuri este destul de ușor. Cu alte cuvinte – un adevărat paradis fiscal.

Țigaretele au încăput în trei containere și au pornit pe mare spre portul maritim Chornomorsk din Odesa, unde au și fost confiscate de autoritățile ucrainene.

Acestea aveau informații că țigările urmau să fie introduse ilegal pe piața din Uniunea Europeană. Destinația finală a trezit interesul Oficiului European de Luptă Antifraudă, cunoscut și ca OLAF.

Această instituție s-a implicat în confiscarea produselor de tutun și a anunțat public, pe 9 iulie 2020, despre presupușii autori ai schemei.

„Autoritățile ucrainene au informat OLAF despre lotul asupra căruia erau suspiciuni că urma să ajungă pe piața UE. Schema de contrabandă ar fi fost pusă la cale de o organizație criminală cu sediul în capitala transnistreană, Tiraspol, potrivit informațiilor disponibile”, se menționează în comunicatul de presă al OLAF.

După ce containerele au fost confiscate, autoritățile ucrainene au constatat că pachetele de țigări nu au accize, nu sunt marcate cu indicația „For Duty Free Only” și nu sunt marcate, așa cum prevede legea, cu textul și imaginile de avertisment de sănătate.

În Ucraina a fost pornită o anchetă penală care, însă, a dus nicăieri. Surse din cadrul anchetei ne-au declarat, sub protecția anonimatului, că nu au reușit să ajungă la distrugerea țigărilor, din lipsă de probe, deoarece nu au primit un răspuns clar din partea Republicii Moldova că acestea țigările nu sunt conforme. În schimb, Almavis a prezentat licența de import, primită de la Agenția Servicii Publice.

„Almavis a început să facă recursuri la tot, să vină cu mai multe contestări foarte activ și, din această cauză, nu a fost posibil să fie luată o decizie în legătură cu nimicirea [lotului de țigări]. În general, partea ucrainească aducea dovezi reieșind din legislația moldovenească. Din păcate, o parte din răspunsurile la adresări au fost din categoria: mai trimiteți încă o dată, mai explicit, pentru că nu înțelegem întrebarea”, ne-au declarat surse din cadrul anchetei.

Soarta tutunului arab, decis la Kiev

Cazul a ajuns și pe masa judecătorilor ucraineni care urmau să decidă dacă lotul de țigări va fi sau nu nimicit.

Din textul decizii de judecată aflăm că, de fapt, țigările urmau să ajungă în Marea Britanie la firma EUROPEAN TOBACCO PLC. Potrivit datelor registrului companiilor din Marea Britanie, o firmă cu o asemenea denumire nu mai există din 2010, pentru că a devenit EUROPEAN TOBACCO LIMITED.

Cu alte cuvinte, Almavis a indicat destinatarul cu o denumire ce nu mai există de 11 ani.

Cu toate acestea, Almavis și-a recuperat containerele cu țigarete după șapte luni de procese de judecată, după ce Curtea de Apel din Kiev a constatat că „organul de cercetare preventivă nu a demonstrat că respectivul bun a fost un instrument al unei scheme infracționale”.

Nu a durat mult și țigările au intrat în Republica Moldova. Despre venirea lor s-ar fi știut din timp.

Cel puțin, am aflat că OLAF a anunțat Serviciul Vamal (detalii aici) încă din septembrie 2020 că în țară urmau să ajungă „3.455 de cutii de țigări de tip BUSINESS CLUB cu câte 34.550.000 de bucăți”.

Chiar și așa, Procuratura Generală din Moldova nu a deschis niciun dosar penal pe acest caz (detalii aici).

Într-un alt răspuns oficial, semnat de Igor TALMAZAN, directorul Serviciului Vamal, aflăm că, la data de 7 decembrie 2020, și Serviciul de Informare și Securitate i-a atenționat despre venirea unui lot de țigări care nu au imprimate avertismente de sănătate.

SIS-ul atenționează

Totodată, vă reamintim că același Serviciu de Informații și Securitate, încă în octombrie 2019, a expediat o notă informativă premierului de atunci, Maia Sandu, care atenționa că în spatele tuturor schemelor de contrabandă cu țigări prin regiune transnistreană stă holdingul Sheriff, fondat de oligarhii Victor Gușan și Ilya Kazmaly.

Almavis, de altfel, a fost fondată în 2018, iar peste un an a fost înscrisă temporar și în Registrul de stat al companiilor de pe malul drept al Republicii Moldova.

Una din adresele acestora de la Tiraspol coincide cu pretinsa Camera de Comerț din regiune, în vecinătate cu combinatul Kvint, care ar face parte din imperiul Sheriff.

Am încercat să discutăm cu președintele companiei Sheriff, Victor Gușan, care stă departe de ochii presei. În spațiul public există doar o singură fotografie cu Gușan și aceea foarte veche. Am sunat la numărul indicat pe site-ul holdingului, la care ne-a răspuns un reprezentat al companiei.

Reprezentant Sheriff: Nu vă va oferi el niciun comentariu!

Reporter: Nici în formă scrisă?

Reprezentant Sheriff: Da.

Reporter: Pur și simplu, sunt în situația în care este necesară opinia dumnealui, cum pot să o obțin?

Reprezentant Sheriff: El [Victor Gușan] nu oferă comentarii.

Țigările ajung în Republica Moldova

Să revenim, însă, la containerele cu țigări. După ce și le-a recuperat de la autoritățile ucrainene, Almavis le-a trecut nestingherit peste frontiera de stat și a depus, în perioada 9 -13 decembrie 2020, declarații de import (detalii aici).

Organele vamale moldovenești au făcut o verificare și au constatat aceleași fapte menționate și de către autoritățile ucrainene: lipsa accizelor, lipsa avertismentelor de sănătate publică, dar și alte detalii, cum ar fi că Almavis nu ar fi declarat cantitatea reală (detalii aici).

În rezultat, autoritățile au refuzat vămuirea țigaretelor, iar firma s-a adresat în instanță.

Între timp, Agenția Servicii Publice i-a retras companiei din regiunea transnistreană licența care-i acorda dreptul să facă import de produse de tutun, din cauza neaplicării avertismentelor de sănătate.

Retragerea licenței le-a îngrijorat și pe așa-zisele autorități din stânga Nistrului.

Însuși Vitaliy Ignatiev, așa-zisul ministru de Externe, a abordat problemele Almavis în procesul de negocieri a conflictului transnistrean cu reprezentanții Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. Am încercat să discutăm cu Ignatiev la acest subiect, însă de fiecare dată ni s-a spus că este ocupat.

Cât despre procesul de judecată dintre Almavis și Serviciul Vamal de la Chișinău, am aflat că, în mai 2021, Judecătoria Chișinău cu sediul Râșcani a obligat Biroul Vamal Centru să emită acte administrative individuale cu privire la vămuirea mărfurilor importate de Almavis.

Am încercat să înțelegem, din textul hotărârii, de ce judecătorul Grigorii Cazacu a dat dreptate celor din stânga Nistrului.

Am descoperit că, motivul vameșilor de a nu emite actele respective, din cauza că firmei i s-a retras între timp licența, nu e rezonabil, deoarece Almavis încă deținea acea licență de import în momentul declarării mărfii, adică în perioada 9-13 decembrie 2020.

Iar în privința celorlalte nereguli stabilite de inspectorii vamali, judecătorul Cazacu a decis că Biroul Vamal Centru nu a prezentat probe care ar dovedi cu certitudine lipsa marcării în modul corespunzător cu timbru de acciz sau că nu ar fi fost respectate cerințele de ambalare și etichetare.

Nefiind de acord cu decizia instanței, Serviciul Vamal a contestat cu Apel, iar următoarea ședință de judecată urmează să aibă loc pe 14 decembrie.

„E bine că Serviciul Vamal a atacat la Curtea de Apel și, la moment, acest lot de țigări se află la terminalul Serviciului Vamal, încă foarte mult sperăm că după instituirea unei noi garnituri guvernamentale totuși o să punem capăt acestor fărădelegi și acestor scheme”. Asta ne-a spus Rosian Vasiloi în cadrul unui interviu pe care l-am realizat pe când era expert în securitate, până să devină, din nou, șef al Poliției de Frontieră. Acesta a urmărit schema prin care au ajuns țigările companiei Almavis în Moldova și a analizat, în general, traficul ilicit de mărfuri prin regiunea transnistreană.

Rosian Vasiloi, șef la Poliția de frontieră: „În cazul în care schema ar fi legalizată prin instanță, această companie, folosind tranzitul Ucraina, ulterior în Republica Moldova, mai departe aceste țigări ajungeau în spațiul UE, iar prejudiciul ar fi fost mai mare. Ar fi vorba despre credibilitatea Republicii Moldova ca stat care poate să-și apere frontiera sa”.

În prezent, țigările se află pe teritoriul postului vamal Căușeni sub supraveghere video. Iar cel mai interesant este că marfa nici nu e confiscată, deoarece Serviciul Vamal este încă în litigiu cu agentul economic, iar în privința acestuia nu este deschis vreun dosar penal.

*Imaginile video de la terminalul vamal Căușeni ne-au fost oferite în exclusivitate de către Serviciul Relații cu Presa din cadrul Serviciului Vamal. 

„Așa cum îi trimit scrisorile, sunt deschise și ni le trimit înapoi, fără ca ele să ajungă la Adrian. Timp de un an și două luni nu avem nicio veste de la el. Nu avem dreptul să angajăm un avocat din dreapta Nistrului care să ne reprezinte interesele și în același timp avocatul oferit de Tiraspol ne spune că nu cunoaște nimic despre feciorul meu. Mai mult, el spune că e carantină și din această cauză nu i se permit întrevederile”, a relatat Vera Glijin în cadrul unei conferințe de presă organizată de Asociația Promo Lex, transmite Știri.md cu referire la Jurnal.md.

Mama lui Adrian Glijin a mai relatat că a trimis numeroase scrisori și demersuri în speranța că i se va permite unui medic să-l consulte pe fiul său, deoarece știe că el se confruntă cu probleme de sănătate, dar nici acest lucru nu i se permite. 

Administrația nerecunoscută de la Tiraspol îl acuză pe Adrian Glijin de „trădare de patrie”, afirmă că dosarul este „secret” și din această cauză nu-i permite să comunice cu nimeni, nici cu familia, nici chiar cu avocatul din oficiu.

„Mă adresez din nou către președintele Maia Sandu, către Parlament, aflându-ne și în săptămâna apărării drepturilor omului, rog să mă ajutați să-mi văd fiul, să i se ofere asistență medicală și să fie eliberat”, a mai spus plângând Vera Glijin.

Directorul Promo-Lex, Ion Manole, a declarat că membrii Asociației își vor concentra toate eforturile ca în următoarea perioadă absolut toate instituțiile statului să-și concentreze eforturile pentru eliberarea lui Adrian Glijin. 

„Vedem din partea rudelor multe eforturi și insistență, sperăm să fie ajutate”, a mai spus directorul Promo Lex.

Tiraspolul s-a arătat indignat de declaraţia privind reglementarea problemei transnistrene adoptată la şedinţa Consiliului Miniştrilor de Externe al OSCE, pe care Transnistria a considerat-o "conformistă la acţiunile distructive ale Moldovei", transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Autorii declaraţiei sunt revoltaţi că, "Consiliul Ministerial al OSCE nu numai că n-a condamnat acţiunile părţii moldoveneşti, dar a şi refuzat să recunoască existenţa unei întregi game de probleme, inclusiv instituirea de la 1 septembrie curent a interdicţiei asupra traversării frontierei cu Ucraina de către vehicule cu plăcuţe de înmatriculare ale Transnistriei".

"Deja al doilea an consecutiv, actuala preşedinţie a OSCE desfăşoară o activitate făţiş dezastruoasă pe aspectul reglementării problemei moldo-transnistrene, de facto, fără a împiedica degradarea dialogului, privind printre degete la încălcarea flagrantă de către Republica Moldova a tuturor principiilor de negociere şi a drepturilor locuitorilor din Transnistria, nefiind cel puţin în stare să organizeze măcar o întâlnire în formatul "5+2"", se arată în document.

Autorii declaraţiei îi invită pe participanţii la formatul "5+2", inclusiv OSCE, "să revină la nivelul practic al muncii reale, reuşind cât mai curând restabilirea funcţionalităţii structurii de negociere".

În opinia lor, "fără eforturi concrete şi consolidate ale mediatorilor internaţionali este imposibilă readucerea Moldovei la masa tratativelor".

Astfel la finele lunii noiembrie, o delegaţie a Inter RAO EES în frunte cu Maxim Sergheev, şeful companiei Inter RAO-Export şi conducător al diviziei export al grupului Inter RAO, a fost în vizită în Republica Moldova, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Criza gazelor şi problemele din sectorul electroenergetic

Despre eventuale întâlniri la Chişinău, cu oficiali, sau cu reprezentanţi ai unor companii din sectorul electroenergetic nu s-a anunţat nimic. 

În schimb la Tiraspol, Maxim Sergheev s-a întâlnit cu liderul separatist Vadim Krasnoseliski, care şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu "neîndeplinirea de către Moldova a obligațiilor de plată pentru gazul rusesc", fapt ce ar fi "dus la apariția unor probleme în sectorul electroenergetic".

Totodată liderul separatist și-a arătat disponibilitatea "de a discuta toate aspectele problematice, a căror soluție ar minimiza pierderile atât ale Inter RAO, cât și ale Transnistriei".

Altfel spus faptul că regiunea nu plăteşte pentru consumul de gaze şi a acumulat datorii de peste 7 miliarde de dolari nu ar fi o problemă pentru Inter RAO EES şi pentru regiunea separatistă.

Şeful diviziei export al grupului Inter RAO, care este şi preşedinte al Consiliului de administrație al Centralei de la Cuciurgan a calficat situația actuală drept una dificilă, dar a susţinut că grupul este orientat spre "o abordare constructivă și rezolvarea în comun a dificultăților care apar".

Coincidenţă sau nu dar exact după această vizită Centrala de la Cuciurgan a refuzat să livreze curent electric companiei Furnizare Energie SRL, al treilea furnizor ca mărime de pe piaţa energiei din Moldova. Motivul invocat de administraţia întreprinderii este "situaţia de pe piaţa gazelor din Moldova".

Un nou şef pe securitate la Moldgres

La fel exact în aceeaşi perioadă la Centrala de la Cuciurgan a fost numit un nou şef pentru securitate. El este Alexei Yagodin din Vologda, în vârstă de 40 de ani, care a activat anterior în cadrul unor subsidiare a grupului Inter RAO EES.

De notat că de regulă şef pe securitate la Centrala de la Cuciurgan sunt numiţi ofiţeri ai Serviciilor de Securitate din Rusia (FSB), care oficial ar fi fost trecuţi în rezervă.

În ultimul an, şef interimar pe securitate la Centrala de la Cuciurgan a fost Serghei Şevciuc, fost locotenent-colonel în cadrul aşa-zisul minister de interne de la Tiraspol.

Anterior şef pe securitate a fost Oleg Buşleakov, locotenent-colonel FSB şi colaborator al serviciului de contraspionaj militar din Rusia. Acesta a fost trimis de FSB în Republica Moldova, şi s-a aflat aici în anii 1994-2002, în special în regiunea separatistă.

Planul de pătrundere pe piața UE

Amintim că de la finele anului trecut, director al Centralei este Valentin Trubceanin, fost deputat din partea Partidului Rusia Unită în regiunea Ulianovsk.

Anterior, conducerea Centralei anunța că planifică să-și extindă capacitățile și să înceapă să exporte în anii 2022-2024 curent electric în România, imediat ce Chișinăul își va sincroniza sistemul electric cu cel european.

„Acum se lucrează la asta și noi am propus ca experții noștri să participe la grupurile de lucru respective, să nu ne trezim apoi că parametrii tehnici nu permit exportul curentului de la Centrala de la Cuciurgan către România. Proiectele sunt planificate pentru anii 2023-2024”, declara în 2020 Alexei Șirma, fostul șef al întreprinderii din Transnistria.

În plus, în cadrul unei ședințe a comisiei moldo-ruse, oficialii de la Moscova ar fi sugerat Chișinăului să semneze contracte cu Cuciurganul pe termene mai lungi de un an. Acest lucru ar permite centralei să-și facă planuri pe termen mai lung și să modernizeze echipamentele. „Dacă va exista cerere, RAO EES poate investi și în construirea de noi centrale”, afirma fostul manager.

Ambiţiile ruseşti pe piaţa energetică moldovenească nu se termină aici. De exemplu grupul rusesc Power Machines ar fi gata să învestească în construcţia la Chişinău a unei centrale electrice prin cogenerare cu puterea de peste 250 MW.

Menţionăm că Centrala de la Cuciurgan este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul transnistrean și produce curent electric din gazele livrate de Gazprom, Republicii Moldova.

Regimul de la Tiraspol nu achită Gazprom-ului consumul de gaze, iar datoria, care constiutuie deja 7,5 miliarde de dolari, este trecută pe seama companiei moldo-ruse Moldovagaz.

Cota energiei electrice de la Centrala de la Cuciurgan în balanța energetică a Republicii Moldova este de peste 80 la sută. În prezent, aceasta funcționează acum la doar 23-25 la sută din capacitate. Centrala a fost cumpărată acum 15 ani, în condiții dubioase, de gigantul rus Inter RAO EES. 

Potrivit oamenilor legii, automobilul Honda, condus de o femeie, nu a cedat trecerea altei mașini, care se deplasa pe strada principală, transmite Știri.md.

Automobilul Nissan a reușit să evite coliziunea, însă s-a izbit într-un copac. La volan se afla o femeie, pe scaunul din față se afla soțul ei, iar în spate era fiul lor de 7 ani.

Toate trei persoane au ajuns la spital.

Alte circumstanțe se stabilesc.

„Pe moment, nu deținem astfel de informații. În cazul în care vom avea informații la subiect, vom reveni”, a precizat Direcția informare și comunicare cu mass-media a Aparatului președintelui Republicii Moldova, la solicitarea IPN, transmite Știri.md.

Ieri, postul oficial de televiziune de la Tiraspol, „Первый приднестровский”, a informat pe pagina sa de pe rețeaua Telegram că, în cadrul unei întrevederi a șefului administrației transnistrene, Vadim Krasnoselski, cu șeful misiunii OSCE din Republica Moldova, Klaus Neukirch, liderul transnistrean a transmis, prin misiunea OSCE, o altă scrisoare din partea structurilor de la Tiraspol pentru președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. 

În scrisoare, Vadim Krasnoselski a făcut apel la șefa statului să grăbească desemnarea unui reprezentant oficial al Republicii Moldova în procesul de negocieri. Semnatarul scrisorii a menționat că așteaptă „răspuns și desemnarea” negociatorului din partea Chișinăului.

Runda de negocieri în formatul 5+2, programată pentru 2-3 noiembrie la Stockholm, Suedia, a fost amânată. Formatul de negocieri este înghețat de peste doi ani. 

Ultima întâlnire a avut loc la Bratislava, Slovacia, pe data de 10 octombrie 2019, dar în cadrul acesteia nu s-a semnat un protocol final, din cauza divergențelor dintre opiniile părților implicate în negocieri.

Presa locală scrie că muncitorul se afla la volanul mașinii, care la un moment dat s-a răsturnat peste el, transmite Știri.md cu referire la Orheitv.md.

Oamenii din apropiere au încercat să-l scoată de sub fiare, dar acesta s-a stins până la sosirea medicilor.

Toate circumstanțele sunt investigate de autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului.

Curtea a constatat încălcarea articolelor 3, 5§1, 10 și 13 din CEDO în privința reclamantului și a dispus încasarea sumei totale de 18 .500 de euro din contul Federației Ruse în beneficiul reclamantului, transmite Știri.md.

În timpul așa-numitelor ”alegeri prezidențiale” din regiunea transnistreană din 2011, reclamantul a distribuit pliante cu conținut critic, în adresa unuia dintre candidați. Pliantele aveau următorul conținut: „Eu am un Land Cruiser 200, și tu?, adio, rataților” și „Acesta este norocosul John. A studiat în Anglia, are un cont bancar în Elveția și vrea să fie președintele Transnistriei”.

Drept consecință, la 23 octombrie 2011, reclamantul a fost arestat și acuzat de calomnie și de încălcare a dreptului altora de a-și exercita liber dreptul de vot. La 9 octombrie 2012, reclamantul a fost condamnat definitiv de către așa-numita „Judecătoria supremă de la Tiraspol” pentru interferență cu dreptul altora de a-și exercita liber dreptul de vot și condamnat la doi ani și șase luni de privațiune de libertate. 

Candidatul, despre care se menționa în pliantele cu conținut critic, devenise, între timp,  liderul regiunii transnistrene – Evghenii Șevciuc.

Reclamantul s-a plâns că a fost reținut de către structurile de forță constituite ilegal, a fost plasat în condiții inumane de detenție (paraziți, condiții sanitare precare, spațiu lipsit de ventilare; supraaglomerare, lipsa accesului la lumina zilei, insuficiență de hrană și apă potabilă) și asistență medicală precară și a fost condamnat pentru distribuirea unor materiale electorale cu conținut critic.

Curtea a constatat că reclamantul a fost ținut în condiții inumane și degradante, cu încălcarea articolului 3 din Convenție. La fel, Curtea a constatat violarea dreptului la libertate și siguranță, prevăzut de art. 5 al Convenției.

În legătură cu violarea art. 10 (dreptul la libera exprimare), Curtea consideră că, prin promovarea materialului electoral în locuri publice, reclamantul și-a exercitat, fără îndoială, dreptul la libertatea de exprimare, așa cum este protejat de articolul 10 din Convenție. 

De asemenea, Curtea constată că detenția și condamnarea reclamantului, din cauza exprimării opiniilor sale politice, au interferat în mod clar cu exercitarea libertății sale de exprimare. O ingerință ce a constituit o încălcare a articolului 10. Totodată, Curtea a ajuns la concluzia că reclamantul nu a dispus de un recurs efectiv pentru toate violările Convenției.

Potrivit avocatului Promo-LEX, Alexandru Postica: ”Hotărârea în cauza Coliban relevă mai multe violări sistemice cum ar fi dreptul de a nu fi deținut ilegal de către structurile locale și detenția în condiții inumane și degradante. La fel, s-a reiterat că Federația Rusă a exercitat un control efectiv asupra regimului de la Tiraspol în perioada în care au avut loc faptele. 

Totodată, este importantă și constatarea Curții cu privire la exercitarea liberă a opiniilor și dreptul de a polemiza, critica administrația locală. Cu părere de rău urmărim o înrăutățire fără precedent a posibilității exercitării dreptului la libera exprimare în regiune, odată cu introducerea unor sancțiuni pentru orice manifestare a acestor libertăți.”

Așa-numitele alegeri prezidențiale au un final cunoscut de pe acum, în condițiile în care singurul contracandidat pentru actualul lider, Vadim Krasnoselski, este o persoană complet necunoscută publicului din stânga Nistrului – Serghei Pînzari, transmite Știri.md cu referire la zonadesecuritate.md.

Acesta este un locuitor al satului Hârtop din raionul Grigoriopol, unde ar fi ales local în consiliul orășenesc.

Anterior s-a refuzat înregistrarea în calitate de candidați electorali a politologului Anatoli Dirun și activistului local Nikolai Malyshev.

Alegerile fără o alegere reală, de ce?

În vara anului 2021 au fost făcute modificări în pretinsul Cod Electoral al rmn, dacă acum un an oamenii aveau posibilitatea de a vota împotriva tuturor, în prezent vor trebui să facă totuși o alegere, căsuța „împotriva tuturor” nu va mai fi în buletin. 

Astfel, alegătorii pe 12 decembrie vor avea în față alegerea între actualul lider pentru care întreaga mașinărie de propagandă lucrează la turații maxime sau să-l aleagă pe cel despre care nu se cunoaște nimic, dar cumva ar fi reușit să strângă aproape 11.000 de semnături.

În plus, dacă anterior a existat șansa de a declara alegerile nule din cauza prezenței scăzute la vot, regimul a anulat și pragul pentru această prezență.

Adică, chiar dacă vine un singur om la vot și aruncă în urnă un buletin, alegerile vor fi declarate valide.

Alegerile pot eșua doar într-un singur caz, dacă ambii candidați primesc mai puțin de 50% din voturi din numărul total de alegători care au luat parte la acest „proces”.

Un exercițiu imposibil, deoarece doi candidați nu pot primi mai puțin de 50% din voturi, fie cineva mai puțin de 50%, fie cineva mai mult.

Astfel, regimul încearcă crearea iluziei unei alternative și a unei concurențe reale pentru aceste alegeri, dar de facto a făcut totul pentru a lipsi oamenii de această alegere.

Autoritățile constituționale de la Chişinău consideră ilegal așa-numitul scrutin prezidențial din regiunea transnistreană. 

Președinta Maia Sandu, într-o conferință de presă ținută la un an de mandat, a sugerat că nu intenționează să se întâlnească pe viitor cu liderul administrației separatiste de la Tiraspol, așa cum nu a făcut-o nici până acum.

„Noi considerăm aceste alegeri ca fiind ilegale și, respectiv, nu avem niciun fel de așteptări în acest sens.”

Vadim Krasnoselski este al treilea așa-zis președinte al regiunii separatiste.

Primii 20 de ani regiunea secesionistă a fost condusă de Igor Smirnov, care în 2011 a fost înlocuit de Evgheni Șevciuk.

Șevciuk însă nu a mai primit agrearea holdingului Sheriff și în 2016 a pierdut așa-zisele alegeri în fața lui Vadim Krasnoselski, ulterior fiind nevoit să fugă noaptea cu barca din regiune pentru a scăpa de închisoare.

În stânga Nistrului vor fi deschise, pe 12 decembrie, 257 de secții de votare.