O altă provocare ține de riscurile de sărăcie în contextul tendințelor inflaționiste, în paralel cu încetinirea creșterii economice pe fundalul unei creșteri rapide din 2021, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Inflația în 2022 urmează să depășească pragul de 15%, afectând în special familiile cu venituri mici.

„Aceasta va pune presiuni pe sistemul de protecție socială și va stimula inegalitățile economice și sociale”, se menționează în raport.

În plus, relansarea economică rapidă din 2021 nu are la bază o nouă paradigmă de dezvoltare, fiind acompaniată de creșterea triunghiului de deficite macroeconomice: deficitul comercial, deficitul de cont curent și deficitul bugetar. Respectiv, baza înaltă de comparație în mod automat va duce la încetinirea creșterii economice în 2022.

În raport se menționează și riscul reizbucnirii „crizei aprovizionării cu gaze” din cauza agendei energetice complicate cu partea rusă. Nu în ultimul rând, noul val asociat cu versiunea Omicron a COVID-19 riscă să pericliteze situația sanitară.

„Aceasta ar putea afecta semnificativ activitatea economică și situația socială, în contextul unei rate scăzute de vaccinare, dar și al lipsei unor măsuri cu adevărat ample de sprijin pentru populație și firme în eventualitatea înrăutățirii situației pandemice”, constată autorul raportului.

Implementarea întocmai a Pachetului Energetic III, interconexiunea rețelelor de energie electrică cu Ucraina și România și sporirea eficienței energetice reprezintă provocări fundamentale pentru 2022, care vor fi moștenite din anul care tocmai s-a încheiat.

Cele mai importante evoluții economice și sociale pozitive din 2021 țin de recuperarea economică rapidă după recesiunea din 2020, care a permis creșterea încasărilor fiscale și consolidarea bugetară. Pot fi scoase în evidență și soluționarea „crizei gazelor” și stabilirea unui cadru mai previzibil în dialogul energetic cu Federația Rusă și Gazprom.

Autorul raportului a remarcat dinamizarea agendei sociale drept răspuns la criza gazelor, criza pandemică, precum și așteptările populației în contextul creșterii ratei sărăciei după criza din 2020.

În particular, a fost majorată pensia minimă la 2.000 de lei, dezvoltat, în termen record, mecanismul de compensare a creșterilor tarifare la gazele naturale și a fost elaborat un pachet de măsuri de suport în contextul pandemiei. Nu în ultimul rând, au fost asigurate stabilitatea monedei naționale și consolidarea rezervelor valutare ale țării.

„Tendințele și evenimentele economice și sociale negative din 2021, care ies în evidență, țin de creșterea presiunilor inflaționiste cu repercusiuni asupra familiilor cu venituri mici, planificarea unui deficit bugetar prea mare în raport cu situația economică și mai ales riscurile pentru 2022, înrăutățirea calității procesului decizional (promovarea multor proiecte de legi fără consultări suficiente), amânarea sau neinițierea unor reforme de importanță majoră, cum ar fi reforma teritorial-administrativă, descentralizarea financiară locală sau reforma administrației publice centrale, precum și funcționalitatea redusă a anumitor instituții publice”, menționează sursa citată.