Profilul migranților care vin în Moldova s-a schimbat în ultimul an
Profilul migranților din Republica Moldova s-a schimbat în ultimul an. Dacă anterior predominau cetățenii din state africane și asiatice, în 2025 ponderea principală a fost formată din persoane venite din țări cu regim simplificat de vize, în special din spațiul CSI, a declarat șeful adjunct interimar al Inspectoratului General pentru Migrație, Cornel Triboi, în cadrul unor audieri parlamentare.
Imagine simbolPotrivit acestuia, printre statele din care provin cei mai mulți migranți se numără Uzbekistan, Azerbaidjan, Rusia, Tadjikistan, Armenia, Kazahstan și Belarus, dar și România, transmite Știri.md cu referire la logos-pres.md.
Cornel Triboi a explicat că această schimbare face mai dificilă depistarea timpurie a încălcărilor, deoarece accesul în Republica Moldova este mai ușor, iar problemele apar, de regulă, într-o etapă ulterioară, în timpul șederii sau al activității de muncă.
„Aceste schimbări complică detectarea timpurie a încălcărilor, deoarece intrarea în țară este accesibilă, în timp ce încălcările se manifestă în etape ulterioare – în timpul șederii sau al activității de muncă, în special prin depășirea perioadei de ședere permise sau desfășurarea unei activități de muncă fără permise corespunzătoare”, a explicat Triboi.
Oficialul a atras atenția și asupra cazurilor tot mai frecvente în care Republica Moldova este folosită ca țară de tranzit pentru continuarea migrației ilegale spre Uniunea Europeană.
„În 2025, s-a înregistrat o creștere a numărului de revocări ale drepturilor de ședere ale cetățenilor unui număr de țări africane, în special ale cetățenilor din Sri Lanka, pe fundalul încercărilor de trecere ilegală a frontierei de stat spre Uniunea Europeană. Acest lucru indică faptul că în mai multe cazuri Republica Moldova este utilizată nu ca țară de destinație finală, ci ca etapă intermediară pentru migrația ilegală spre Uniunea Europeană”, a mai spus reprezentantul Inspectoratului General pentru Migrație.
Acesta a subliniat și existența unor situații în care scopul declarat al șederii este folosit în mod abuziv, în special atunci când este invocată angajarea în câmpul muncii.
Potrivit lui Triboi, în 2025, dreptul de ședere a fost revocat cel mai des în urma încetării raporturilor de muncă dintre angajator și cetățeanul străin, dar și din cauza nerespectării condițiilor inițiale în baza cărora a fost acordată șederea.