Între timp, procurorul general al Ucrainei a înregistrat peste 11.000 de plângeri cu privire la crime de război, iar UNICEF a anunțat că cel puțin 100 de copii au fost uciși numai în luna aprilie, transmite Știri.md cu referire la Tvr Moldova.

Inculpatul care va fi dus la tribunalul districtual din Kiev este Vadim Şişimarin, un tânăr de numai 21 de ani, comandantul diviziei de tancuri Kantemirovskaia, care se află acum în custodia autorităților ucrainene.

Se presupune că sergentul Şişimarin luptase în regiunea Sumî din nord-estul Ucrainei când a ucis un civil, pe 28 februarie, în satul Ciupohovka, potrivit The Guardian.

El este acuzat că a tras focuri de armă în direcția unei mașini civile, după ce convoiul său de vehicule a fost atacat de forțele ucrainene. A luat mașina civilă, împreună cu alți patru soldați ruși, în încercarea de a fugi de ucraineni.

Şişimarin l-a împușcat pe bărbatul neînarmat, care se afla pe o bicicletă și vorbea la telefon, după ce i s-a ordonat „să omoare un civil ca să nu-l denunțe ucrainenilor”, potrivit procurorilor.

Crima ar fi avut loc la „zeci de metri” de casa victimei și a fost comisă cu o pușcă AK-74.

Dosarul a ajuns săptămâna aceasta la o instanță penală. Un purtător de cuvânt al parchetului a declarat: „Procurorii și anchetatorii SBU (serviciile secrete ucrainene) au adunat suficiente dovezi ale implicării sergentului, fiind vorba de o crimă premeditată. Pentru faptele sale, el riscă între 10 și 15 ani de închisoare sau chiar închisoare pe viață.”

Alte două cazuri de crime de război vor ajunge în câteva zile în instanță

Alte două cazuri vor ajunge în instanță zilele următoare, inclusiv unul în care va fi judecat în lipsă Mihail Romanov, soldat rus acuzat de viol și crimă. El este acuzat că a intrat într-o casă dintr-un sat din regiunea Brovarski de lângă Kiev, în martie, a ucis un bărbat și apoi i-a violat în mod repetat soția, în timp ce „a amenințat-o pe ea și pe copilul ei minor cu arma”.

Procesul este o nouă mișcare diplomatică care crește presiunea asupra lui Vladimir Putin, împreună cu planul Finlandei de aderare la NATO. Moscova a numit anunțul Finlandei ostil și a amenințat cu represalii, inclusiv cu măsuri „militare tehnice” nespecificate.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că finlandezii vor fi „primiți cu căldură” și a promis un proces de aderare „ușor și rapid”.

Secretarul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut o reuniune a miniștrilor de Externe G7 pentru a echipa Ucraina la standardele NATO și a menține sancțiunile împotriva Rusiei până când aceasta se va retrage complet.

Potrivit BBC, Truss a spus la întâlnirea din Germania: „Putin se umilește pe scena mondială. Trebuie să ne asigurăm că se confruntă cu o înfrângere în Ucraina... Cea mai bună securitate pe termen lung pentru Ucraina va veni din capacitatea ei de a se apăra. Asta înseamnă să oferim Ucrainei o cale către echipamente la standard NATO.”

Între timp, Ucraina a anunțat că a distrus o navă de logistică a marinei ruse în apropiere de Insula Șerpilor, dar Kremlinul este concentrat pe Finlanda, care anunță că vrea să se alăture NATO, dar și pe Suedia, care ar putea să-i urmeze exemplul.