Totodată de la începutul lunii aprilie, leul a pierdut mai mult de 3% din cotaţia s-a faţă de principalele valute: dolarul şi moneda europeană, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Primele efecte: scumpirea unor produse agricole

Efectele sunt deja vizibile prin creşterea cererii de valută, dar şi prin scumpirea unor mărfuri. De exemplu preţurile la anumite produse agricole s-au majorat cu 5-10%.

De exemplu companiile specializate oferă acum un preţ de 6,10-6,50 lei pentru un kilogram de floarea soarelui, în dependenţă de regiunea ţării, comparativ cu maximele de 5,7-6,0 lei pentru un kilogram, câteva săptămâni în urmă. E o creştere de circa 7%.

Preţul la soia a crescut şi mai mult – cu circa 10%: de la 5,30 la circa 5,90 lei pentru un kilogram. În schimb preţurile la cereale nu au înregistrat modificări esenţiale din luna februarie 2019.

„Creşterea preţurilor la unele produse agricole, precum soia sau floarea soarelui se datorează în special la doi factori: creşterea cursului dolarului şi stocurile reduse de aceste produse în ţara noastră”, a declarat pentru Mold-Street.com, Iurie Rija, directorul companiei Agro-Floris.

La unele produse alimentare la fel au fost atestate mici ajustări de preţ, dar greul abia urmează. Or, dacă se scumpeşte materia primă, va urma majorarea de preţ la unele produs finite.

În plus deprecierea leului poate duce în sus tarifele la gaze, energie electrică şi alte utilităţi.

Un semnal pentru politicieni ca să formeze noul guvern

Experţii explică actuala depreciere a leului prin mai mulţi factori. În primul rând este cererea mai mare de valută, care este explicată atât prin scumpirea cu circa 26% a gazului furnizat de Rusia, cât şi prin o dorință autorităţii de reglementare de a schimba raportul cursului de schimb faţă de perechea dolar și euro, fapt menţionat câteva zile în urmă de doctorul în economie Sveatoslav Mihalache.

Adică chiar autorităţile joacă contra leului, iar această se explică prin nevoia de a acumula mai mulţi bani la buget, din taxele aplicate la produsele de import, dar prin stimularea exportului de produse.

Al doilea factor, a cărui impact este deocamdată greu de estimat este criza politică şi lipsa unui parlament şi guvern efectiv. Potrivit Infotag, prin deprecierea leului, „partidele politice și deputații care au trecut în noul Parlament primesc un semnal că trebuie să negocieze mai rapid și să formeze noul guvern”.

O situaţia aproape similară s-a atestat patru ani în urmă, când după furtul miliardului şi alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2018, timp de două luni şi jumătate partidele politice nu puteau ajunge la un consens pentru formarea unui nou Guvern.

Atunci leul a pierdut circa 30% din valoare în special ca urmare a aruncări pe piaţă de către Guvern şi BNM a circa 10 miliarde de lei, pentru a astupa gaura creată de frauda bancară. La aceasta s-a suprapus criza politică, panica din rândul populaţiei şi manipularea pieţei valutare de către anumiţi jucători.

Şi acum pe piață există îngrijorări deosebite în legătură cu o posibilă panică din partea populaţiei, care poate duce la o devalorizare şi mai mare a leului. Or pe conturile la vedere de la bănci se află circa 20 de miliarde de lei.

Cu toate acestea Banca Naţională deţine suficiente pârghii pentru a preveni o evoluţie mai periculoasă prin deprecierea mai semnificativă a leului.

Or rezervele valutare sunt de circa 2,8 miliarde de dolari. În plus sunt şi multe pârghii administrative, care pot fi aplicate băncilor, care sunt principalii jucători pe această piaţă.