25 noiembrie, 15:30
2
340

Popescu: Acum Moldova nu examinează construirea depozitelor de gaze

25 noiembrie, 15:30
2
340

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Nicu Popescu, a spus că "deocamdată, Moldova nu examinează subiectul construirii depozitelor de gaze pe teritoriul republicii".

Popescu: Acum Moldova nu examinează construirea depozitelor de gazeFoto: știri.md

Potrivit Infotag, despre acest lucru el a spus, miercuri, la o conferinţă de presă după vizita sa în România, transmite Știri.md.

Anterior, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că în cadrul vizitei preşedintelui Maia Sandu în România s-a discutat despre posibilitatea acordării asistenţei din partea României la construirea unui depozit de gaze pentru Moldova.

"Am ridicat acest subiect. Trebuie să asigurăm securitatea energetică pentru a evita crizele de gaze pe viitor. Trebuie să facem şi stocuri pentru a cumpăra mai mult gaz în perioada caldă, când este mai ieftin.

În prezent, este posibil să stocăm gaze în depozitele de pe teritoriul Ucrainei, unde acest proces este bine stabilit. De asemenea, putem folosi depozitele din România, care în prezent sunt pline doar în proporţie de 75%", a spus Popescu.

El a precizat că vor continua consultările cu România pe acest subiect.

"În prezent, nu luăm în considerare posibilitatea construirii unui depozit de gaze pe teritoriul Moldovei, întrucât nu vedem o asemenea nevoie", a conchis Popescu.

Potrivit Infotag, despre acest lucru el a spus, miercuri, la o conferinţă de presă după vizita sa în România, transmite Știri.md.

Anterior, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că în cadrul vizitei preşedintelui Maia Sandu în România s-a discutat despre posibilitatea acordării asistenţei din partea României la construirea unui depozit de gaze pentru Moldova.

"Am ridicat acest subiect. Trebuie să asigurăm securitatea energetică pentru a evita crizele de gaze pe viitor. Trebuie să facem şi stocuri pentru a cumpăra mai mult gaz în perioada caldă, când este mai ieftin.

În prezent, este posibil să stocăm gaze în depozitele de pe teritoriul Ucrainei, unde acest proces este bine stabilit. De asemenea, putem folosi depozitele din România, care în prezent sunt pline doar în proporţie de 75%", a spus Popescu.

El a precizat că vor continua consultările cu România pe acest subiect.

"În prezent, nu luăm în considerare posibilitatea construirii unui depozit de gaze pe teritoriul Moldovei, întrucât nu vedem o asemenea nevoie", a conchis Popescu.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

8 decembrie, 22:22
0
213

Comisia de la Veneția va adopta decizii pentru Moldova săptămâna aceasta

8 decembrie, 22:22
0
213

Comisia de la Veneţia îşi va ţine a patra şi ultima şedinţă plenară mixtă din acest an în zilele de 10 şi 11 decembrie.

Comisia de la Veneția va adopta decizii pentru Moldova săptămâna aceastaFoto: zdg.md

Experţii săi în drept constituţional urmează, printre altele, să adopte concluzii cu privire la Albania, Ungaria, Cipru, Moldova şi Ucraina, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Referitor la Republica Moldova, este vorba, în special, despre modificările operate la legea procuraturii din 24 august 2021 şi despre proiectul de lege cu privire la unele măsuri de selectare a candidaţilor pentru funcţii administrative în organele de conducere ale judecătorilor şi procurorilor şi unele modificări la acte normative.

Solicitările au fost transmise de ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco, şi de şefa Consiliu Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc.

Subcomisia pentru statul de drept şi puterea judiciară va analiza proiectul de aviz în cadrul şedinţei sale hibride comune din 9 decembrie.

În cadrul sesiunii va fi anunţată şi alegerea unui nou preşedinte, care trebuie să-l înlocuiască pe Gianni Buquicchio.

Experţii săi în drept constituţional urmează, printre altele, să adopte concluzii cu privire la Albania, Ungaria, Cipru, Moldova şi Ucraina, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Referitor la Republica Moldova, este vorba, în special, despre modificările operate la legea procuraturii din 24 august 2021 şi despre proiectul de lege cu privire la unele măsuri de selectare a candidaţilor pentru funcţii administrative în organele de conducere ale judecătorilor şi procurorilor şi unele modificări la acte normative.

Solicitările au fost transmise de ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco, şi de şefa Consiliu Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc.

Subcomisia pentru statul de drept şi puterea judiciară va analiza proiectul de aviz în cadrul şedinţei sale hibride comune din 9 decembrie.

În cadrul sesiunii va fi anunţată şi alegerea unui nou preşedinte, care trebuie să-l înlocuiască pe Gianni Buquicchio.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 21:42
0
120

Șeful MAEIE a discutat cu oficiali SUA despre securitatea cibernetică

8 decembrie, 21:42
0
120

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a avut o întrevedere la Chișinău cu coordonatorul asistenței pentru Europa și Eurasia, Departamentul de Stat al SUA, Jim Kulikowski.

Șeful MAEIE a discutat cu oficiali SUA despre securitatea ciberneticăFoto: MAEIE

În cadrul întrevederii a fost discutat despre asistența SUA pentru Republica Moldova și proiectele implementate în diverse domenii, dinamica dialogului politic și importanța valorificării potențialului de cooperare moldo-americană în cadrul Dialogului Strategic bilateral, transmite Știri.md.

În cadrul întrevederii, diplomații au mai discutat subiecte ce țin de dezvoltarea și consolidarea relațiilor moldo-americane pe diverse domenii de interes reciproc, fiind accentuată importanța conferirii unei dimensiuni concrete relațiilor moldo-americane.

„Am exprimat aprecierea pentru asistența americană semnificativă în asigurarea unor procese continue de modernizare a țării, susținerea dezvoltării economice, promovarea digitalizării, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea securității și rezilienței energetice a Republicii Moldova”, a menționat ministrul Nicu Popescu.

Printre subiectele discutate s-a regăsit și cel conex perspectivei de cooperare în domeniul securității cibernetice, Jim Kulikowski exprimând deschidere pentru dezvoltarea cooperării și susținerii continue a proceselor de consolidare a capacităților de securitate cibernetică a Republicii Moldova, inclusiv din perspectiva eventualei asistențe și expertize în sfera legislativă.

SUA rămâne a fi un susținător consecvent pentru Republica Moldova, oficialul american confirmând disponibilitatea SUA de a sprijini în continuare țara noastră, inclusiv prin acordarea asistenței conform priorităților guvernului de la Chișinău și necesităților identificate în domeniile sectoriale de importanță majoră.

În cadrul întrevederii a fost discutat despre asistența SUA pentru Republica Moldova și proiectele implementate în diverse domenii, dinamica dialogului politic și importanța valorificării potențialului de cooperare moldo-americană în cadrul Dialogului Strategic bilateral, transmite Știri.md.

În cadrul întrevederii, diplomații au mai discutat subiecte ce țin de dezvoltarea și consolidarea relațiilor moldo-americane pe diverse domenii de interes reciproc, fiind accentuată importanța conferirii unei dimensiuni concrete relațiilor moldo-americane.

„Am exprimat aprecierea pentru asistența americană semnificativă în asigurarea unor procese continue de modernizare a țării, susținerea dezvoltării economice, promovarea digitalizării, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea securității și rezilienței energetice a Republicii Moldova”, a menționat ministrul Nicu Popescu.

Printre subiectele discutate s-a regăsit și cel conex perspectivei de cooperare în domeniul securității cibernetice, Jim Kulikowski exprimând deschidere pentru dezvoltarea cooperării și susținerii continue a proceselor de consolidare a capacităților de securitate cibernetică a Republicii Moldova, inclusiv din perspectiva eventualei asistențe și expertize în sfera legislativă.

SUA rămâne a fi un susținător consecvent pentru Republica Moldova, oficialul american confirmând disponibilitatea SUA de a sprijini în continuare țara noastră, inclusiv prin acordarea asistenței conform priorităților guvernului de la Chișinău și necesităților identificate în domeniile sectoriale de importanță majoră.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 20:55
26
1 342

UE avertizează că va riposta la acţiunile Rusiei contra Moldovei

8 decembrie, 20:55
26
1 342

Uniunea Europeană va riposta în mod adecvat, prin sancţiuni masive, la acţiunile Rusiei de intimidare a Republicii Moldova şi la un eventual atac asupra Ucrainei, a avertizat marţi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

UE avertizează că va riposta la acţiunile Rusiei contra Moldovei

Ursula von der Leyen a pledat, într-un discurs rostit prin videoconferinţă la o reuniune cu ambasadorii ţărilor din Uniunea Europeană, pentru acţiuni de protejare şi promovare a democraţiei, în contextul amplificării extremismului şi autocraţiei, al atacurilor hibride atribuite Belarusului şi Rusiei, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

"Amplificarea extremismului şi autocraţiei poate fi şi o problemă de securitate pentru ţările noastre. Am văzut aceste lucruri în cazul atacului hibrid lansat la frontierele noastre de regimul de la Minsk, condus de Aleksandr Lukaşenko.

Folosirea imigranţilor ca instrumente a fost orchestrată în mod cinic de un regim pentru a distrage atenţia de la reprimarea propriilor cetăţeni", a declarat Ursula von der Leyen.

"În acest context, trebuie să vorbim şi despre manevrele militare ale Rusiei şi despre suplimentarea masivă a trupelor de-a lungul frontierelor Ucrainei. Vreau să evidenţiez încă o dată susţinerea deplină şi neclintită a Uniunii Europene pentru Ucraina în faţa acestei agresiuni asupra integrităţii teritoriale şi a suveranităţii", a adăugat Ursula von der Leyen.

"Observăm şi tentativa evidentă de a intimida Guvernul reformist al Republicii Moldova prin utilizarea în scop de manipulare a resurselor de gaze într-o perioadă de majorări ale tarifelor la energie.

Trebuie să protejăm societăţile noastre şi democraţiile de acest cinic joc geopolitic de putere.

Uniunea Europeană va reacţiona adecvat la orice noi agresiuni, inclusiv la încălcarea reglementărilor internaţionale sau la alte acţiuni negative, lansate împotriva noastră sau a vecinilor, inclusiv asupra Ucrainei", a subliniat Ursula von der Leyen, potrivit stenogramei discursului, postată pe site-ul Comisiei Europene şi vizualizată de MEDIAFAX.

"Reacţia noastră va lua forma amplificării şi extinderii actualului regim de sancţiuni. Şi suntem pregătiţi să aplicăm măsuri restrictive suplimentare.

Vom face acest lucru în coordonare cu partenerii care au aceleaşi valori. Să fie foarte clar: am prefera să avem o relaţie constructivă cu Moscova, dar depinde de ei. În momentul de faţă, alegerile deliberate şi acţiunile agresive ale Rusiei continuă să destabilizeze Europa", a subliniat preşedintele Comisiei Europene.

Compania rusă Gazprom a anunţat, la sfârşitul lunii noiembrie, că a acceptat să amâne oprirea alimentării cu gaze a Republicii Moldova, în contextul în care Guvernul de la Chişinău a semnalat că va începe plata restanţelor.

Gazprom avertizase că va sista aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova dacă nu achită plăţile restante în 48 de ore. 

Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, afirma că Rusia utilizează resursele de gaze naturale ca instrument de intimidare a Republicii Moldova.

"În termeni generali, majorările de preţuri la nivel mondial nu sunt efectul utilizării ca armă a resurselor de gaz, dar în cazul Republicii Moldova este vorba despre acest lucru", a declarat Josep Borrell Fontelles, pe 28 octombrie.

Preşedintele american, Joseph Biden, îl va avertiza pe omologul său rus, Vladimir Putin, că Rusia va fi vizată de sancţiuni extrem de puternice dacă atacă Ucraina, iar Statele Unite vor suplimenta prezenţa militară în Europa de Est şi vor analiza posibilitatea admiterii Ucrainei în NATO.

Joseph Biden şi Vladimir Putin vor discuta marţi, prin videoconferinţă, iar principalul subiect va fi criza din Ucraina. Serviciile de informaţii americane au raportat că Rusia a mobilizat cel puţin 70.000 de militari în apropierea frontierei Ucrainei, în vederea unei posibile invazii.

"Ne-am consultat cu aliaţii şi credem că avem modalitatea de a reacţiona prin impunerea de efecte negative semnificative şi severe asupra economiei ruse", a declarat marţi Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA, citată de agenţia Associated Press.

Joseph Biden s-a consultat luni seară cu aliaţii din Europa, înaintea videoconferinţei cu Vladimir Putin. "Am stabilit să avem o poziţie unitară" în privinţa situaţiei din Ucraina, a declarat premierul britanic, Boris Johnson.

În cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Statele Unite vor suplimenta efectivele militare în ţările est-europene şi vor impune sancţiuni economice semnificative.

În plus, Joseph Biden îl va avertiza pe Vladimir Putin că, în cazul unui atac, Statele Unite vor analiza posibilitatea admiterii Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică.

Ursula von der Leyen a pledat, într-un discurs rostit prin videoconferinţă la o reuniune cu ambasadorii ţărilor din Uniunea Europeană, pentru acţiuni de protejare şi promovare a democraţiei, în contextul amplificării extremismului şi autocraţiei, al atacurilor hibride atribuite Belarusului şi Rusiei, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

"Amplificarea extremismului şi autocraţiei poate fi şi o problemă de securitate pentru ţările noastre. Am văzut aceste lucruri în cazul atacului hibrid lansat la frontierele noastre de regimul de la Minsk, condus de Aleksandr Lukaşenko.

Folosirea imigranţilor ca instrumente a fost orchestrată în mod cinic de un regim pentru a distrage atenţia de la reprimarea propriilor cetăţeni", a declarat Ursula von der Leyen.

"În acest context, trebuie să vorbim şi despre manevrele militare ale Rusiei şi despre suplimentarea masivă a trupelor de-a lungul frontierelor Ucrainei. Vreau să evidenţiez încă o dată susţinerea deplină şi neclintită a Uniunii Europene pentru Ucraina în faţa acestei agresiuni asupra integrităţii teritoriale şi a suveranităţii", a adăugat Ursula von der Leyen.

"Observăm şi tentativa evidentă de a intimida Guvernul reformist al Republicii Moldova prin utilizarea în scop de manipulare a resurselor de gaze într-o perioadă de majorări ale tarifelor la energie.

Trebuie să protejăm societăţile noastre şi democraţiile de acest cinic joc geopolitic de putere.

Uniunea Europeană va reacţiona adecvat la orice noi agresiuni, inclusiv la încălcarea reglementărilor internaţionale sau la alte acţiuni negative, lansate împotriva noastră sau a vecinilor, inclusiv asupra Ucrainei", a subliniat Ursula von der Leyen, potrivit stenogramei discursului, postată pe site-ul Comisiei Europene şi vizualizată de MEDIAFAX.

"Reacţia noastră va lua forma amplificării şi extinderii actualului regim de sancţiuni. Şi suntem pregătiţi să aplicăm măsuri restrictive suplimentare.

Vom face acest lucru în coordonare cu partenerii care au aceleaşi valori. Să fie foarte clar: am prefera să avem o relaţie constructivă cu Moscova, dar depinde de ei. În momentul de faţă, alegerile deliberate şi acţiunile agresive ale Rusiei continuă să destabilizeze Europa", a subliniat preşedintele Comisiei Europene.

Compania rusă Gazprom a anunţat, la sfârşitul lunii noiembrie, că a acceptat să amâne oprirea alimentării cu gaze a Republicii Moldova, în contextul în care Guvernul de la Chişinău a semnalat că va începe plata restanţelor.

Gazprom avertizase că va sista aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova dacă nu achită plăţile restante în 48 de ore. 

Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, afirma că Rusia utilizează resursele de gaze naturale ca instrument de intimidare a Republicii Moldova.

"În termeni generali, majorările de preţuri la nivel mondial nu sunt efectul utilizării ca armă a resurselor de gaz, dar în cazul Republicii Moldova este vorba despre acest lucru", a declarat Josep Borrell Fontelles, pe 28 octombrie.

Preşedintele american, Joseph Biden, îl va avertiza pe omologul său rus, Vladimir Putin, că Rusia va fi vizată de sancţiuni extrem de puternice dacă atacă Ucraina, iar Statele Unite vor suplimenta prezenţa militară în Europa de Est şi vor analiza posibilitatea admiterii Ucrainei în NATO.

Joseph Biden şi Vladimir Putin vor discuta marţi, prin videoconferinţă, iar principalul subiect va fi criza din Ucraina. Serviciile de informaţii americane au raportat că Rusia a mobilizat cel puţin 70.000 de militari în apropierea frontierei Ucrainei, în vederea unei posibile invazii.

"Ne-am consultat cu aliaţii şi credem că avem modalitatea de a reacţiona prin impunerea de efecte negative semnificative şi severe asupra economiei ruse", a declarat marţi Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA, citată de agenţia Associated Press.

Joseph Biden s-a consultat luni seară cu aliaţii din Europa, înaintea videoconferinţei cu Vladimir Putin. "Am stabilit să avem o poziţie unitară" în privinţa situaţiei din Ucraina, a declarat premierul britanic, Boris Johnson.

În cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Statele Unite vor suplimenta efectivele militare în ţările est-europene şi vor impune sancţiuni economice semnificative.

În plus, Joseph Biden îl va avertiza pe Vladimir Putin că, în cazul unui atac, Statele Unite vor analiza posibilitatea admiterii Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 18:39
72
2 520

Rezoluție propusă în SUA: Cerem Rusiei să-și retragă trupele din Moldova

8 decembrie, 18:39
72
2 520

Membrii Camerei Reprezentanţilor SUA, David Price şi August Pfluger, au înaintat spre examinare Congresului un proiect de rezoluţie care, printre altele, conţine un apel către Rusia "de retragere a forţelor militare de pe teritoriul recunoscut internaţional al Moldovei".

Rezoluție propusă în SUA: Cerem Rusiei să-și retragă trupele din MoldovaFoto: noi.md

Aceştia au menţionat că Rusia deţine un contingent de forţe armate în regiunea transnistreană, precum şi echipament militar şi muniţie, ceea ce reprezintă "ocuparea teritoriului Republicii Moldova şi o încălcare a suveranităţii teritoriale a ţării", transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Congresmenii au remarcat că politica SUA vizează "sprijinirea independenţei" Moldovei şi "inviolabilitatea graniţelor acesteia".

Anterior, congresmanul democrat american William Keating a făcut o declaraţie similară în proiectul de rezoluţie cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la Independenţa Republicii Moldova.

Aceştia au menţionat că Rusia deţine un contingent de forţe armate în regiunea transnistreană, precum şi echipament militar şi muniţie, ceea ce reprezintă "ocuparea teritoriului Republicii Moldova şi o încălcare a suveranităţii teritoriale a ţării", transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Congresmenii au remarcat că politica SUA vizează "sprijinirea independenţei" Moldovei şi "inviolabilitatea graniţelor acesteia".

Anterior, congresmanul democrat american William Keating a făcut o declaraţie similară în proiectul de rezoluţie cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la Independenţa Republicii Moldova.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 15:57
0
277

Republica Moldova va împrumuta 30 de milioane de euro de la BEI

8 decembrie, 15:57
0
277

Executivul a aprobat astăzi semnarea Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind implementarea proiectului „Eficiența energetică în Republica Moldova”.

Republica Moldova va împrumuta 30 de milioane de euro de la BEIFoto: noi.md

Contractul de finanțare prevede acordarea unui împrumut Republicii Moldova de către BEI, în valoare de 30 de milioane de euro, în vederea realizării proiectului „Eficiența energetică în Republica Moldova”, orientat spre reabilitarea energetică a instituțiilor publice de importanță națională și locală, precum spitale, grădinițe, școli ș.a., transmite Știri.md.

Astfel, Republica Moldova urmează să contracteze un împrumut în valoare de 30 de milioane de euro din partea BEI, un alt împrumut în valoare de 30 de milioane de euro din partea BERD, un grant în valoare de 15 milioane de euro din partea Platformei de Investiții pentru Vecinătate a Comisiei Europene (NIP), precum și un grant în valoare de 500 de mii de euro din partea Fondului fiduciar de asistență tehnică pentru țările Parteneriatului Estic („EPTATF”), cu o durată de implementare a proiectului de 4 ani (2022-2025).

Conform prevederilor contractului de finanțare, împrumutul din partea BEI va fi acordat în zece tranșe, a căror valoare minimă va fi de 1 milion de euro.

Pentru rambursarea fiecărei tranșe se va aplica o perioadă de grație de 5 ani și un termen maxim de 20 de ani de la recepționarea fiecărei tranșe în parte.

Lista instituțiilor spitalicești, de importanță națională, care vor fi incluse în cadrul Proiectului:

  • Institutul de Medicină Urgentă
  • Institutul de Cardiologie
  • Institutul de Oncologie
  • Institutul Mamei și Copilului
  • Spitalul Clinic Republican
  • Institutul de Neurologie și Neurochirurgie
  • Centrul Republican de Diagnosticare Medicală
  • Spitalul Clinic Bălți
  • Spitalul Clinic de Psihiatrie
  • Centrul de Recuperare a Persoanelor Vârstnice și cu Dizabilități „SPERANȚA”

Menționăm că negocierile între RM și BEI pe marginea contractului de finanțare au avut loc pe data de 8 noiembrie curent, în format de videoconferință.

Contractul de finanțare prevede acordarea unui împrumut Republicii Moldova de către BEI, în valoare de 30 de milioane de euro, în vederea realizării proiectului „Eficiența energetică în Republica Moldova”, orientat spre reabilitarea energetică a instituțiilor publice de importanță națională și locală, precum spitale, grădinițe, școli ș.a., transmite Știri.md.

Astfel, Republica Moldova urmează să contracteze un împrumut în valoare de 30 de milioane de euro din partea BEI, un alt împrumut în valoare de 30 de milioane de euro din partea BERD, un grant în valoare de 15 milioane de euro din partea Platformei de Investiții pentru Vecinătate a Comisiei Europene (NIP), precum și un grant în valoare de 500 de mii de euro din partea Fondului fiduciar de asistență tehnică pentru țările Parteneriatului Estic („EPTATF”), cu o durată de implementare a proiectului de 4 ani (2022-2025).

Conform prevederilor contractului de finanțare, împrumutul din partea BEI va fi acordat în zece tranșe, a căror valoare minimă va fi de 1 milion de euro.

Pentru rambursarea fiecărei tranșe se va aplica o perioadă de grație de 5 ani și un termen maxim de 20 de ani de la recepționarea fiecărei tranșe în parte.

Lista instituțiilor spitalicești, de importanță națională, care vor fi incluse în cadrul Proiectului:

  • Institutul de Medicină Urgentă
  • Institutul de Cardiologie
  • Institutul de Oncologie
  • Institutul Mamei și Copilului
  • Spitalul Clinic Republican
  • Institutul de Neurologie și Neurochirurgie
  • Centrul Republican de Diagnosticare Medicală
  • Spitalul Clinic Bălți
  • Spitalul Clinic de Psihiatrie
  • Centrul de Recuperare a Persoanelor Vârstnice și cu Dizabilități „SPERANȚA”

Menționăm că negocierile între RM și BEI pe marginea contractului de finanțare au avut loc pe data de 8 noiembrie curent, în format de videoconferință.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 decembrie, 15:33
0
445

Transportul între Moldova și Ucraina ar putea fi liberalizat

8 decembrie, 15:33
0
445

Pe parcursul a două zile, între 6-7 decembrie curent, s-au desfășurat, în regim de videoconferință, lucrările Comisiei mixte moldo-ucrainene în domeniul transportului rutier internațional.

Transportul între Moldova și Ucraina ar putea fi liberalizatFoto: MIDR

Agenda reuniunii a vizat subiecte privind relațiile bilaterale comerciale şi dezvoltarea transportului rutier, stabilirea cotei de autorizații pentru anul 2022, aspecte cu privire la transportul rutier de persoane, precum și asigurarea implementării unui regim liberalizat de transport de mărfuri, transmite Știri.md.

În debutul evenimentului, secretarul de stat, Mircea Păscăluță, a mulțumit părții ucrainene pentru cele 3.000 de autorizații de tip bilateral/tranzit şi 2.000 de autorizații portuare acordate țării noastre pentru anul curent.

Menționăm că acesta este un rezultat imediat realizat în urma vizitei efectuate de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, la Kiev, în luna noiembrie curent.

În urma solicitărilor părții moldovenești, s-a stabilit cota de 60.000 de autorizații pentru operatorii de transport marfă și cota de 2.200 de autorizații pentru transport neregulat de pasageri. 

De asemenea, părțile au convenit asupra derulării unor acțiuni concrete pentru asigurarea unui regim liberalizat de transport rutier între ambele țări. Totodată, au fost oferite asigurări că, până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, autoritățile din Ucraina vor rezolva problema cu privire la neacordarea copiilor proceselor-verbale de contravenție. 

Referitor la transportul rutier internațional de persoane, părțile au convenit organizarea unei ședințe la nivel de experți, în primul trimestru al anului 2022, în vederea inventarierii rețelei de rute regulate între Republica Moldova și Ucraina.

Agenda reuniunii a vizat subiecte privind relațiile bilaterale comerciale şi dezvoltarea transportului rutier, stabilirea cotei de autorizații pentru anul 2022, aspecte cu privire la transportul rutier de persoane, precum și asigurarea implementării unui regim liberalizat de transport de mărfuri, transmite Știri.md.

În debutul evenimentului, secretarul de stat, Mircea Păscăluță, a mulțumit părții ucrainene pentru cele 3.000 de autorizații de tip bilateral/tranzit şi 2.000 de autorizații portuare acordate țării noastre pentru anul curent.

Menționăm că acesta este un rezultat imediat realizat în urma vizitei efectuate de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, la Kiev, în luna noiembrie curent.

În urma solicitărilor părții moldovenești, s-a stabilit cota de 60.000 de autorizații pentru operatorii de transport marfă și cota de 2.200 de autorizații pentru transport neregulat de pasageri. 

De asemenea, părțile au convenit asupra derulării unor acțiuni concrete pentru asigurarea unui regim liberalizat de transport rutier între ambele țări. Totodată, au fost oferite asigurări că, până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, autoritățile din Ucraina vor rezolva problema cu privire la neacordarea copiilor proceselor-verbale de contravenție. 

Referitor la transportul rutier internațional de persoane, părțile au convenit organizarea unei ședințe la nivel de experți, în primul trimestru al anului 2022, în vederea inventarierii rețelei de rute regulate între Republica Moldova și Ucraina.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 decembrie, 10:28
20
4 698

Avertizare: Chișinăul să fie cu ochii pe trupele ruse din Transnistria

8 decembrie, 10:28
20
4 698

Fostul viceministru al Apărării, expertul asociat la Direcția de Cercetare pentru Europa de Est și Eurasia a Stiftung Wissenschaft und Politik, Dumitru Mînzărari, susține că guvernarea ar trebui să fie cu ochii pe trupele ruse din Transnistria.

Avertizare: Chișinăul să fie cu ochii pe trupele ruse din Transnistria

Într-o postare pe o rețea de socializare, Dumitru Mînzărari declară că forțele militare controlate de ruși în regiunea transnistreană ar putea să dea probleme mari R. Moldova, dacă Moscova decide să aplice instrumentul militar, transmite Știri.md.

"Văd puțină discuție în Republica Moldova despre semnificația strategiei ruse de intimidare prin amenințarea cu invazie militară în Ucraina. Doar avem forțe militare controlate de ruși în regiunea transnistreană care ar putea să ne dea probleme mari, dacă Moscova decide să aplice instrumentul militar.

Și un astfel de risc nu este mic, și nu este ignorabil, considerând cât de lejer și frecvent Rusia aplică instrumentul militar (direct, prin proxy) sau amenințarea militară.

Întreb retoric, și din curiozitate. Oare guvernarea s-a gândit la scenarii de răspuns în cazul în care suntem confruntați cu situația când Rusia decide să aplice instrumentul militar în Moldova, sau ne amenință cu aplicarea lui?", se întreabă Dumitru Mînzărari.

Totodată, fostul viceministru al Apărării sfătuiește conducerea țării să stabilească și să finanțeze un program de reacție la o asemenea criză.

"Biden acum vorbește cu Putin, fapt care demonstrează că americanii apreciază riscul invaziei ruse contra Ucrainei că fiind destul de mare. Noi măcar o ședința a Consiliului Suprem de Securitate am făcut? Căci pe multe întrebări mai puțin importante am avut.

Nu, serios, iată, conducerea țării știe ce face și cum să gestioneze criza, dacă avem semnale de mobilizare a forțelor ruse în Transnistria? Ucraina are adâncime strategică și poate face schimbul "timp pentru teritoriu". Noi nu avem acest lux. Deci, unica strategie a noastră ar include să preîntâmpinăm, descurajăm sau să blocăm.

Dar cum? Ce semnale de avertizare timpurie urmează de detectat? Cine și cum observă aceste semnale și le analizează? Ce perioada minimă de reacție avem, și cum trebuie să pregătim forțele și mijloacele să reușim astfel de reacție? Cum răspundem la potențiale atacuri preventive, orientate pentru blocarea sau pentru prevenirea mobilizării și răspunsului rapid din partea Chișinăului?

Și multe alte întrebări similare. Dacă problema dată se ignoră, mizând pe Ministerul Apărării, țin să întristez conducerea curentă a țării. Cum îl finanțați așa și va opera.

Deci, urmează să fie finanțată și stabilit un program de reacție la crize. Căci altfel, Maia Sandu va afla despre criză din kommersant.ru, sputnik.md sau newsmaker.md, după ce deja au fost stabilite fapte împlinite pe teren (frază preferată a diplomaților ruși după aplicarea forțelor militare). Iar ce înseamnă pentru Moldova astfel de fapte împlinite, sper că experții de la Guvern și Președinție cunosc!", a mai scris Dumitru Mînzărari.

Într-o postare pe o rețea de socializare, Dumitru Mînzărari declară că forțele militare controlate de ruși în regiunea transnistreană ar putea să dea probleme mari R. Moldova, dacă Moscova decide să aplice instrumentul militar, transmite Știri.md.

"Văd puțină discuție în Republica Moldova despre semnificația strategiei ruse de intimidare prin amenințarea cu invazie militară în Ucraina. Doar avem forțe militare controlate de ruși în regiunea transnistreană care ar putea să ne dea probleme mari, dacă Moscova decide să aplice instrumentul militar.

Și un astfel de risc nu este mic, și nu este ignorabil, considerând cât de lejer și frecvent Rusia aplică instrumentul militar (direct, prin proxy) sau amenințarea militară.

Întreb retoric, și din curiozitate. Oare guvernarea s-a gândit la scenarii de răspuns în cazul în care suntem confruntați cu situația când Rusia decide să aplice instrumentul militar în Moldova, sau ne amenință cu aplicarea lui?", se întreabă Dumitru Mînzărari.

Totodată, fostul viceministru al Apărării sfătuiește conducerea țării să stabilească și să finanțeze un program de reacție la o asemenea criză.

"Biden acum vorbește cu Putin, fapt care demonstrează că americanii apreciază riscul invaziei ruse contra Ucrainei că fiind destul de mare. Noi măcar o ședința a Consiliului Suprem de Securitate am făcut? Căci pe multe întrebări mai puțin importante am avut.

Nu, serios, iată, conducerea țării știe ce face și cum să gestioneze criza, dacă avem semnale de mobilizare a forțelor ruse în Transnistria? Ucraina are adâncime strategică și poate face schimbul "timp pentru teritoriu". Noi nu avem acest lux. Deci, unica strategie a noastră ar include să preîntâmpinăm, descurajăm sau să blocăm.

Dar cum? Ce semnale de avertizare timpurie urmează de detectat? Cine și cum observă aceste semnale și le analizează? Ce perioada minimă de reacție avem, și cum trebuie să pregătim forțele și mijloacele să reușim astfel de reacție? Cum răspundem la potențiale atacuri preventive, orientate pentru blocarea sau pentru prevenirea mobilizării și răspunsului rapid din partea Chișinăului?

Și multe alte întrebări similare. Dacă problema dată se ignoră, mizând pe Ministerul Apărării, țin să întristez conducerea curentă a țării. Cum îl finanțați așa și va opera.

Deci, urmează să fie finanțată și stabilit un program de reacție la crize. Căci altfel, Maia Sandu va afla despre criză din kommersant.ru, sputnik.md sau newsmaker.md, după ce deja au fost stabilite fapte împlinite pe teren (frază preferată a diplomaților ruși după aplicarea forțelor militare). Iar ce înseamnă pentru Moldova astfel de fapte împlinite, sper că experții de la Guvern și Președinție cunosc!", a mai scris Dumitru Mînzărari.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 decembrie, 06:24
0
844

Miniștrii Digitalizării din România și din R. Moldova, comparați la radio

8 decembrie, 06:24
0
844

Jurnalistul Vlad Petreanu a prezentat în emisiunea Deșteptarea, de la Europa FM, CV-ul ministrului Digitalizării din Republica Moldova, care are o experiență de „peste 10 ani în guvernarea digitală”.

Miniștrii Digitalizării din România și din R. Moldova, comparați la radioColaj: știri.md

Prezentarea a avut loc după ce ministrul român Florin Roman a afirmat că el consideră „un avantaj că nu are legătură cu domeniul” pe care îl conduce, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

„Mai bine să ai un ministru fără tangență în acea zonă că există apetitul unora de a confunda banul public cu propriile afaceri”, a spus ministrul liberal Florin Roman, duminică seara, la emisiunea Selectiv de la B1 TV.

În aceeași emisiune, ministrul Roman a glumit pe seama faptului că lucrarea trecută de el în CV, care este singura legătură cu ministerul pe care îl conduce, este de negăsit, dezvăluire făcută de Libertatea.

„Dacă-mi permiteți și o glumă: n-am ajuns ministru la beletristică și nu e cel mai important lucru”. Afirmațiile ministrului român au fost dezbătute în emisiunea de la Europa FM, unde jurnalistul Vlad Petreanu a afirmat că Florin Roman a făcut „apologia incompetenței”.

Jurnalistul a citit apoi CV-ul ministrului român, care a făcut parte din Consiliului de Administrație de la: Eon Distribuţie, Banca CEC, Electrica Serv, SC Automobile România SA, SC Daewoo Automobile Romania SA, Eximbank.

A urmat o comparație cu ministrul din Republica Moldova, Iurie Țurcanu.

Acesta are o experiență de „peste 10 ani în guvernarea digitală”, de peste 15 ani în „proiectarea și dezvoltarea soluțiilor IT la scară largă” și de „peste 20 de ani în ingineria software”.

La domenii de expertiză, ministrul din Republica Moldova a trecut, printre altele, e-Guvernare (planificarea și implementarea programelor guvernamentale de digitalizare) și IT în administrația publică (dezvoltare platforme și infrastructuri IT la nivel de guvern central).

Prezentarea a avut loc după ce ministrul român Florin Roman a afirmat că el consideră „un avantaj că nu are legătură cu domeniul” pe care îl conduce, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

„Mai bine să ai un ministru fără tangență în acea zonă că există apetitul unora de a confunda banul public cu propriile afaceri”, a spus ministrul liberal Florin Roman, duminică seara, la emisiunea Selectiv de la B1 TV.

În aceeași emisiune, ministrul Roman a glumit pe seama faptului că lucrarea trecută de el în CV, care este singura legătură cu ministerul pe care îl conduce, este de negăsit, dezvăluire făcută de Libertatea.

„Dacă-mi permiteți și o glumă: n-am ajuns ministru la beletristică și nu e cel mai important lucru”. Afirmațiile ministrului român au fost dezbătute în emisiunea de la Europa FM, unde jurnalistul Vlad Petreanu a afirmat că Florin Roman a făcut „apologia incompetenței”.

Jurnalistul a citit apoi CV-ul ministrului român, care a făcut parte din Consiliului de Administrație de la: Eon Distribuţie, Banca CEC, Electrica Serv, SC Automobile România SA, SC Daewoo Automobile Romania SA, Eximbank.

A urmat o comparație cu ministrul din Republica Moldova, Iurie Țurcanu.

Acesta are o experiență de „peste 10 ani în guvernarea digitală”, de peste 15 ani în „proiectarea și dezvoltarea soluțiilor IT la scară largă” și de „peste 20 de ani în ingineria software”.

La domenii de expertiză, ministrul din Republica Moldova a trecut, printre altele, e-Guvernare (planificarea și implementarea programelor guvernamentale de digitalizare) și IT în administrația publică (dezvoltare platforme și infrastructuri IT la nivel de guvern central).

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
7 decembrie, 21:44
1
333

Moldova a exportat peste 500.000 de materiale săditoare în Rusia

7 decembrie, 21:44
1
333

Operatorii economici continuă să exporte material săditor în Federația Rusă.

Moldova a exportat peste 500.000 de materiale săditoare în Rusia

În perioada 29 noiembrie - 2 decembrie 2021, inspectorii ANSA de comun cu experții Rosselihoznadzorului au efectuat controlul materialului săditor destinat exportului în Federația Rusă, transmite Știri.md.

Astfel, au fost inspectate și prelevate probe vegetale și de sol din pepinierele pomicole din raioanele Drochia și Briceni, iar acestea vor fi analizate în laboratoarele acreditate din Republica Moldova și Federația Rusă.

Actualmente, operatorii economici din Republica Moldova exportă în Federația Rusă material săditor viticol și pomicol.

În ultimii doi ani, Moldova a exportat în Federația Rusă material săditor pomicol - 259.600 de bucăți și viticol - 365.100 de bucăți.

În perioada 29 noiembrie - 2 decembrie 2021, inspectorii ANSA de comun cu experții Rosselihoznadzorului au efectuat controlul materialului săditor destinat exportului în Federația Rusă, transmite Știri.md.

Astfel, au fost inspectate și prelevate probe vegetale și de sol din pepinierele pomicole din raioanele Drochia și Briceni, iar acestea vor fi analizate în laboratoarele acreditate din Republica Moldova și Federația Rusă.

Actualmente, operatorii economici din Republica Moldova exportă în Federația Rusă material săditor viticol și pomicol.

În ultimii doi ani, Moldova a exportat în Federația Rusă material săditor pomicol - 259.600 de bucăți și viticol - 365.100 de bucăți.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
7 decembrie, 18:33
8
4 849

Cine e tânăra care va reprezenta Moldova la competiția Miss World 2021

7 decembrie, 18:33
8
4 849

După un an de pauză cauzată de pandemia COVID-19, cel mai popular concurs de frumusețe a revenit. Astfel, finala competiției Miss World 2021 se va desfășura în data de 16 decembrie în Puerto Rico.

Cine e tânăra care va reprezenta Moldova la competiția Miss World 2021Colaj: diez.md

Țara noastră va fi reprezentată de Tatiana Ovcinikova, o tânără de 23 de ani din Chișinău, transmite Știri.md cu referire la diez.md.

Tatiana cunoaște limbile română și rusă, a studiat finanțe, iar la momentul de față activează într-o companie internațională în calitate de administratoare.

Tatiana nu este la prima sa competiție de acest gen. În anul 2016, pe când avea 18 ani, tânăra a prezentat țara noastră la concursul Miss Earth, unde a obținut și un titlu pentru cel mai bun filmuleț de prezentare.

Vezi mai jos videoclipul de prezentare al Tatianei din cadrul concursului.

În acest an, la competiție participă 98 de tinere. Participantele le puteți vedea aici!

În anul 2020, Miss World nu s-a desfășurat din cauza condițiilor pandemice. Câștigătoarea ediției precedente (2019) a fost Toni-Ann Singh din Jamaica.

Țara noastră va fi reprezentată de Tatiana Ovcinikova, o tânără de 23 de ani din Chișinău, transmite Știri.md cu referire la diez.md.

Tatiana cunoaște limbile română și rusă, a studiat finanțe, iar la momentul de față activează într-o companie internațională în calitate de administratoare.

Tatiana nu este la prima sa competiție de acest gen. În anul 2016, pe când avea 18 ani, tânăra a prezentat țara noastră la concursul Miss Earth, unde a obținut și un titlu pentru cel mai bun filmuleț de prezentare.

Vezi mai jos videoclipul de prezentare al Tatianei din cadrul concursului.

În acest an, la competiție participă 98 de tinere. Participantele le puteți vedea aici!

În anul 2020, Miss World nu s-a desfășurat din cauza condițiilor pandemice. Câștigătoarea ediției precedente (2019) a fost Toni-Ann Singh din Jamaica.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...