Potrivit anticoruptie.md, apa disponibilă în prezent în Republica Moldova, conform unui studiu despre adaptarea la schimbările climatice, este de aproximativ 400–500 de metri cubi anual pe cap de locuitor, transmite Știri.md.

Această cantitate plasează Moldova în categoria ţărilor cu deficit de apă. În cazul în care volumul de apă disponibilă este mai mic de 1.000 de metri cubi anual per locuitor, sunt amenințate dezvoltarea economică, sănătatea şi standardul de viaţă al populaţiei.

Chiar și așa, de ani de zile, Ucraina dă cu țârâita apă Republicii Moldova prin barajul de la Naslavcea. Inevitabil, acest fapt aduce cu sine prejudicii majore de mediu Chișinăului.

Cu toate acestea, Ucraina vrea să închidă complet cercul prin care Moldova mai are o fărâmă de acces la principala sa sursă de apă potabilă – fluviul Nistru.

Mai precis, Chișinăul mai are în gestiune un teren de aproape 20 de hectare în aval de barajul de la Naslavcea pe malul drept.

Acesta din urmă este un obiectiv strategic pe care Republica Moldova l-a pierdut deja în 2010 ca urmare a unui acord bilateral semnat de foștii premieri Vlad Filat și Iulia Timoșenko.

Deși dezvoltarea Centralei hidroenergetice de acumulare este un proiect ambițios pentru Ucraina, oamenii de știință și experții în domeniul ecologiei sunt îngrijorați că această construcție uriașă ar putea să genereze probleme uriașe de mediu pentru Republica Moldova, dar și pentru regiunea Odesa.

Pentru punerea în funcțiune a celei de-a patra turbine, în opinia directorului Asociației de mediu Eco-Tiras, Ilya Trombițki, este suficientă apă.

„Va fi o problemă mare pentru mediu atunci când vor fi construite celelalte trei turbine. Pentru acest lucru trebuie înălțat nivelul apei în barajul-tampon. Aici trebuie să fie semnat un acord cu Moldova”.