Panourile fotovoltaice nu aduc pierderi: Legea, ajustată în favoarea agricultorilor

Subiectul a devenit unul important pentru agricultură după crizele energetice din 2022, în contextul în care costurile cu energia influențează direct stabilitatea afacerilor agricole, a infrastructurii post-recoltare, a sistemelor de irigare, a depozitelor frigorifice, a liniilor de sortare, ambalare și logistică. În aceste condiții, energia verde a devenit nu doar o chestiune de sustenabilitate, ci și una de reziliență economică și predictibilitate pentru sector, transmite Știri.md.

Potrivit Asociației Moldova Fruct, una dintre cele mai importante intervenții din 2025 a vizat promovarea activității prosumatorilor din energie regenerabilă, cu impact direct asupra costurilor de producție în horticultură. În perioada martie–august 2025, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat modificări legislative relevante pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol, inclusiv modificări la Legea nr. 10 din 26 februarie 2016 privind energia din surse regenerabile, aprobate la 19 iunie 2025.

Miza intervenției a fost schimbarea unor prevederi din HG 401/2021, care afectau calitatea de prosumator. Mai exact, în urma dialogului dintre Moldova Fruct și autorități, a fost propusă introducerea unor excepții pentru prosumatorii care aveau avize emise anterior modificărilor din 18 ianuarie 2024 și validate tehnic de ANRE și operatorul sistemului de distribuție. Aceștia urmează să fie exceptați de la plafonul calculat și să beneficieze de remunerare pentru întreaga capacitate aprobată în avizul de racordare, însă nu mai mare de 200 kW.

Asociația susține că această ajustare a eliminat o problemă care lăsa nevalorificată o parte importantă din capacitatea instalată a producătorilor agricoli. La nivel agregat, era vorba de aproximativ 4 MW care riscau să rămână neremunerați, ceea ce ar fi generat pierderi estimate la peste 5 milioane de lei anual.

Demersul Moldova Fruct s-a bazat pe cazurile semnalate de membrii care investiseră deja în sisteme fotovoltaice și riscau pierderi din cauza plafonării capacităților. Pentru a susține intervenția cu argumente tehnice și economice, asociația a solicitat, în ianuarie 2025, o analiză de specialitate din partea experților în energetică privind impactul noilor prevederi asupra producătorilor agricoli.

Șeful Laboratorului Eficiență Energetică și Surse de Energie Regenerabilă din cadrul Institutului de Energetică al UTM, Mihail Lupu, a explicat că problema a apărut în contextul tranziției de la schema de sprijin prin contorizare netă la facturare netă.

Potrivit lui, mai mulți producători care obținuseră avize de racordare și își planificaseră investițiile în baza unor capacități aprobate s-au confruntat ulterior cu plafonarea capacității individuale, ceea ce a afectat fluxurile de venit estimate pentru recuperarea investițiilor.

Expertul a precizat că soluția propusă a fost recunoașterea, pentru investițiile pornite în baza avizelor deja emise înainte de 1 ianuarie 2024, a capacităților stabilite inițial în avizele de racordare.

Reprezentanții producătorilor spun că panourile fotovoltaice nu au fost instalate pentru speculații pe piața energiei, ci pentru reducerea costurilor și asigurarea autoconsumului.

Directorul Zgura Agro SRL, Dorin Nedelciuc, a declarat că în agricultură influența asupra prețului de vânzare este redusă, iar singura zonă în care fermierii pot interveni este eficiența costurilor. În cazul companiei sale, consumul mare de energie vine din irigare, iar centrala fotovoltaică a fost gândită exact pentru reducerea facturilor și stabilizarea afacerii.

Acesta a explicat și cum schimbările legislative au afectat o investiție deja lansată: afacerea a fost planificată în baza unui aviz de racordare, a unui plan de afaceri și a unui credit contractat conform regulilor existente la acel moment, iar schimbarea regulilor în timpul implementării a dat peste cap calculele economice. Potrivit lui, rezultatul demersurilor Asociației nu înseamnă „cât au câștigat”, ci „cât nu au pierdut”, fiind vorba despre pierderi evitate de ordinul sutelor de mii de lei anual.

Pentru a ilustra impactul economic, cercetătorul științific Ion Rudei a oferit exemplul unui producător cu o capacitate instalată de 180 kW, căruia după plafonare i-au fost recunoscuți doar 80 kW. Astfel, circa 100 kW de putere instalată ar fi rămas nevalorificați, echivalentul a aproximativ 120.000 kWh pe an. La un preț estimativ de 1,4 lei/kWh, asta ar fi însemnat o pierdere de venit de cel puțin 170.000 de lei anual.

La rândul său, fondatoarea Plaiul Bârlădean SRL, Tatiana Pavliuc, a declarat că sistemul fotovoltaic instalat în 2024 a intrat în exploatare în septembrie același an, însă până la modificarea Legii nr. 10 surplusul de energie era preluat fără plată, ceea ce a însemnat, potrivit estimărilor companiei, pierderi financiare anuale de circa 500.000–600.000 de lei. După schimbările din 2025, surplusul de energie urmează să fie achitat la prețul calculat pentru toată cantitatea măsurată, ceea ce reprezintă o modificare majoră pentru o agricultură dependentă de irigare, frigidere și sisteme post-recoltare.

Directorul lobby și advocacy al Asociației Moldova Fruct, Nadejda Russu, a declarat că succesul obținut în corectarea Legii nr. 10/2016 reprezintă un caz relevant de intervenție profesionistă, bazată pe parteneriate constructive și argumente tehnice bine documentate.

Potrivit acesteia, argumentul central a fost că un investitor care și-a planificat afacerea în baza unor reguli clar definite nu poate fi penalizat retroactiv. Ea a precizat că Asociația va continua să monitorizeze situația din domeniul sistemelor agrivoltaice și să intervină ori de câte ori drepturile membrilor săi sunt încălcate.