25 noiembrie, 07:18
0
221

Opinii: Deficitul bugetar ar putea fi acoperit cu ajutorul granturilor

25 noiembrie, 07:18
0
221

Deficitul bugetar record de peste 15 miliarde de lei ar putea fi acoperit cu ajutorul granturilor şi finanţării externe. Totodată, în vară se aşteaptă o rectificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2022.

Opinii: Deficitul bugetar ar putea fi acoperit cu ajutorul granturilorFoto: radiochisinau.md

La aceste concluzii au ajuns ministrul Finanţelor al R. Moldova, Dumitru Budianschi şi expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, care au participat la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, transmite Știri.md.

„Bugetul acesta are trei factori care a influenţat major. În primul rând a fost un buget care a fost influenţat de această criză a gazelor. Această criză a gazelor ne costă destul de mult şi a trebuit de ajustat bugetul astfel încât cetăţenii să poată să treacă peste acest şoc al preţurilor la gaze şi resursele energetice. În al doilea rând, acest este un buget care a venit să rezolve problemele pentru păturile social vulnerabile, pentru păturile cu venituri mai reduse, în special pentru pensionari astfel încât a fost necesară factura pentru protecţia socială să fie substanţial majorată. Şi al treilea factor ţine de dezvoltare. Noi înţelegem foarte bine că Republica Moldova, dacă nu investeşte, noi nu avem şanse de dezvoltare. Din acest punct de vedere noi am încercat să alocăm maxim posibil din aceea ce poate genera economia R. Moldova la ziua de astăzi pentru cheltuieli capitale”, a declarat ministrul Finanţelor.

Totodată, Dumitru Budianschi spune că acest deficit bugetar va putea fi acoperit mai uşor, în comparaţie cu anii precedenţi, datorită relaţiilor cu partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova şi deschiderii pe extern de care se bucură autorităţile de la Chişinău.

„Deficitul bugetar este finanţat în cea mai mare parte din surse externe şi din 4,9 miliarde va fi din emisia de demersuri pe piaţa locală. Acest deficit de 6 la sută din PIB a fost posibil de finanţat datorită activităţii Guvernului şi unor relaţii puternice cu partenerii de dezvoltare. Noi ştim foarte bine că până la acest Guvern, R. Moldova practic a fost izolată de piaţa internaţională. Dacă am fi intrat în aceleaşi condiţii de izolare, R. Moldova astăzi se confrunta cu probleme destul de grave. Datorită acestor susţineri de la partenerii externi, noi avem posibilitatea să compensăm o parte din factura la gaze, am majorat pensia, am majorat un şir de prestaţii sociale. Planificarea bugetară a fost făcut acum o lună şi ceva”, a precizat ministrul Finanţelor.

De cealaltă parte, expertul economic, Veaceslav Ioniţă spune că cea mai mare parte din deficitul bugetar al R. Moldova s-a creat din cauza creditelor interne accesate de Guvernele anterioare.

„În ultimii ani de zile, nu din vina acestui Guvern, dar precedentele, din cauza că nu am avut suport extern, s-a făcut finanţarea internă cel mai mult, şi uitaţi-vă, numai dobânzile pe creditele luate pe intern trebuie să achităm două miliarde 300 de milioane de lei, în total trei miliarde de lei dobânzi plus creditele vechi, în total şase miliarde de lei merg doar pentru dobânzi şi credite. Şi asta nu e din vina acestui Guvern. Cel mai mult pe noi ne-a afectat aceste dobânzi mari pe intern. Acum cu suportul extern, foarte mult sper că într-adevăr acest suport se va face vizibil şi aceasta a fost şi în 2019, când a venit Guvernul Maia Sandu şi a reuşit să primească suport. Şi acest suport se va manifesta în primul rând, nu prin împrumuturi externe pe care le planificăm, dar prin granturi”, a spus Veaceslav Ioniţă.

În context, expertul precizează că acest buget este unul de supravieţuire, iar în vara anului 2022 s-ar putea opera o rectificare.

„Sper foarte mult că în vară, Guvernul va reveni cu o rectificare a bugetului unde va majora suma de granturi şi va scădea deficitul bugetar de din contul împrumuturilor externe. La capitolul granturi, unde avem o sumă foarte micuţă de 1,3 miliarde de lei, eu cred că ea va fi depăşită cel puţin de două ori. Lucrul acesta ne va permite să micşorăm deficitul bugetar sau cel puţin să majorăm anumite cheltuieli. Acest buget l-aş caracteriza în continuare ca un buget de supraviețuire şi noi am avut şase ani de zile bugete de supravieţuire din cauza că am fost izolaţi pe extern”, a punctat Veaceslav Ioniţă.

Precizăm că, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022 a fost aprobat de către Guvern şi este dezbătut în comisiile permanente ale Parlamentului. Pentru anul viitor documentul prevede venituri ce depăşesc cifra de 50 de miliarde de lei şi cheltuieli de peste 65 de miliarde de lei. Ceea reprezintă un deficit bugetar record de peste 15 miliarde de lei.

La aceste concluzii au ajuns ministrul Finanţelor al R. Moldova, Dumitru Budianschi şi expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, care au participat la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, transmite Știri.md.

„Bugetul acesta are trei factori care a influenţat major. În primul rând a fost un buget care a fost influenţat de această criză a gazelor. Această criză a gazelor ne costă destul de mult şi a trebuit de ajustat bugetul astfel încât cetăţenii să poată să treacă peste acest şoc al preţurilor la gaze şi resursele energetice. În al doilea rând, acest este un buget care a venit să rezolve problemele pentru păturile social vulnerabile, pentru păturile cu venituri mai reduse, în special pentru pensionari astfel încât a fost necesară factura pentru protecţia socială să fie substanţial majorată. Şi al treilea factor ţine de dezvoltare. Noi înţelegem foarte bine că Republica Moldova, dacă nu investeşte, noi nu avem şanse de dezvoltare. Din acest punct de vedere noi am încercat să alocăm maxim posibil din aceea ce poate genera economia R. Moldova la ziua de astăzi pentru cheltuieli capitale”, a declarat ministrul Finanţelor.

Totodată, Dumitru Budianschi spune că acest deficit bugetar va putea fi acoperit mai uşor, în comparaţie cu anii precedenţi, datorită relaţiilor cu partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova şi deschiderii pe extern de care se bucură autorităţile de la Chişinău.

„Deficitul bugetar este finanţat în cea mai mare parte din surse externe şi din 4,9 miliarde va fi din emisia de demersuri pe piaţa locală. Acest deficit de 6 la sută din PIB a fost posibil de finanţat datorită activităţii Guvernului şi unor relaţii puternice cu partenerii de dezvoltare. Noi ştim foarte bine că până la acest Guvern, R. Moldova practic a fost izolată de piaţa internaţională. Dacă am fi intrat în aceleaşi condiţii de izolare, R. Moldova astăzi se confrunta cu probleme destul de grave. Datorită acestor susţineri de la partenerii externi, noi avem posibilitatea să compensăm o parte din factura la gaze, am majorat pensia, am majorat un şir de prestaţii sociale. Planificarea bugetară a fost făcut acum o lună şi ceva”, a precizat ministrul Finanţelor.

De cealaltă parte, expertul economic, Veaceslav Ioniţă spune că cea mai mare parte din deficitul bugetar al R. Moldova s-a creat din cauza creditelor interne accesate de Guvernele anterioare.

„În ultimii ani de zile, nu din vina acestui Guvern, dar precedentele, din cauza că nu am avut suport extern, s-a făcut finanţarea internă cel mai mult, şi uitaţi-vă, numai dobânzile pe creditele luate pe intern trebuie să achităm două miliarde 300 de milioane de lei, în total trei miliarde de lei dobânzi plus creditele vechi, în total şase miliarde de lei merg doar pentru dobânzi şi credite. Şi asta nu e din vina acestui Guvern. Cel mai mult pe noi ne-a afectat aceste dobânzi mari pe intern. Acum cu suportul extern, foarte mult sper că într-adevăr acest suport se va face vizibil şi aceasta a fost şi în 2019, când a venit Guvernul Maia Sandu şi a reuşit să primească suport. Şi acest suport se va manifesta în primul rând, nu prin împrumuturi externe pe care le planificăm, dar prin granturi”, a spus Veaceslav Ioniţă.

În context, expertul precizează că acest buget este unul de supravieţuire, iar în vara anului 2022 s-ar putea opera o rectificare.

„Sper foarte mult că în vară, Guvernul va reveni cu o rectificare a bugetului unde va majora suma de granturi şi va scădea deficitul bugetar de din contul împrumuturilor externe. La capitolul granturi, unde avem o sumă foarte micuţă de 1,3 miliarde de lei, eu cred că ea va fi depăşită cel puţin de două ori. Lucrul acesta ne va permite să micşorăm deficitul bugetar sau cel puţin să majorăm anumite cheltuieli. Acest buget l-aş caracteriza în continuare ca un buget de supraviețuire şi noi am avut şase ani de zile bugete de supravieţuire din cauza că am fost izolaţi pe extern”, a punctat Veaceslav Ioniţă.

Precizăm că, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022 a fost aprobat de către Guvern şi este dezbătut în comisiile permanente ale Parlamentului. Pentru anul viitor documentul prevede venituri ce depăşesc cifra de 50 de miliarde de lei şi cheltuieli de peste 65 de miliarde de lei. Ceea reprezintă un deficit bugetar record de peste 15 miliarde de lei.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

8 decembrie, 13:23
5
871

Partidul Șor nu va mai primi finanțare din bugetul de stat timp de un an

8 decembrie, 13:23
5
871

Partidul „Șor” va fi lipsit de finanțarea de la bugetul de stat pentru o perioadă de un an, începând cu data de 1 ianuarie 2022, iar Procuratura Anticorupție ar urma să cerceteze sesizarea Inspectoratului de Poliție Bălți privind acțiunile de corupere a alegătorilor săvârșite de reprezentanții acestei formațiuni.

Partidul Șor nu va mai primi finanțare din bugetul de stat timp de un anFoto: Ziarulnational.md

Decizia a fost luată astăzi, 8 decembrie, de către Comisia Electorală Centrală (CEC), cu votul a șase membri din nouă, transmite Știri.md cu referire la Ziarulnational.md.

Menționăm că, pe parcursul anului 2021, Partidul „Șor” a beneficiat de peste 2,77 de milioane de lei din bugetul de stat pentru rezultatele obținute în cadrul ultimelor campanii electorale.

Potrivit aceleiași decizii, CEC a avertizat repetat Partidul „Șor” pentru nedeclararea sumei de cel puțin 21.665 de lei cheltuită în perioada 27 noiembrie – 3 decembrie în cadrul campaniei pentru alegerile locale noi de la Bălți.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a explicat că este vorba despre sursele financiare cheltuite în cadrul întrunirii din 3 decembrie curent, organizată de candidata Marina Tauber la Bălți, în care au fost prestate inclusiv servicii artistice. În acea zi, instanța de judecată urma să decidă asupra excluderii Marinei Tauber din cursa pentru Primăria Bălți.

Reprezentanții Partidului „Șor” nu au răspuns invitației CEC de a participa la ședința de astăzi a Comisiei.

Decizia CEC poate fi atacată, în decurs de trei zile, la Curtea de Apel Chișinău.

Decizia a fost luată astăzi, 8 decembrie, de către Comisia Electorală Centrală (CEC), cu votul a șase membri din nouă, transmite Știri.md cu referire la Ziarulnational.md.

Menționăm că, pe parcursul anului 2021, Partidul „Șor” a beneficiat de peste 2,77 de milioane de lei din bugetul de stat pentru rezultatele obținute în cadrul ultimelor campanii electorale.

Potrivit aceleiași decizii, CEC a avertizat repetat Partidul „Șor” pentru nedeclararea sumei de cel puțin 21.665 de lei cheltuită în perioada 27 noiembrie – 3 decembrie în cadrul campaniei pentru alegerile locale noi de la Bălți.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a explicat că este vorba despre sursele financiare cheltuite în cadrul întrunirii din 3 decembrie curent, organizată de candidata Marina Tauber la Bălți, în care au fost prestate inclusiv servicii artistice. În acea zi, instanța de judecată urma să decidă asupra excluderii Marinei Tauber din cursa pentru Primăria Bălți.

Reprezentanții Partidului „Șor” nu au răspuns invitației CEC de a participa la ședința de astăzi a Comisiei.

Decizia CEC poate fi atacată, în decurs de trei zile, la Curtea de Apel Chișinău.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 07:53
15
2 532

Dumitru Budianschi dezvăluie care este salariul ministrului Finanțelor

8 decembrie, 07:53
15
2 532

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, spune că în anul 2022 vor crește ușor salariile în sectorul bugetar ca urmare a majorării salariului minim.

Dumitru Budianschi dezvăluie care este salariul ministrului FinanțelorFoto: IPN

De asemenea, potrivit oficialului, în 2022 se vine cu majorări semnificative pentru mai multe categorii de angajați, printre care conducătorii auto și angajații din sistemul psiho-pedagogic. Oficialul recunoaște că vor crește și salariile deputaților și ale miniștrilor, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Dumitru Budianschi spune că salariile în 2022 vor crește ușor pentru a acoperi nivelul inflației de 9%, prognozat în luna octombrie. 

Potrivit oficialului, dacă inflația va fi de 14%, așa cum a prognozat anterior Banca Națională a Moldovei, Parlamentul va veni cu o rectificare a bugetului de stat.

„Am majorat salariul minim în sectorul bugetar de la 2.200 de lei la 3.100 de lei. Este o măsură care va îmbunătăți nivelul de salarizare al persoanelor cu salarii foarte mici din sectorul public. 

Am venit cu modificări pentru conducătorii auto, salariile lor au fost majorate cu peste 1.000 de lei, dar ei au salarii destul de mici, din acest motiv majorarea nu se va resimți în aceste condiții dificile. 

Cu majorări am venit și pentru angajații din domeniul asistenței psiho-pedagogice”, a spus Dumitru Budianschi, în cadrul emisiunii „Moldova în Direct” de la postul public de televiziune.

Ministrul spune că și-ar dori majorarea tuturor salariilor din sectorul bugetar, totuși, realitățile financiare ale Republicii Moldova nu permit acest lucru. 

Potrivit șefului de la Finanțe, nu sunt prognozate majorări ale salariilor angajaților din sistemul de sănătate, întrucât lefurile cadrelor medicale au fost majorate acum un an.

„Noi trebuie să pornim de la realitățile pe care le avem. Țara are doar aceste venituri, mai mult decât cele 50 de miliarde lei pentru bugetul de stat nu producem. Asta-i tot ce putem genera. 

Subiectul privind salarizarea medicilor nu intră în aria Ministerului Finanțelor, ci a Ministerului Sănătății. 

Din câte știu, majorări de salarii pentru medici au avut loc în anii precedenți. Medicii din prima linie au avut sporuri salariale în perioada pandemică. 

Am observat o mare speculație cu salariile miniștrilor și deputaților, eu primesc un salariu net de 14.670 de lei, la prim-ministru cred că e mai mare cu vreo 1.000 de lei”, a mai spus Dumitru Budianschi.

În schimb, în urma unui amendament semnat de deputații PAS, la proiectul politicii bugetar-fiscale, de o majorare semnificativă a salariilor vor beneficia judecătorii Curții Constituționale. 

Lefurile magistraților Înaltei Curți se majorează în 2022 de la 44.000 de lei la aproape 82.000.

De asemenea, potrivit oficialului, în 2022 se vine cu majorări semnificative pentru mai multe categorii de angajați, printre care conducătorii auto și angajații din sistemul psiho-pedagogic. Oficialul recunoaște că vor crește și salariile deputaților și ale miniștrilor, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Dumitru Budianschi spune că salariile în 2022 vor crește ușor pentru a acoperi nivelul inflației de 9%, prognozat în luna octombrie. 

Potrivit oficialului, dacă inflația va fi de 14%, așa cum a prognozat anterior Banca Națională a Moldovei, Parlamentul va veni cu o rectificare a bugetului de stat.

„Am majorat salariul minim în sectorul bugetar de la 2.200 de lei la 3.100 de lei. Este o măsură care va îmbunătăți nivelul de salarizare al persoanelor cu salarii foarte mici din sectorul public. 

Am venit cu modificări pentru conducătorii auto, salariile lor au fost majorate cu peste 1.000 de lei, dar ei au salarii destul de mici, din acest motiv majorarea nu se va resimți în aceste condiții dificile. 

Cu majorări am venit și pentru angajații din domeniul asistenței psiho-pedagogice”, a spus Dumitru Budianschi, în cadrul emisiunii „Moldova în Direct” de la postul public de televiziune.

Ministrul spune că și-ar dori majorarea tuturor salariilor din sectorul bugetar, totuși, realitățile financiare ale Republicii Moldova nu permit acest lucru. 

Potrivit șefului de la Finanțe, nu sunt prognozate majorări ale salariilor angajaților din sistemul de sănătate, întrucât lefurile cadrelor medicale au fost majorate acum un an.

„Noi trebuie să pornim de la realitățile pe care le avem. Țara are doar aceste venituri, mai mult decât cele 50 de miliarde lei pentru bugetul de stat nu producem. Asta-i tot ce putem genera. 

Subiectul privind salarizarea medicilor nu intră în aria Ministerului Finanțelor, ci a Ministerului Sănătății. 

Din câte știu, majorări de salarii pentru medici au avut loc în anii precedenți. Medicii din prima linie au avut sporuri salariale în perioada pandemică. 

Am observat o mare speculație cu salariile miniștrilor și deputaților, eu primesc un salariu net de 14.670 de lei, la prim-ministru cred că e mai mare cu vreo 1.000 de lei”, a mai spus Dumitru Budianschi.

În schimb, în urma unui amendament semnat de deputații PAS, la proiectul politicii bugetar-fiscale, de o majorare semnificativă a salariilor vor beneficia judecătorii Curții Constituționale. 

Lefurile magistraților Înaltei Curți se majorează în 2022 de la 44.000 de lei la aproape 82.000.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
4 decembrie, 11:10
0
293

Încă 30 de organizații ale societății civile au obținut finanțare din partea UE

4 decembrie, 11:10
0
293

30 de organizații ale societății civile au obținut finanțare din partea Uniunii Europene și a Fundației Soros Moldova, pentru a crea în Moldova cinci centre de zi pentru diferite categorii de copii, două centre de plasament temporar pentru copii în situații de risc.

Încă 30 de organizații ale societății civile au obținut finanțare din partea UEFoto: captură video

Totodată, aceste organizații vor crea și vor extinde servicii de intervenție timpurie și de aplicare a terapiilor alternative pentru copii cu dizabilități, vor dezvolta 3 servicii de echipă mobilă pentru copii și adulți, iar în 4 comune din raionul Ungheni, pentru prima dată, vor activa specialiști pentru protecția drepturilor copilului, transmite Știri.md cu referire la IPN.

De asemenea, cu suportul financiar al UE și a Fundației Soros Moldova, o splălătorie socială urmează a fi creată la Glodeni, la Bender va activa un centru de plasament pentru oameni ai străzii, vor fi diversificate activitățile din centrele de zi existente pentru vârstnici și vor fi extinse serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu în 3 raioane din nordul Republicii Moldova.

Proiectul va oferi suport organizațiilor partenere pentru ca serviciile dezvoltate să fie prestate calitativ și să fie durabile.

„Ne propunem să contribuim la dezvoltarea organizațiilor societății civile din domeniul social, oferindu-le posibilitatea să promoveze schimbările pozitive în comunități, să construiască parteneriate cu autoritățile și să ofere sprijin și finanțare pentru dezvoltarea serviciilor sociale, iar acreditarea ulterioară a acestor servicii va asigura calitatea lor.

Durabilitatea serviciilor dezvoltate este una din preocupările principale ale tuturor partenerilor, astfel încât după finalizarea implementării proiectului, să fie asigurate costurile de implementare a serviciilor din resurse domestice.

Vom acorda tot suportul necesar pentru ca organizațiile partenere să devină piloni în crearea comunităților incluzive și prietenoase persoanelor din grupuri vulnerabile”, a spus Petru Culeac, director executiv al Fundației Soros Moldova, la evenimentul de prezentare a rezultatelor Programului de granturi.

Totodată, Janis Mazeiks, ambasadorul UE în Republica Moldova, a declarat că „Uniunea Europeană consideră societatea civilă un partener de încredere în realizarea proceselor de reformă.

Prin sprijinul acordat organizațiilor societății civile de la nivel local, prestatorilor de servicii sociale, contribuim la dezvoltarea comunității și la îmbunătățirea calității vieții persoanelor vulnerabile”.

În prezent se desfășoară o altă rundă a Programului de granturi, în urma căreia urmează să fie selectate alte 10 organizații, care vor primi finanțare pentru dezvoltarea serviciilor sociale. În total, în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, vor fi finanțate 40 de organizații ale societății civile.

Proiectul se desfășoară pe parcursul a 42 de luni, are un buget total de 3 milioane 375 de mii de euro și este finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova și Asociația Obștească Institutum Virtutes Civilis.

Totodată, aceste organizații vor crea și vor extinde servicii de intervenție timpurie și de aplicare a terapiilor alternative pentru copii cu dizabilități, vor dezvolta 3 servicii de echipă mobilă pentru copii și adulți, iar în 4 comune din raionul Ungheni, pentru prima dată, vor activa specialiști pentru protecția drepturilor copilului, transmite Știri.md cu referire la IPN.

De asemenea, cu suportul financiar al UE și a Fundației Soros Moldova, o splălătorie socială urmează a fi creată la Glodeni, la Bender va activa un centru de plasament pentru oameni ai străzii, vor fi diversificate activitățile din centrele de zi existente pentru vârstnici și vor fi extinse serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu în 3 raioane din nordul Republicii Moldova.

Proiectul va oferi suport organizațiilor partenere pentru ca serviciile dezvoltate să fie prestate calitativ și să fie durabile.

„Ne propunem să contribuim la dezvoltarea organizațiilor societății civile din domeniul social, oferindu-le posibilitatea să promoveze schimbările pozitive în comunități, să construiască parteneriate cu autoritățile și să ofere sprijin și finanțare pentru dezvoltarea serviciilor sociale, iar acreditarea ulterioară a acestor servicii va asigura calitatea lor.

Durabilitatea serviciilor dezvoltate este una din preocupările principale ale tuturor partenerilor, astfel încât după finalizarea implementării proiectului, să fie asigurate costurile de implementare a serviciilor din resurse domestice.

Vom acorda tot suportul necesar pentru ca organizațiile partenere să devină piloni în crearea comunităților incluzive și prietenoase persoanelor din grupuri vulnerabile”, a spus Petru Culeac, director executiv al Fundației Soros Moldova, la evenimentul de prezentare a rezultatelor Programului de granturi.

Totodată, Janis Mazeiks, ambasadorul UE în Republica Moldova, a declarat că „Uniunea Europeană consideră societatea civilă un partener de încredere în realizarea proceselor de reformă.

Prin sprijinul acordat organizațiilor societății civile de la nivel local, prestatorilor de servicii sociale, contribuim la dezvoltarea comunității și la îmbunătățirea calității vieții persoanelor vulnerabile”.

În prezent se desfășoară o altă rundă a Programului de granturi, în urma căreia urmează să fie selectate alte 10 organizații, care vor primi finanțare pentru dezvoltarea serviciilor sociale. În total, în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, vor fi finanțate 40 de organizații ale societății civile.

Proiectul se desfășoară pe parcursul a 42 de luni, are un buget total de 3 milioane 375 de mii de euro și este finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova și Asociația Obștească Institutum Virtutes Civilis.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
1 decembrie, 08:17
0
224

Prima tranșă pentru plata pensiilor în decembrie a fost finanțată

1 decembrie, 08:17
0
224

Prima tranșă pentru plata pensiilor și alocațiilor sociale, în valoare de 73 milioane de lei, pentru luna decembrie, a fost finanțată.

Prima tranșă pentru plata pensiilor în decembrie a fost finanțatăFoto: știri.md

Mijloacele bănești pentru achitarea altor tipuri de prestați sociale, cum ar fi: suportul financiar, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, alocații, indemnizații adresate familiilor cu copii, indemnizații de maternitate, compensații, ajutorul de șomaj, ajutorul social, ajutorul de deces, vor fi transferate pe parcursul lunii, conform graficului stabilit, transmite Știri.md.

Casa Națională de Asigurări Social (CNAS) reiterează că în cazul unor neclarități privind finanțarea prestațiilor sociale, cetățenii pot apela la numărul de telefon 022 257 777.

Mijloacele bănești pentru achitarea altor tipuri de prestați sociale, cum ar fi: suportul financiar, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, alocații, indemnizații adresate familiilor cu copii, indemnizații de maternitate, compensații, ajutorul de șomaj, ajutorul social, ajutorul de deces, vor fi transferate pe parcursul lunii, conform graficului stabilit, transmite Știri.md.

Casa Națională de Asigurări Social (CNAS) reiterează că în cazul unor neclarități privind finanțarea prestațiilor sociale, cetățenii pot apela la numărul de telefon 022 257 777.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
30 noiembrie, 18:39
0
347

CEC a luat act de rapoartele de finanțare a campaniei electorale

30 noiembrie, 18:39
0
347

Comisia Electorală Centrală (CEC) a luat act de informația cuprinsă în rapoartele privind finanțarea campaniei electorale aferente turului doi al alegerilor locale noi pentru funcția de primar din data de 5 decembrie, pentru perioada 23 - 26 noiembrie curent.

CEC a luat act de rapoartele de finanțare a campaniei electoraleFoto: știri.md

Informația a fost prezentată de următorii concurenți electorali: Partidul Politic „Șor”, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, transmite Știri.md.

Conform informațiilor oficiale deținute de CEC, pentru campania electorală aferentă turului doi, concurenții electorali pot utiliza până la atingerea plafonului maxim stabilit următoarele sume:

  • Concurentul electoral Partidul Politic „Șor” pentru circumscripția electorală municipală Bălți nr. 2 – 55 224,70 lei;
  • Concurentului electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”: pentru circumscripția electorală comunală Hârtop nr. 11/10, raionul Cimișlia – 7 385,72 lei; pentru circumscripția electorală comunală Cneazevca nr. 22/8, raionul Leova – 3 408,24 lei; pentru circumscripția electorală sătească Bălceana nr. 20/2, raionul Hâncești – 6 228,00 lei; pentru circumscripția electorală sătească Opaci nr. 10/16, raionul Căușeni – 15 390,80 lei;
  • Concurentul electoral Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor: pentru circumscripția electorală orășenească Cupcini nr. 6/2, raionul Edineț – 49 757,34 lei; pentru circumscripția electorală comunală Cneazevca nr. 22/8, raionul Leova – 7 038,24 lei;
  • Concurentul electoral Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” pentru circumscripția electorală sătească Bălceana nr. 20/2, raionul Hâncești – 8 018,00 lei.

Din perspectiva atribuțiilor Comisiei de supraveghere a respectării prevederilor legale privind finanțarea campaniilor electorale, rapoartele prezentate de acești concurenți electorali au fost verificate în prealabil sub aspectul plenitudinii informației și corespunderii cu cerințele de întocmire a acestora, constatându-se respectarea prevederilor legislației electorale cu privire la condițiile și modul de susținere financiară a campaniilor electorale.

În același context, Comisia a luat act de informația cu privire la nedeschiderea contului bancar cu mențiunea „Fond electoral” și desfășurarea activităților de campanie sau promovare electorală ce nu implică cheltuieli financiare, prezentată de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”.

Informația a fost prezentată de următorii concurenți electorali: Partidul Politic „Șor”, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, transmite Știri.md.

Conform informațiilor oficiale deținute de CEC, pentru campania electorală aferentă turului doi, concurenții electorali pot utiliza până la atingerea plafonului maxim stabilit următoarele sume:

  • Concurentul electoral Partidul Politic „Șor” pentru circumscripția electorală municipală Bălți nr. 2 – 55 224,70 lei;
  • Concurentului electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”: pentru circumscripția electorală comunală Hârtop nr. 11/10, raionul Cimișlia – 7 385,72 lei; pentru circumscripția electorală comunală Cneazevca nr. 22/8, raionul Leova – 3 408,24 lei; pentru circumscripția electorală sătească Bălceana nr. 20/2, raionul Hâncești – 6 228,00 lei; pentru circumscripția electorală sătească Opaci nr. 10/16, raionul Căușeni – 15 390,80 lei;
  • Concurentul electoral Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor: pentru circumscripția electorală orășenească Cupcini nr. 6/2, raionul Edineț – 49 757,34 lei; pentru circumscripția electorală comunală Cneazevca nr. 22/8, raionul Leova – 7 038,24 lei;
  • Concurentul electoral Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” pentru circumscripția electorală sătească Bălceana nr. 20/2, raionul Hâncești – 8 018,00 lei.

Din perspectiva atribuțiilor Comisiei de supraveghere a respectării prevederilor legale privind finanțarea campaniilor electorale, rapoartele prezentate de acești concurenți electorali au fost verificate în prealabil sub aspectul plenitudinii informației și corespunderii cu cerințele de întocmire a acestora, constatându-se respectarea prevederilor legislației electorale cu privire la condițiile și modul de susținere financiară a campaniilor electorale.

În același context, Comisia a luat act de informația cu privire la nedeschiderea contului bancar cu mențiunea „Fond electoral” și desfășurarea activităților de campanie sau promovare electorală ce nu implică cheltuieli financiare, prezentată de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
27 noiembrie, 09:38
7
430

Adina Vălean: Există potențial de finanțare a modernizării căilor ferate

27 noiembrie, 09:38
7
430

Uniunea Europeană investește în modernizarea căilor ferate întrucât reprezintă unul dintre mijloacele de transport cel mai puțin poluant. O spune comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Adina Vălean: Există potențial de finanțare a modernizării căilor ferateFoto: IPN

Prezent la Chișinău, oficialul a menționat că Republica Moldova, aflându-se la intersecția dintre Uniunea Europeană și zona estică, ar trebui să investească în mecanismul de adaptare a materialului rulant la diferite ecartamente. 

În același timp, Adina Vălean a menționat că lipsa electrificării căii ferate a Republicii Moldova reprezintă o problemă, ce poate fi soluționată cu sprijinul partenerilor externi, notează Știri.md cu referire la IPN.

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, spune că Republica Moldova ar trebui să vină cu proiecte concrete de modernizare a căilor ferate, întrucât acum Uniunea Europeană investește mult în acest mijloc de transport.

„Pentru modernizarea căii ferate există multă deschidere din partea Uniunii Europene și potențial mare de finanțare, întrucât este considerat unul dintre mijloacele de transport cel mai puțin poluant, dar, în același timp, Republica Moldova trebuie să se gândească la electrificare, aici calea ferată nu este electrificată, deci, acest aspect trebuie să facă parte din proiect”, a spus Adina Vălean, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV.

Potrivit Adinei Vălean, pentru Republica Moldova ar trebui identificate soluții tehnice, astfel încât la nivelul căilor ferate să fie asigurată conectivitatea atât cu Ucraina, cât și cu România, respectiv, Uniunea Europeană.

„Și în Uniunea Europeană în prezent avem 3 ecartamente, dar asta nu ne împiedică să colaborăm și statele fac investiții pentru adaptare. 

Sunt două posibilități: ori lucrezi la șină s-o faci dublă, ori recurgi la modalitățile de adaptare a materialului rulant la diverse ecartamente. Există soluții tehnice și inovatoare. Întrucât Republica Moldova este interesată să asigure o circulație în coridor și către Ucraina, adaptarea materialului rulant ar fi o soluție”, a mai spus Adina Vălean.

Lungimea totală a rețelei de cale ferată administrată de Calea Ferată a Moldovei  este de 1.232 kilometri dintre care 1.218 km reprezintă ecartament larg (sovietic) și doar 14 km - ecartament european. Primul segment de cale ferată cu ecartament european a fost dat în exploatare în 2013 și asigură conexiunea

Portului Internațional Giurgiulești cu România.

Prezent la Chișinău, oficialul a menționat că Republica Moldova, aflându-se la intersecția dintre Uniunea Europeană și zona estică, ar trebui să investească în mecanismul de adaptare a materialului rulant la diferite ecartamente. 

În același timp, Adina Vălean a menționat că lipsa electrificării căii ferate a Republicii Moldova reprezintă o problemă, ce poate fi soluționată cu sprijinul partenerilor externi, notează Știri.md cu referire la IPN.

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, spune că Republica Moldova ar trebui să vină cu proiecte concrete de modernizare a căilor ferate, întrucât acum Uniunea Europeană investește mult în acest mijloc de transport.

„Pentru modernizarea căii ferate există multă deschidere din partea Uniunii Europene și potențial mare de finanțare, întrucât este considerat unul dintre mijloacele de transport cel mai puțin poluant, dar, în același timp, Republica Moldova trebuie să se gândească la electrificare, aici calea ferată nu este electrificată, deci, acest aspect trebuie să facă parte din proiect”, a spus Adina Vălean, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV.

Potrivit Adinei Vălean, pentru Republica Moldova ar trebui identificate soluții tehnice, astfel încât la nivelul căilor ferate să fie asigurată conectivitatea atât cu Ucraina, cât și cu România, respectiv, Uniunea Europeană.

„Și în Uniunea Europeană în prezent avem 3 ecartamente, dar asta nu ne împiedică să colaborăm și statele fac investiții pentru adaptare. 

Sunt două posibilități: ori lucrezi la șină s-o faci dublă, ori recurgi la modalitățile de adaptare a materialului rulant la diverse ecartamente. Există soluții tehnice și inovatoare. Întrucât Republica Moldova este interesată să asigure o circulație în coridor și către Ucraina, adaptarea materialului rulant ar fi o soluție”, a mai spus Adina Vălean.

Lungimea totală a rețelei de cale ferată administrată de Calea Ferată a Moldovei  este de 1.232 kilometri dintre care 1.218 km reprezintă ecartament larg (sovietic) și doar 14 km - ecartament european. Primul segment de cale ferată cu ecartament european a fost dat în exploatare în 2013 și asigură conexiunea

Portului Internațional Giurgiulești cu România.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 noiembrie, 20:33
9
750

Durleșteanu, către Budianschi: Folosiți Energocom pentru datorii incerte

25 noiembrie, 20:33
9
750

Ex-ministrul Finanțelor, Mariana Durleșteanu, susține că, prin discursul din Parlament, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a dat de înțeles că „datoriile Termoelectrica față de Moldovagaz sunt datorii incerte”.

Durleșteanu, către Budianschi: Folosiți Energocom pentru datorii incerteColaj: știri.md

Despre aceasta a scris Durleșteanu pe pagina sa de Facebook, transmite Știri.md.

Mai mult, potrivit ei, Dumitru Budianschi a mai făcut aluzie că se vor folosi de Energocom, prin majorare de capital, pentru că ulterior, tot ce NU se va încasa se va "UITA”.

Acuzațiile vin în urma votării de astăzi a deputaților, în lectură finală, modificarea Legii bugetului de stat pentru anul curent, la cererea prim-ministrei Natalia Gavrilița, astfel încât 1,4 miliarde de lei alocați din bugetul de stat prin compania Energocom să fie oferiți Moldovagaz pentru a achita datoria către Gazprom. 

„Domnule Budianschi!

Am ascultat discursul Dvs. de astăzi în plenul Parlamentului și am înțeles că sunteți un pic finanțist, un pic risk manager, un pic specialist în "debit management" și tranzacționist.

Este jalnic să privești cum explicați tranzacția de majorare a capitalului în SA Energocom cu suma de 1,4 miliarde de lei pentru acoperirea deficitului de lichiditate a Moldovagaz, în scopul închiderii găurii de plăți către Gazprom.

Vă rog, dle ministru, să priviți atent propriul discurs din Parlament. 

Dvs. afirmați că Energocom este implicat în tranzacție pentru a rezolva problema de "cash flow" la Moldovagaz. Energocom urmează, ulterior, să încaseze de la Termoelectrica această creanță incertă.

Iar la sfârșit de discurs, ați menționat că banii nu au fost transferați la Termoelectrica pe motiv că nu există siguranță dacă banii vor fi încasați de Moldovagaz.

Deci, este clar!  

Datoriile Termoelectrica către Moldovagaz sunt "datorii incerte" și folosiți Energocom, prin majorare de capital, ca ulterior tot ce NU se va încasa se va "UITA"!

Good luck la tranzacție și succes în fața procurorilor”, a conchis Durleșteanu.

Conform planului Guvernului, Energocom va cumpăra de la Moldovagaz o parte din datoria Termoelectrica (faţă de Moldovagaz) în valoare de 1,4 miliarde de lei (74 de milioane de dolari). Energocom va achita datoria, iar Moldovagaz va plăti pentru gaze.

Schema pe care a distribuit-o Mariana Durleșteanu

Despre aceasta a scris Durleșteanu pe pagina sa de Facebook, transmite Știri.md.

Mai mult, potrivit ei, Dumitru Budianschi a mai făcut aluzie că se vor folosi de Energocom, prin majorare de capital, pentru că ulterior, tot ce NU se va încasa se va "UITA”.

Acuzațiile vin în urma votării de astăzi a deputaților, în lectură finală, modificarea Legii bugetului de stat pentru anul curent, la cererea prim-ministrei Natalia Gavrilița, astfel încât 1,4 miliarde de lei alocați din bugetul de stat prin compania Energocom să fie oferiți Moldovagaz pentru a achita datoria către Gazprom. 

„Domnule Budianschi!

Am ascultat discursul Dvs. de astăzi în plenul Parlamentului și am înțeles că sunteți un pic finanțist, un pic risk manager, un pic specialist în "debit management" și tranzacționist.

Este jalnic să privești cum explicați tranzacția de majorare a capitalului în SA Energocom cu suma de 1,4 miliarde de lei pentru acoperirea deficitului de lichiditate a Moldovagaz, în scopul închiderii găurii de plăți către Gazprom.

Vă rog, dle ministru, să priviți atent propriul discurs din Parlament. 

Dvs. afirmați că Energocom este implicat în tranzacție pentru a rezolva problema de "cash flow" la Moldovagaz. Energocom urmează, ulterior, să încaseze de la Termoelectrica această creanță incertă.

Iar la sfârșit de discurs, ați menționat că banii nu au fost transferați la Termoelectrica pe motiv că nu există siguranță dacă banii vor fi încasați de Moldovagaz.

Deci, este clar!  

Datoriile Termoelectrica către Moldovagaz sunt "datorii incerte" și folosiți Energocom, prin majorare de capital, ca ulterior tot ce NU se va încasa se va "UITA"!

Good luck la tranzacție și succes în fața procurorilor”, a conchis Durleșteanu.

Conform planului Guvernului, Energocom va cumpăra de la Moldovagaz o parte din datoria Termoelectrica (faţă de Moldovagaz) în valoare de 1,4 miliarde de lei (74 de milioane de dolari). Energocom va achita datoria, iar Moldovagaz va plăti pentru gaze.

Schema pe care a distribuit-o Mariana Durleșteanu

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 noiembrie, 13:49
8
1 626

Bani pentru datoria către Gazprom. Ministru: Risc real pentru Moldova

25 noiembrie, 13:49
8
1 626

Parlamentul a votat, în lectură finală, proiectul de rectificare a bugetului de stat pentru anul curent, care prevede și alocarea sumelor necesare pentru achitarea datoriei curente către concernul rus Gazprom.

Bani pentru datoria către Gazprom. Ministru: Risc real pentru MoldovaFoto: sputnik.md

Pentru a nu admite sistarea livrării gazelor naturale, proiectul a fost examinat în regim de urgență, la demersul premierului Natalia Gavrilița, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Reprezentații Executivului au argumentat rectificarea prin necesitatea îndeplinirii condițiilor impuse de compania rusă Gazprom față de Moldovagaz, în vederea evitării deconectării de la sursa de aprovizionare a Republicii Moldova cu gaze naturale și susținerii capacității de achitare a consumului.

„După cum vedeți, Republica Moldova este într-un risc iminent de a fi deconectată de la furnizarea gazelor. Aceasta nu este o amenințare, nu este, cum s-a discutat în public, ceva organizat, show mediatic, ci este un risc real, care se probează prin faptul că, la 22 noiembrie 2021, Gazprom a expediat o scrisoare către Moldovagaz prin care a inițiat un ultimatum în privința sistării livrării gazelor naturale timp de 48 de ore, în cazul neachitării datoriei pentru luna octombrie și a avansului în mărime de 50% pentru gazele naturale furnizate în noiembrie 2021”, a declarat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, în plenul Parlamentului.

Potrivit lui, în aceeași zi, conducerea Moldovagaz a expediat o scrisoare vicepremierului Andrei Spînu, solicitând implicarea Guvernului în soluționarea problemei, în condițiile în care compania are deficit de flux financiar și nu poate achita imediat suma solicitată de compania rusă.

În debutul ședinței Parlamentului, deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au cerut audierea premierului Natalia Gavrilița, pentru a explica datoria Republicii Moldova față de Gazprom. Potrivit lor, nu este clar de ce 1,4 miliarde de lei sunt scoși din bugetul statului și transferați pe contul companiei Energocom. Deputații din Partidul Acțiune și Solidaritate nu au susținut demersul cu privire la audierea prim-ministrului.

Pentru rectificarea bugetului de stat pentru anul 2021 au votat 57 de deputați PAS și trei deputați din Partidul Politic Șor. Deputații comuniști și socialiști au votat împotrivă.

Soluția propusă de Guvern pentru achitarea datoriei curente de către Moldovagaz față de Gazprom constă în încheierea unui contract de cesionare către Energocom a unei părți din datoria Termoelectrica față de Moldovagaz. Este vorba despre suma de circa 1,4 miliarde de lei, necesară pentru plățile curente către Gazprom. Energocom va achita această datorie cesionată, iar Moldovagaz va face plata către Gazprom. Relația pe viitor dintre Energocom și Termoelectrica va fi soluționată în perioada următoare, ținând cont că ambele sunt companii de stat, a precizat mai devreme vicepremierul Andrei Spînu, care a ajuns la o înțelegere cu Gazprom privind extinderea până vineri a termenului de achitare a datoriei Moldovagaz.

Pentru a nu admite sistarea livrării gazelor naturale, proiectul a fost examinat în regim de urgență, la demersul premierului Natalia Gavrilița, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Reprezentații Executivului au argumentat rectificarea prin necesitatea îndeplinirii condițiilor impuse de compania rusă Gazprom față de Moldovagaz, în vederea evitării deconectării de la sursa de aprovizionare a Republicii Moldova cu gaze naturale și susținerii capacității de achitare a consumului.

„După cum vedeți, Republica Moldova este într-un risc iminent de a fi deconectată de la furnizarea gazelor. Aceasta nu este o amenințare, nu este, cum s-a discutat în public, ceva organizat, show mediatic, ci este un risc real, care se probează prin faptul că, la 22 noiembrie 2021, Gazprom a expediat o scrisoare către Moldovagaz prin care a inițiat un ultimatum în privința sistării livrării gazelor naturale timp de 48 de ore, în cazul neachitării datoriei pentru luna octombrie și a avansului în mărime de 50% pentru gazele naturale furnizate în noiembrie 2021”, a declarat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, în plenul Parlamentului.

Potrivit lui, în aceeași zi, conducerea Moldovagaz a expediat o scrisoare vicepremierului Andrei Spînu, solicitând implicarea Guvernului în soluționarea problemei, în condițiile în care compania are deficit de flux financiar și nu poate achita imediat suma solicitată de compania rusă.

În debutul ședinței Parlamentului, deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au cerut audierea premierului Natalia Gavrilița, pentru a explica datoria Republicii Moldova față de Gazprom. Potrivit lor, nu este clar de ce 1,4 miliarde de lei sunt scoși din bugetul statului și transferați pe contul companiei Energocom. Deputații din Partidul Acțiune și Solidaritate nu au susținut demersul cu privire la audierea prim-ministrului.

Pentru rectificarea bugetului de stat pentru anul 2021 au votat 57 de deputați PAS și trei deputați din Partidul Politic Șor. Deputații comuniști și socialiști au votat împotrivă.

Soluția propusă de Guvern pentru achitarea datoriei curente de către Moldovagaz față de Gazprom constă în încheierea unui contract de cesionare către Energocom a unei părți din datoria Termoelectrica față de Moldovagaz. Este vorba despre suma de circa 1,4 miliarde de lei, necesară pentru plățile curente către Gazprom. Energocom va achita această datorie cesionată, iar Moldovagaz va face plata către Gazprom. Relația pe viitor dintre Energocom și Termoelectrica va fi soluționată în perioada următoare, ținând cont că ambele sunt companii de stat, a precizat mai devreme vicepremierul Andrei Spînu, care a ajuns la o înțelegere cu Gazprom privind extinderea până vineri a termenului de achitare a datoriei Moldovagaz.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 noiembrie, 10:13
0
2 529

Granturi de până la 3.500 de dolari pentru femeile din sate: Condițiile

25 noiembrie, 10:13
0
2 529

Femeile cu activitate economică în gospodăriile casnice, din diferite regiuni ale ţării, vor putea beneficia de ajutor financiar nerambursabil de până la 3.500 de dolari pentru activități generatoare de venituri, prietenoase mediului și reziliente la schimbările climatice.

Granturi de până la 3.500 de dolari pentru femeile din sate: CondițiileFoto: bas-tv.md

Propunerile de proiect pentru obținerea finanțării pot fi depuse până pe 8 decembrie, transmite Știri.md cu referire la moldpres.md.  

Granturile vor fi oferite de proiectul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor", finanțat de Suedia. 

Concursul este deschis femeilor din mediul rural sau urban care reprezintă o gospodărie casnică din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate și regiunea transnistreană.

Printre activitățile eligibile pentru finanțare pot fi construcția serelor, irigarea prin picurare, colectarea apei de ploaie, managementul deșeurilor organice, producerea compostului, apicultura, crearea depozitelor pentru semințe și produse agricole, creșterea animalelor, dar și alte activități care pot contribui la securitatea alimentară în condiții meteorologice extreme.

În total, vor fi selectate 60 de femei inițiatoare a unei activități economice în cadrul gospodăriei casnice, care vor mai beneficia de mentorat pentru dezvoltarea afacerii. Contribuția financiară din partea solicitantelor de grant este încurajată, însă nu este o condiție obligatorie. Co-finanțarea urmează a fi asigurată prin lucrări aferente implementării grantului.

În perioada 30 noiembrie - 1 decembrie, experții proiectului PNUD și companiei AXA Management Consulting, în parteneriat cu Centrul CONTACT și Agenția INNOVATION, care sunt responsabile de gestionarea concursului de granturi, vor organiza sesiuni de informare în regim online cu privire la condițiile și modul de desfășurare a concursului.

Proiectul „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor" contribuie la dezvoltarea durabilă și sporirea rezilienței la schimbările climatice a localităților din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate (raionul Dubăsari) și regiunea transnistreană, prin abilitatea economică, socială și educațională a femeilor.  Proiectul este implementat de PNUD în perioada 2020 - 2023, cu asistența financiară a Suediei.

Propunerile de proiect pentru obținerea finanțării pot fi depuse până pe 8 decembrie, transmite Știri.md cu referire la moldpres.md.  

Granturile vor fi oferite de proiectul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor", finanțat de Suedia. 

Concursul este deschis femeilor din mediul rural sau urban care reprezintă o gospodărie casnică din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate și regiunea transnistreană.

Printre activitățile eligibile pentru finanțare pot fi construcția serelor, irigarea prin picurare, colectarea apei de ploaie, managementul deșeurilor organice, producerea compostului, apicultura, crearea depozitelor pentru semințe și produse agricole, creșterea animalelor, dar și alte activități care pot contribui la securitatea alimentară în condiții meteorologice extreme.

În total, vor fi selectate 60 de femei inițiatoare a unei activități economice în cadrul gospodăriei casnice, care vor mai beneficia de mentorat pentru dezvoltarea afacerii. Contribuția financiară din partea solicitantelor de grant este încurajată, însă nu este o condiție obligatorie. Co-finanțarea urmează a fi asigurată prin lucrări aferente implementării grantului.

În perioada 30 noiembrie - 1 decembrie, experții proiectului PNUD și companiei AXA Management Consulting, în parteneriat cu Centrul CONTACT și Agenția INNOVATION, care sunt responsabile de gestionarea concursului de granturi, vor organiza sesiuni de informare în regim online cu privire la condițiile și modul de desfășurare a concursului.

Proiectul „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor" contribuie la dezvoltarea durabilă și sporirea rezilienței la schimbările climatice a localităților din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate (raionul Dubăsari) și regiunea transnistreană, prin abilitatea economică, socială și educațională a femeilor.  Proiectul este implementat de PNUD în perioada 2020 - 2023, cu asistența financiară a Suediei.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 noiembrie, 06:21
5
314

Babuc, despre PDM: Nu dispunem acum de forță politică sau financiară

18 noiembrie, 06:21
5
314

Președinta interimară a Partidului Democrat, Monica Babuc, a recunoscut că formațiunea politică pe care o reprezintă întâmpină, la moment, mai multe dificultăți, inclusiv de ordin politic și financiar.

Babuc, despre PDM: Nu dispunem acum de forță politică sau financiarăFoto: știri.md

Din acest motiv, PDM nu și-a desemnat un candidat la șefia municipiului Bălți, pentru alegerile locale din 21 noiembrie, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

„Partidul Democrat știe să-și examineze real șansele. Și nu suntem un partid, care dispunem acum de forță politică și dacă vreți, financiară. O campanie înseamnă și destul efort financiar și știm să estimăm aceasta. În cazul alegerilor la Bălți am decis, în mod colectiv, să nu ne asumăm candidarea la aceste alegeri”, a declarat Monica Babuc în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la postul TVR Moldova.

PDM a trecut printr-o perioadă de criză, după ce unul din cei mai mediatizați foști lideri ai partidului, Vlad Plahotniuc, a fost acuzat și cercetat pe dosare de crimă organizată, escrocherie și spălare de bani. În perioada aflării sale la conducerea PDM, formațiunea raporta unele din cele mai mari cifre, cu privire la venituri și cheltuieli pentru întreținerea partidului, dar și în perioadele campaniilor electorale. Odată cu plecarea lui Vlad Plahotniuc, partidul a început un proces de reorganizare. În fruntea PDM fusese numit Pavel Filip, care a renunțat la această funcție pe 16 octombrie 2021.

Din acest motiv, PDM nu și-a desemnat un candidat la șefia municipiului Bălți, pentru alegerile locale din 21 noiembrie, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

„Partidul Democrat știe să-și examineze real șansele. Și nu suntem un partid, care dispunem acum de forță politică și dacă vreți, financiară. O campanie înseamnă și destul efort financiar și știm să estimăm aceasta. În cazul alegerilor la Bălți am decis, în mod colectiv, să nu ne asumăm candidarea la aceste alegeri”, a declarat Monica Babuc în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la postul TVR Moldova.

PDM a trecut printr-o perioadă de criză, după ce unul din cei mai mediatizați foști lideri ai partidului, Vlad Plahotniuc, a fost acuzat și cercetat pe dosare de crimă organizată, escrocherie și spălare de bani. În perioada aflării sale la conducerea PDM, formațiunea raporta unele din cele mai mari cifre, cu privire la venituri și cheltuieli pentru întreținerea partidului, dar și în perioadele campaniilor electorale. Odată cu plecarea lui Vlad Plahotniuc, partidul a început un proces de reorganizare. În fruntea PDM fusese numit Pavel Filip, care a renunțat la această funcție pe 16 octombrie 2021.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...