În R. Moldova, un prim set de măsuri preponderent fiscale și administrative a fost adoptat pe 23 martie, dar unii întreprinzători spun că e prea puțin, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri, dar și lideri ai unor formațiuni de opoziție critică guvernarea că întârzie cu măsuri de ajutorare a economiei afectate de epidemia de coronavirus.

Autorităților li se reproșează că deciziile adoptate pe 23 martie ar urma să producă efecte în viitor, nu să atenueze pierderile prezente ori înregistrate săptămânile trecute.

Din acest prim set cu efecte de viitor fac parte reducerea, din 1 mai, a TVA din sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele) de la 20 la 15% sau o politică mai blândă la acordarea viitoarelor credite.

Autoritățile au mai dispus amânarea achitării impozitului pe venit și suspendarea până în vara a orice tip de controale.

Vicepremierul Serghei Pușcuța, ministru al finanțelor, a dat asigurări că executivul va veni cu un alt pachet de măsuri care prevede mai multe acțiuni cu impact.

„Vom susține mediul de afaceri. Vom impune un regim de austeritate în finanțarea cheltuielilor bugetare pentru întreținerea autorităților publice”, a declarat el.

Marți, Pușcuța la o ședință cu reprezentanții ai businessului i-a întrebat ce părere au ca pe durata șomajului tehnic, forțat de împrejurările de a opri răspândirea virusului, taxele aferente să fie împărțite egal de stat și angajator.

Propunerea a trezit un val de nemulțumiri în domeniul HoReCa, afectat în proporție de peste 90%, afirmă fondatoarea unul local din Chișinău Ana Sâtnic.

După părerea ei, anunțatele acțiuni de sprijin dau impresia unor bâlbâieli: pe de o parte, se spune că se suspendă controalele, pe de altă parte, se anunță că viitoarele subvenții pentru șomaj ar urma să fie decise după verificări la întreprinderi, dacă au fost îndeplinite tabele de pontaj și dacă agentul economic cu adevărat și-a sistat activitatea.

„Guvernul nostru a aruncat cu ceva praf în ochi ca să ne astupe gurile.

Chiar săptămâna trecută am făcut contabilitatea și am văzut cât trebuie să achit pentru luna martie. Eu trebuie să achit pentru jumătate de lună cât am lucrat salarii, impozitele pe salarii, TVA-ul din vânzări, taxele.

Oamenii trebuie să trăiască cu ceva. Ei stau acasă, dar nu însemnă că nu mănâncă. Șocul e mare, pentru că eu în loc să mă gândesc să-mi țin angajații pe care îi am, 25 la număr, să mă gândesc cum pot eu să-i susțin.

În domeniul nostru tu lucrezi, tu faci bani, tu plătești, rezerve nu există în domeniul nostru. Acum trebuie să mă gândesc cum eu nu să plătesc salariile, dar să închid toate chestiile astea”.

Patronatele din industria textilă, un domeniu paralizat în proporție de 80%, anunță că are cazuri cu investitori care au renunțat, în general, la producție.

Oameni de afaceri din acest sector spun că nu înțeleg de ce guvernarea sau banca centrală nu au venit cu o decizie de a amâna achitarea ratelor la împrumuturile existente, așa cum au cerut și așa cum s-ar întâmpla în mai multe state ale lumii.

În schimb, au văzut la televizor cum premierul adresează o cerere în acest sens guvernatorului, care la rându-i face o recomandare băncilor comerciale, iar decizia finală se lasă așteptată.

Directoarea executivă a Asociației Patronale din Industria Ușoară, Corina Cojocaru, spune că sectorul este afectat încă din luna februarie, deoarece depindea de livrările de materie primă din Asia și de comenzile din Italia, dar și alte țări europene afectate.

În plus, își face efectul lipsa acută de lichidități.

Acordarea unor subvenții pentru a acoperi taxele salariale a fost una din propunerile asociației, mai spune Corina Cojocaru.

„Ne întrebăm și ne exprimăm îngrijorarea față de măsurile economice, financiare și fiscale anti-criză pe care Guvernul Republicii Moldova urmează să le propună agenților economici.

Cu cât mai repede acest pachet de măsuri va fi dezbătut cu atât mai repede putem să evităm un colaps economic a magorității companiilor din industria ușoară”.

Puținii agenți economici din domeniul textilelor care activează s-au reprofilat pe confecționarea echipamentului necesar medicilor.

Directoarea executivă a Asociației Patronale din Industria Ușoară, Corina Cojocaru, spune că aceste întreprinderi ar pune umărul la acoperirea deficitului de consumabile cu caracter medical dacă ar fi ajutate de stat, de exemplu, să fie scutite de TVA la importul materiei prime.

Epidemia aduce daune tuturor, și statului, și mediul de afaceri, a spus săptămâna trecută premierul Ion Chicu. Cei din business însă așteaptă acțiuni mai prompte.

Iată cum s-a exprimat pe șleau Ana Sâtnic: executivul, dacă vrea să ne scoată la mal, ar trebui să ne spună scurt pe doi: în loc să plătiți impozite, plătiți-vă angajații.