O linie electrică în 30 de ani: De ce interconexiunea se realizează lent

Astfel în cadrul vizitei de săptămâna trecut la compania Transelectrica, delegația oficială din Republica Moldova, condusă de Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a discutat cu Gabriel Andronache, președintele Directoratului Transelectrica, Bogdan Toncescu, membru al Directoratului, precum și Victor Ionescu, directorul general OPCOM, pe tema consolidării colaborării în domeniul energetic, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Extinderea OPCOM pe piaţa gazelor şi energiei din Moldova

"În cadrul întâlnirii a fost abordată analiza oportunității de extindere a OPCOM (Operatorul pieței de energie electrică și de gaze naturale din România), filială a Transelectrica SA, pe piața de energie electrică din Republica Moldova, fiind agreați astfel pașii următori pentru ca OPCOM să devină operatorul de piață electrică din Republica Moldova", se spune în comunicatul Transelectrica.

Președintele Directoratului Transelectrica Gabriel Andronache a participat şi la întâlnirea de la Ministerul român al Energiei, dedicată proiectelor de interconectare energetică, susținând principalele priorități bilaterale în ceea ce privește transportul energiei electrice.

Linia electrică ce migrează prin strategii şi planuri

"Pe masa discuțiilor cu partenerii moldoveni s-au aflat soluțiile de urgentare a proiectului Liniei Electrice Aeriene 400 kV de interconexiune Suceava (RO) – Bălți (MD), precum și soluțiile de dezvoltare a unei noi interconexiuni printr-o linie de 400 kV. Acestea vor fi incluse într-o actualizare a Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernului Republicii Moldova privind interconectarea sistemelor energetice (gaze naturale și rețele electrice)", se arată în comunicatul Transelectrica.

Amintim că despre construcţia LEA 400 kV Suceava–Bălți se discută deja de două decenii, iar Transelectrica şi Moldelectrica, dar şi Guvernul de la Chişinău includ periodic acest proiect în Strategiile sau Planurile de dezvoltare a rețelei electrice de transport.

Astfel acest proiect este inclus în majoritatea Strategiilor energetice ale Republicii Moldova din ultimii 30 de ani.

Încă în 2004, Moldelectrica şi Transelectrica au semnat la Bucureşti, protocolul de intenţii privind construcţia acestei linii, fiind identificată şi o soluţie de finanţare, care a picat peste un an. Ulterior Guvernul Tarlev a inclus în 2005 proiectul în Programul de activitate pe anii 2005 – 2009 "Modernizarea ţării - bunăstarea poporului".

În 2006, Guvernul Tarlev decidea chiar iniţierea unor demersuri diplomatice energice în adresa structurilor europene în scopul "demarării neîntîrziate a lucrărilor de construcţie a liniilor electrice de interconexiune cu sistemele electroenergetice ale ţărilor vecine LEA-330 kV Bălţi-Novodnestrovsk, LEA-400kV Bălţi-Suceava şi LEA-110kV Goteşti-Fălciu".

În 30 de ani, Moldova şi România au construit doar o linie electrică de interconexiune

Din cele trei linii electrice însă, doar una a fost construită, LEA-110kV Goteşti-Fălciu şi aceasta abia în anul 2013.

Dar cu toate acestea ea nu este folosită nici în prezent.

În 2013, proiectul LEA-400kV Bălţi-Suceava a fost reactivat, fiind inclus în planurile imediate ale Guvernului de la Chişinău. De exemplu Guvernul Leancă planifica în 2014, chiar demararea până la finele aceluiaşi an, a lucrărilor de construcţie a acestei linii, precizând în programul său că sursă de finanţare  a fost identificată.

Compania Transelectrica a inclus proiectul în Planul său de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru perioada 2014- 2023, adică pentru 10 ani.

"Pentru creșterea capacității de schimb prin interfața de est, cu Republica Moldova, este în analiză interconectarea asincronă prin stații de conversie back-to-back. Sunt planificate următoarele dezvoltări ale rețelei, care vor suplimenta capacitatea de schimb asigurată de LEA 400 kV Isaccea (RO) – Vulcănești (MD) și 4 LEA de 110 kV", se preciza în document.

Potrivit specialiștilor Transelectrica, utilitatea proiectului LEA 400 kV Suceava –Bălți este condiționată și de construirea LEA 400 kV Suceava – Gădălin, inclusă în Plan. Adică până nu este construită LEA 400 kV Suceava – Gădălin, nici proiectul liniei Suceava-Bălţi nu poate fi realizat.

Moldova nu are bani. Cine va plăti?

Pentru aceasta însă e nevoie de bani. Astfel abia la finele anului trecut, Guvernul României a identificat sursa de finanţare a construcţiei LEA 400 kV Suceava – Gădălin. E vorba de aşa-zisul Fond de Modernizare, din care Transelectrica ar urma să primească101 milioane euro pentru acest proiect, iar construcţia este planificată până în 2031.

Cât despre LEA 400 kV Suceava-Bălţi, actualul plan de dezvoltare pentru 10 ani (2022-2031) al Transelectrica, prevede construcţia acestei linii abia către anul 2031, fără a fi estimate costurile.

"Estimarea anuală a lucrărilor şi cheltuielilor se va face numai după aprobarea oficială a finanţării de către Republica Moldova", se precizează în Plan. 

În anul 2005, costul construcţiei liniei era estimat la 25-30 milioane de euro pentru 95 de kilometri. O estimare din anul 2013, menționată într-un studiu al Centrului Român de Politici Europene (CRPE) vehicula un cost de 61 de milioane de euro pentru construcția LEA 400 kV Bălți-Suceava, cu o lungime deja de 115 kilometri.

Acum costurile ar putea ajunge la 100 milioane de euro, ţinând cont şi de necesitatea unor expropieri de terenuri, dar şi a unei noi stații electrice de transformare la Bălţi.

Anul trecut, vicepremierul Andrei Spînu, anunţa că este în discuție cu colegii de la Ministerul Energiei din România pentru a identifica sursele de finanţare a acestei linii.

"Ne dorim ca această linie să fie construită în cadrul unui proiect de interes comun a UE și Transelectrica din România deja pregătește documentul pentru a aplica și a începe construcția. Linia e mai scurtă pe partea Republicii Moldova, dar sunt nevoie de investiții un pic mai mari pe partea României pentru că dacă Chișinău-Vulcănești tot efortul sau toată linia trebuie construită doar pe teritoriul Republicii Moldova în cazul Bălți-Suceava este nevoie și de lucrări pe teritoriul României. Acestea două ar fi îm mare parte și suficiente în prima etapă de interconectare, ar asigura o stabilitate mai înaltă și suficientă pentru situația la care suntem”, menționa Andrei Spînu în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova.

A treia linie de interconexiune - mai dificilă și mai costisitoare

Mai adăugăm că în comunicatul Transelectrica este menţionat că s-a pus în discuţie şi proiectul a celei de a treia linie de interconexiune de 400 kV.

Este vorba de LEA 400 kV Iaşi (RO) – Ungheni – Străşeni (Republica Moldova) cu simplu circuit şi staţie (anterior era vorba de Back to Back) la Străşeni.

"Proiectul de interconectare prin LEA 400 kV Iași – Ungheni – Strășeni și stație Back to Back la Strășeni nu a fost introdus în Planurile de Dezvoltare a rețelelor de transport de energie electrică asumate de Moldelectrica și Transelectrica deoarece este cel mai dificil și mai costisitor proiect dintre cele menționate în cadrul Memorandumului de Înțelegere semnat în anul 2015 între Guvernele României și Republicii Moldova. Necesitatea acestui proiect va trebui  reanalizată în funcție de evoluția celorlalte proiecte", precizează Transelectrica în planul său de dezvoltare până în 2031.

Menţionăm că în prezent pe lângă LEA Isaccea-Vulcănești de 400 kV, care permite importul de energie electrică din România şi tranzitul acesteia în Ucraina, mai există și patru LEA 110 kV de interconexiune cu sistemul energetic din România.

Acestea sunt: 110 kV Costești - Stînca, 110 kV Ungheni - Ţuțora, 110 kV Cioara - Huși și 110 kV Gotești - Fălciu.

Liniile respective stau, însă, nefolosite de ani de zile.

Amintim că lnia electrică Vulcăneşti-Chişinău ar urma să fie construită în 2023-2024 şi ar putea intra în funcţiune abia în 2025.