O expertă spune cum poate Moldova să amelioreze absorbția fondurilor europene

„Problema absorbției nu se va rezolva peste noapte, vorbesc din perspectiva unui cetățean care face parte dintr-un stat membru UE de 18 ani”, a spus directorul executiv Europuls, Tana Foarfă, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi”, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

Potrivit expertei, consultarea agendei de reforme cu societatea civilă este o necesitate stringentă. 

„Acesta este un punct extrem de relevant nu doar din perspectiva ariilor principale în care ne concentrăm cu finanțarea, ci și pentru ca societatea civilă, care va acționa ca un actor care să monitorizeze și transparența, și modul în care se alocă banii, să poată colabora în mod eficient cu Guvernul”, a opinat ea.

De asemenea, pentru a crește capacitatea de absorbție a fondurilor europene, statul trebuie să atragă o atenție deosebită reformei administrației publice. 

„Mă refer la partea de a putea crea un cadru structural și o capacitate efectivă a funcționarilor din administrația publică de a putea lucra în mod eficient, de a putea optimiza anumite procese. Pentru că o mare parte din tot ce înseamnă capacitatea de absorbție de fonduri a unui stat se bazează și pe rata de birocrație”, a adăugat Tana Foarfă.

„Apoi m-aș gândi că ar trebui completată această reformă a administrației publice cu tot ce înseamnă lupta împotriva corupției, dar mai degrabă m-aș uita la tot ce înseamnă partea de colectare de taxe și tot ce înseamnă combaterea evaziunii fiscale. Odată cu această finanțare, bugetul crește, dar nu va crește în mod sustenabil dacă nu avem un buffer prin care putem să ne asigurăm că există stabilitate și colectare eficientă. Tocmai pentru că o mare parte din aceste fonduri sunt împrumuturi care trebuie restituite, deci trebuie să ne angajăm că bugetul va fi consolidat în mod eficient”, a mai menționat experta.

Pe data de 19 februarie, Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord temporar privind Mecanismul de Reformă și Creștere pentru Moldova.

Potrivit noilor prevederi, Republica Moldova va primi în total 520 de milioane de euro sub formă de granturi și încă 1,5 miliarde de euro ca împrumuturi cu dobândă redusă.

20% din granturi vor fi utilizate pentru a consolida instituțiile publice prin sisteme de guvernanță digitală, formarea funcționarilor publici și reforme judiciare, spun reprezentanții Parlamentului European. Aceste măsuri reprezintă condiții prealabile pentru o „gestionare eficientă a fondurilor UE”.

Noua variantă a mecanismului include o majorare cu 100 de milioane a mecanismului, în care au fost incluse cele 60 de milioane destinate regiunii transnistrene, refuzate, însă, de administrația de la Tiraspol.