Mure, zmeură și alun: Afacerea unei familii revenite din străinătate

În satul Pârlița, raionul Fălești, lipsa sistemelor de irigare și seceta afectează producătorii agricoli. Totuși, unele inițiative ale localnicilor arată că investițiile bine planificate pot aduce rezultate chiar și în condiții dificile. Este și cazul unei familii care a decis să revină în țară, după mai mulți ani petrecuți peste hotare, și să investească în agricultură. Au dezvoltat plantații de mure, zmeură și alun - o alegere mai puțin obișnuită pentru nordul țării, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

În primii ani, culturile au dat rezultate bune, însă începând cu 2022, fenomenele meteo extreme și seceta persistentă au afectat producția. În 2023 și 2024, pierderile au devenit semnificative. Vremea tot mai imprevizibilă, seceta prelungită și valurile de căldură au afectat inclusiv soiurile considerate mai rezistente.

„Am decis să investim în țara noastră banii pe care i-am câștigat peste hotare. Avem această afacere din 2018, am investit aproximativ 850 de mii de lei, apoi am crescut investiția, până la un milion de lei. AIPA ne-a oferit 150 de mii de lei, un ajutor binevenit. - Cât culegeți? - 4-5 tone”, a spus Grigore Șoronga, agricultor.

O problemă importantă rămâne lipsa capacităților de depozitare și procesare a pomușoarelor. Murele, fiind foarte perisabile, trebuie vândute imediat după recoltare, la prețuri impuse de intermediari, spun proprietarii plantațiilor. Prețul angro a ajuns la doar 12-14 lei pe kilogram, insuficient pentru a acoperi costurile de producție. În aceste condiții, familia Șoronga analizează posibilitatea de a reduce suprafața cultivată, pentru a gestiona mai eficient producția și pentru a limita pierderile.

„Iată cum am cules-o și dacă azi și mâine n-am realizat-o, e gata, nu ai ce face cu dânsa. Cu o tonă de mure nu poți face exporturi”.

Transformarea unei părți din recoltă în produse procesate, precum gem sau sirop, este o alternativă, dar rămâne dificil de implementat în lipsa unui lanț de distribuție stabil și a unei cereri constante.

„Ce culegem, la piață, la Bălți ducem, la Chișinău, dacă sunt mai multe kg, la Bălți nu ai ce face, nu o vinzi”, explică Rodica Șoronga, soția agricultorului.

Pentru a face față situației, familia a început să cultive alun - o specie care tolerează mai bine seceta și este mai puțin sensibilă la variațiile de temperatură. Alunul nu a fost afectat de înghețurile din primăvară.

„Plantația aceasta tot e din 2018, e profitabilă la moment intrăm pe al 7-lea an, este o afacere de success. În al 6-lea an strângi o recoltă de o tonă la hectar. Alunele le realizez la firmele care se ocupă cu exportul”, spune Grigore Șoronga.

Decizia de a planta aluni s-a dovedit una strategică. Cultura este mai ușor de întreținut, are o valoare comercială ridicată și oferă o mai bună stabilitate economică. Totuși, pentru ca astfel de inițiative să se dezvolte, în condițiile actuale, este nevoie de acces la irigare, infrastructură de procesare și rețele de desfacere.