Ei spun că la începutul săptămânii viitoare, de la ora 10 până la la 10:30, restaurante, hoteluri şi servicii de catering îşi vor sista activitatea în semn de protest faţă de decizia Guvernului, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Aneta Zasavițchi, Preşedintele Asociaţiei restaurantelor şi a localurilor de agrement din Moldova (MĂR), susține că în urma deciziei Guvernului mulţi reprezentanţi ai sectorului HoReCa nu vor mai putea activa, iar efectele ar putea fi grave.

Pe de altă parte Ministerul Finanțelor a difuzat o notă informativă în care arată că reducerea TVA de la 20% la 10% pentru livrările efectuate de către hotele, restaurante şi cafenele (Horeca), în octombrie 2018 de către Guvernul Filip, a creat distorsiuni pe lanțul valoric şi nu a schimbat spre bine situaţia din sector.

Din contra! În loc de legalizarea afacerilor, aceasta a dus la apariţia unor noi scheme.

Potrivit Ministerului Finanaţelor o analiză detaliată a 480 de agenți economici ce activează în sectorul Horeca a scos la iveală că în primele 6 luni ale anului 2019, comparativ cu perioada similară a anului precedent, achitările de TVA de la aceştia au scăzut abrupt, cu 28,5 milioane lei.

Altfel spus au fost de 2,5 ori mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Mai mult! "Odată cu modificările cotei de TVA, întreprinderile din sectorul HORECA au început a înregistra sume TVA pe debit/spre deducere. Acest aspect poartă un caracter riscant atât pentru bugetul de stat cât și pentru agenții economici", susţine Ministerul Finanţelor.

Evoluția în timp a unor indicatori inclusiv a trecerilor în cont pentru lunile ianuarie-iunie a anilor 2017-2019 este reflectată în tabelul de mai jos.

Astfel pentru perioada ianuarie-iunie a anului 2019, față de 2018 suma trecerii în cont a TVA pentru perioada ulterioară, calculată ca medie lunară, a crescut cu peste 28%: de la 28 milioane lei la 36 milioane lei (+ 8 mlioane lei).

"Aceasta sumă reprezintă datoria bugetului față de agenții economici din domeniul HORECA care nu se restituie, constituind în acest sens o disponibilizare a mijloacelor financiare ale agenților economici. În contextul în care pentru acest sector nu este prevăzut dreptul la restituirea sumei de TVA în cazul în care TVA aferent procurărilor depășește TVA aferent vânzărilor, acesta se va acumula în viitor într-un ritm vertiginos", se arată în nota Ministerului Finanţelor.

Analiza cantitativă a numărului de agenți economici care înregistrează treceri în cont, arată că în 2017 doar un număr de 280 de agenți economici din 480 înregistrau sume TVA pe debit, iar în 2019 deja 383.

"Înregistrarea sumelor de TVA pe debit se argumentează prin faptul că agenții economici au efectuat procurări masive precum utilaje, mărfuri, materie primă care le-a permis să-și treacă în cont TVA-ul achitat pentru aceste mărfuri, ulterior acesta fiind scontat pe viitor", susţine instituţia.

Totodată se mai afirmă că acumulările constante de TVA pe debit va oferi posibilitate agenților economici să găsească posibilități de valorificare a acestuia, recurgând la tranzacții fictive de „vânzare a debitului”.

"În contextul în care restituirile de TVA în condițiile legislație fiscale, dar și a constrângerilor bugetare actuale, nu se efectuează pentru sectorul HORECA, cota de TVA 10% creează o presiune constantă asupra bugetului de stat, în același timp fiind afectat cash-flow-ul întreprinderilor", potrivit documentului.

Ministerul Finanţelor a esimat că impactul direct ale anulării scutirilor de TVA asupra bugetului va constitui 50 milioane lei, la care se va adăuga diminuarea sumelor trecute în cont.

Începând cu această săptămână, Serviciul Fiscal de Stat va institui posturi fiscale la companiile din domeniul HoReCa (hotele, restaurante, cafenele) și la depozitele de vânzări angro din țară.

Fiscul susține că scopul acestor acțiuni este prevenirea și contracararea cazurilor de încălcări fiscale.

"Astfel, în temeiul informației disponibile, a fost analizată activitatea agenților economici pentru perioada de activitate 2017-2018 ce administrează hotele, restaurante, cafenele, depozite comerciale (în mod special importatori de fructe și legume, comercianți de mărfuri industriale și comercianți cu produse alimentare cu ridicata) prin prisma indicatorilor:

- achitările la Bugetul public național;

- salariul mediu achitat de către angajator angajaților;

- volumul de livrări și procurări efectuate de contribuabil;

- volumul de import efectuat;

- povara fiscală declarată.