Moldovenii pierd 150 de milioane de euro anual: Ioniță explică fenomenul
Aproape jumătate din economiile populației R. Moldova stau în conturi bancare fără dobândă sau cu dobândă simbolică, fenomen pe care expertul economic Veaceslav Ioniță îl numește „sportul financiar național” al moldovenilor – păstrarea banilor în „depozite moarte”.

Potrivit acestuia, persoanele fizice păstrează în prezent 36,4 miliarde de lei (echivalentul a peste 1,9 miliarde de euro) în astfel de depozite – adică bani care nu produc randament și își pierd valoarea în timp din cauza inflației. Expertul menționează că suma reprezintă 45,2% din toate economiile populației, transmite Știri.md.
Ioniță explică că „depozitele moarte” includ conturile fără dobândă și depozitele la vedere cu dobândă de 0,9% în lei și 0,38% în valută.
În acest sens, Veaceslav Ioniță propune mai multe opțiuni prin care cetățenii își pot valorifica economiile:
- Investiții imobiliare – Randament brut anual de 8,5% în Moldova și 7,4% în București, cu piață mai stabilă, cheltuieli mai mici de întreținere și potențial de creștere. Pentru moldovenii cu cetățenie română, investițiile în România sunt „o oportunitate strategică”.
- Hârtii de valoare de stat (HVS) – Dobândă anuală de 8,2% în lei la scadența de 10 ani, accesibile direct populației, considerate un instrument sigur și simplu.
- Depozite bancare la termen – În lei, oferă în prezent 3,8% dobândă anuală; în valută, doar 1,4%, insuficient pentru a acoperi inflația și comisioanele.
Expertul menționează că moldovenii aleg „banii morți” din cauza lipsei educației financiare, neîncrederea sau necunoașterea pieței imobiliare, acces limitat la alternative și o psihologie a „siguranței” care, în realitate, produce pierderi.
„Astăzi, 45% din banii moldovenilor nu muncesc pentru ei. Pierdem anual peste 150 de milioane de euro doar pentru că îi ținem în conturi moarte”, avertizează Veaceslav Ioniță.
El subliniază că, dacă o parte din aceste economii ar fi investită în active cu randament decent, nu doar veniturile individuale ar crește, ci și economia națională ar fi mai sănătoasă.