Moldovenii cheltuie cei mai mulți bani pe mâncare
Moldovenii alocă cea mai mare parte a bugetului lunar pentru produse alimentare, arată datele Biroului Național de Statistică. După cheltuielile pentru hrană, o parte importantă din bani merge către utilități, transport și întreținerea locuinței. În același timp, deși veniturile populației au crescut anul trecut, cheltuielile au avansat într-un ritm și mai rapid.
Imagine simbolPotrivit statisticii oficiale, venitul disponibil lunar al populației a constituit, în medie, aproape 5.800 de lei pe persoană în 2024. Față de anul precedent, acesta a fost mai mare cu 9,1%. Mai mult de jumătate din totalul veniturilor a provenit din salarii, care au avut o pondere de 55,4%, iar prestațiile sociale au reprezentat 21,5%, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.
În același timp, cheltuielile de consum ale populației au crescut cu peste 13%, depășind ritmul de majorare a veniturilor.
În practică, acest decalaj este resimțit de multe familii. O tânără mamă din Chișinău, aflată în concediu de îngrijire a copilului, a povestit că întreținerea familiei revine în prezent soțului, iar salariul acestuia acoperă doar necesitățile de bază. Potrivit ei, cheltuielile curente pot fi acoperite, însă pentru vacanțe, călătorii sau alte mici plăceri familia trebuie să facă economii.
Datele BNS arată că aproape jumătate din bugetul lunar al unei persoane a fost cheltuit anul trecut pentru produse alimentare. Alte 16% au mers pentru plata utilităților, 8% pentru transport, 7% pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, iar 6% pentru mobilier și electrocasnice.
Expertul economic Viorel Gârbu atrage atenția că nivelul de trai diferă semnificativ între Chișinău și restul țării, iar discrepanțele se văd atât în dezvoltarea economică, cât și în accesul la servicii publice. Potrivit lui, Republica Moldova are nevoie de mai multă eficiență economică, în condițiile în care creșterea economică este de doar 2%, iar nivelul de trai rămâne mult sub media europeană.
Statisticile mai arată că persoanele din mediul rural depind într-o măsură mai mare de banii trimiși din străinătate decât cele din orașe. Ponderea remitențelor în veniturile populației rurale este de 8%, față de 6,7% în mediul urban. Totodată, în sate, prestațiile sociale reprezintă un sfert din totalul veniturilor.