14 ianuarie, 18:34
2
235

Moldova, printre principalii consumatori de brânzeturi din Ucraina

14 ianuarie, 18:34
2
235

Exportul de brânzeturi ucrainene a depăşit 6,9 mii de tone în 2021, în creştere cu 8,5% faţă de 2020.

Moldova, printre principalii consumatori de brânzeturi din UcrainaFoto: mamaplus.md

Despre aceasta informează Serviciului Vamal al ţării vecine, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Exportul a crescut cu 9,1%, până la 26,7 milioane de dolari.

Cei mai importanţi cumpărători de brânzeturi ucrainene în 2021 au fost: Kazahstan - 12,6 milioane de dolari, Moldova - 9,4 milioane de dolari şi Azerbaidjan - 1,1 milioane de dolari.

Despre aceasta informează Serviciului Vamal al ţării vecine, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Exportul a crescut cu 9,1%, până la 26,7 milioane de dolari.

Cei mai importanţi cumpărători de brânzeturi ucrainene în 2021 au fost: Kazahstan - 12,6 milioane de dolari, Moldova - 9,4 milioane de dolari şi Azerbaidjan - 1,1 milioane de dolari.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

25 ianuarie, 00:21
2
116

MAE rus: Occidentul răspândește fake-urile prin platforme mai serioase

25 ianuarie, 00:21
2
116

Ţările occidentale au început să folosească platforme mai serioase pentru a răspândi dezinformarea despre o presupusă iminentă invazie rusă a Ucrainei, întrucât nu mai pot „întinde la nesfârşit această poveste” prin intermediul reţelelor sociale.

MAE rus: Occidentul răspândește fake-urile prin platforme mai serioaseFoto: buzzfeednews.com

Despre aceasta a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, la postul de radio Eho Moskvî, citată de agenţia oficială de presă Tass, transmite Știri.md cu referire la hotnews.ro.

„Acum în fiecare zi sunt publicate prin media oficiale, tradiţionale (astfel de fake-uri), pentru că ele (ţările occidentale) nu mai pot întinde la nesfârşit această poveste prin reţelele sociale.

Prin urmare, sunt folosite pentru a publica această dezinformare marile media tradiţionale sau, aşa cum au făcut britanicii, chiar propriile resurse oficiale”, a acuzat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, amintind de o recentă declaraţie a Ministerului de Externe britanic potrivit căreia Moscova se pregăteşte să aducă un guvern pro-rus la putere în Ucraina.

Potrivit Mariei Zaharova, pentru ca britanicii să publice aşa ceva pe resursele lor oficiale, ar trebui să fie o „poveste extraordinară”.

„De obicei, ei acţionează diferit - prin linkuri, scurgeri de informaţii şi aşa mai departe. Dar aici au mers pe această cale şi au publicat o declaraţie la ei acasă şi chiar propriile media i-au ridiculizat, pentru că această provocare era deja evidentă”, a susținut ea.

Sâmbătă seară, Ministerul de Externe britanic a făcut o declaraţie conform căreia conducerea Federaţiei Ruse ia în considerare opţiunea de a aduce la putere un guvern pro-rus în Ucraina, care ar putea fi condus de un fost deputat al Radei Supreme, Evgheni Muraev.

Londra a raportat, de asemenea, despre presupuse date disponibile cu privire la legăturile serviciilor speciale ruse cu foşti politicieni ucraineni, inclusiv Serghei Arbuzov, prim viceprim-ministru în 2012-2014 şi prim-ministru interimar în 2014, Andrei Kliuev - prim viceprim-ministru în 2010-2012 şi şef al administraţiei prezidenţiale sub fostul şef al statului Viktor Ianukovici, Vladimir Sivkovici, fostul secretar adjunct al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională, şi de asemenea fostul premier Nikolai Azarov, aminteşte Tass.

Comentând declaraţiile Londrei, Ministerul de Externe de la Moscova a cerut părţii britanice „să nu se mai implice în provocări”.

Însuşi Muraev a numit acuzaţiile Ministerului de Externe britanic ca nefondate, în timp ce el este deja de trei ani sub sancţiunile Rusiei. I s-a interzis să intre pe teritoriul Federaţiei Ruse ca persoană ce reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi activele tatălui său în Rusia au fost îngheţate.

Despre aceasta a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, la postul de radio Eho Moskvî, citată de agenţia oficială de presă Tass, transmite Știri.md cu referire la hotnews.ro.

„Acum în fiecare zi sunt publicate prin media oficiale, tradiţionale (astfel de fake-uri), pentru că ele (ţările occidentale) nu mai pot întinde la nesfârşit această poveste prin reţelele sociale.

Prin urmare, sunt folosite pentru a publica această dezinformare marile media tradiţionale sau, aşa cum au făcut britanicii, chiar propriile resurse oficiale”, a acuzat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, amintind de o recentă declaraţie a Ministerului de Externe britanic potrivit căreia Moscova se pregăteşte să aducă un guvern pro-rus la putere în Ucraina.

Potrivit Mariei Zaharova, pentru ca britanicii să publice aşa ceva pe resursele lor oficiale, ar trebui să fie o „poveste extraordinară”.

„De obicei, ei acţionează diferit - prin linkuri, scurgeri de informaţii şi aşa mai departe. Dar aici au mers pe această cale şi au publicat o declaraţie la ei acasă şi chiar propriile media i-au ridiculizat, pentru că această provocare era deja evidentă”, a susținut ea.

Sâmbătă seară, Ministerul de Externe britanic a făcut o declaraţie conform căreia conducerea Federaţiei Ruse ia în considerare opţiunea de a aduce la putere un guvern pro-rus în Ucraina, care ar putea fi condus de un fost deputat al Radei Supreme, Evgheni Muraev.

Londra a raportat, de asemenea, despre presupuse date disponibile cu privire la legăturile serviciilor speciale ruse cu foşti politicieni ucraineni, inclusiv Serghei Arbuzov, prim viceprim-ministru în 2012-2014 şi prim-ministru interimar în 2014, Andrei Kliuev - prim viceprim-ministru în 2010-2012 şi şef al administraţiei prezidenţiale sub fostul şef al statului Viktor Ianukovici, Vladimir Sivkovici, fostul secretar adjunct al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională, şi de asemenea fostul premier Nikolai Azarov, aminteşte Tass.

Comentând declaraţiile Londrei, Ministerul de Externe de la Moscova a cerut părţii britanice „să nu se mai implice în provocări”.

Însuşi Muraev a numit acuzaţiile Ministerului de Externe britanic ca nefondate, în timp ce el este deja de trei ani sub sancţiunile Rusiei. I s-a interzis să intre pe teritoriul Federaţiei Ruse ca persoană ce reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi activele tatălui său în Rusia au fost îngheţate.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 ianuarie, 22:34
2
457

Munteanu, despre Rusia-Ucraina: Nu vorbim dacă va ataca sau nu, ci când

24 ianuarie, 22:34
2
457

Pentru cetățenii Republicii Moldova, conflictul dintre Federația Rusă și Ucraina este o adevărată amenințare.

Munteanu, despre Rusia-Ucraina: Nu vorbim dacă va ataca sau nu, ci cândFoto: captură video

Despre aceasta a declarat ex-deputatul și fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, de la Jurnal TV, transmite Știri.md.

„Sigur că avem toate motivele să ne îngrijorăm, pentru că forțele transnistrene sunt incluse în așa-numitul district militar de Vest, au participat la toate exercițiile militare care s-au organizat în ultimii zece ani și, evident, chiar dacă nu dispun de efective militare semnificative, ei pot face parte din atacurile targhetate.

Bănuiesc că acum nici nu discutăm dacă va ataca sau nu va ataca Rusia, ci când va ataca, pentru că mobilizarea unui volum atât de mare de resurse nu doar militare de data aceasta, dar și politice, și diplomatice, punerea pe masă a Occidentului, a condițiilor ultimative de a pleca, de a exclude orice fel de influență occidentală din zona Europei Centrale și de Est, nu doar din spațiul ex-sovietic, vorbește despre faptul că motivele conducerii actuale de la Kremlin sunt foarte serioase și s-ar putea să meargă pe o tactică asemănătoare cu cea din Siria.

În Siria au fost lovituri targhetate asupra unor orașe, au fost distruse, au participat la ocuparea unor teritorii influente și importante pentru Federația Rusă. Asta ar înseamna decuparea totală a Ucrainei de Marea Neagră și de ieșirea la Marea Azov, teritorii strategic importante în momentul acesta pentru Federația Rusă. Costurile cred că ar fi catastrofale pentru Ucraina și Federația Rusă în același timp.

Pentru noi personal, ca cetățeni ai unui stat pitit în umbra Ucrainei, amenințările sunt foarte mari, pentru că ar însemna refugiați din zonele din conflict și ar însemna o escaladare a forțelor care pot să pună mâna pe arme din Basarabia de jos prin Transnistria.

Tensiunile s-ar ridica peste capul Ucrainei, ar fi, cu siguranță, o fereastră în care foarte multe grupuri militare ar sări de partea combatanților. (...) Aplicarea forței este în detrimentul Federației Ruse și suntem într-un moment extrem de primejdios a istoriei acestei regiuni”, a declarat Igor Munteanu.

Despre aceasta a declarat ex-deputatul și fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, de la Jurnal TV, transmite Știri.md.

„Sigur că avem toate motivele să ne îngrijorăm, pentru că forțele transnistrene sunt incluse în așa-numitul district militar de Vest, au participat la toate exercițiile militare care s-au organizat în ultimii zece ani și, evident, chiar dacă nu dispun de efective militare semnificative, ei pot face parte din atacurile targhetate.

Bănuiesc că acum nici nu discutăm dacă va ataca sau nu va ataca Rusia, ci când va ataca, pentru că mobilizarea unui volum atât de mare de resurse nu doar militare de data aceasta, dar și politice, și diplomatice, punerea pe masă a Occidentului, a condițiilor ultimative de a pleca, de a exclude orice fel de influență occidentală din zona Europei Centrale și de Est, nu doar din spațiul ex-sovietic, vorbește despre faptul că motivele conducerii actuale de la Kremlin sunt foarte serioase și s-ar putea să meargă pe o tactică asemănătoare cu cea din Siria.

În Siria au fost lovituri targhetate asupra unor orașe, au fost distruse, au participat la ocuparea unor teritorii influente și importante pentru Federația Rusă. Asta ar înseamna decuparea totală a Ucrainei de Marea Neagră și de ieșirea la Marea Azov, teritorii strategic importante în momentul acesta pentru Federația Rusă. Costurile cred că ar fi catastrofale pentru Ucraina și Federația Rusă în același timp.

Pentru noi personal, ca cetățeni ai unui stat pitit în umbra Ucrainei, amenințările sunt foarte mari, pentru că ar însemna refugiați din zonele din conflict și ar însemna o escaladare a forțelor care pot să pună mâna pe arme din Basarabia de jos prin Transnistria.

Tensiunile s-ar ridica peste capul Ucrainei, ar fi, cu siguranță, o fereastră în care foarte multe grupuri militare ar sări de partea combatanților. (...) Aplicarea forței este în detrimentul Federației Ruse și suntem într-un moment extrem de primejdios a istoriei acestei regiuni”, a declarat Igor Munteanu.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 ianuarie, 18:21
32
1 261

Herbst: Rusia ar putea invada Ucraina, dar Putin s-ar teme de reacții

24 ianuarie, 18:21
32
1 261

Mulți oameni cred că Vladimir Putin ar putea invada Ucraina, dar președintele rus ar putea să se teamă de consecințele pe care i le-a transmis Washingtonul, a declarat un fost ambasador american în Ucraina, potrivit CNBC.

Herbst: Rusia ar putea invada Ucraina, dar Putin s-ar teme de reacțiiFoto: protv.ro

Ideea că Rusia ar putea escalada situația din Ucraina este „rezonabilă”, având în vedere miile de soldați de la graniță și agresiunea constantă din partea Moscovei, a declarat John Herbst, care este în prezent director senior al Centrului Eurasia al Atlantic Council, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

Statele Unite și aliații săi sunt îngrijorați că Rusia va ataca Ucraina, posibil în următoarele săptămâni, deși Moscova afirmă că nu are planuri de a invada țara est-europeană.

Cadrul președintelui american, Joe Biden, pentru a riposta împotriva Rusiei constă în trimiterea de arme în Ucraina, mutarea forțelor NATO de-a lungul graniței Rusiei și sancțiuni aspre în cazul unei invazii.

„Putin se teme de răspunsul unei eventuale invazii”

“Părerea mea personală este că e o posibilitate, dar cred că Putin se teme de răspunsul unei eventuale invazii”, a declarat Herbst, potrivit sursei citate.

“Dacă Putin decide că, de fapt, răspunsul lui Biden este mai mult cacealma decât realitate, trupele rusești ar putea ajunge în număr mare în Ucraina, dincolo de numărul celor care se află în prezent în Donbas și în Crimeea. Suspectez că, cel puțin, această confruntare se va desfășura timp de șase sau opt săptămâni”, a adăugat Herbst.

Herbst a declarat că Statele Unite și aliații săi trebuie să riposteze cu fermitate împotriva Rusiei, deoarece pacea nu a funcționat în trecut, când Moscova a invadat Georgia și Crimeea și “nu a suferit aproape nicio consecință”.

Planul american de acum este “rezonabil”, dar nu este suficient de activ, a spus el. “Trebuie să fie mai puternic și mai rapid, iar noi trebuie să o facem împreună cu aliații noștri”.

Rusia nu ar fi capabilă să câștige un război de lungă durată cu Ucraina

În plus, Herbst a declarat că “aproape nu există nicio șansă ca Rusia să câștige” un război pe termen lung cu Ucraina.

Asta pentru că o mare majoritate a ucrainenilor “disprețuiesc Kremlinul” pentru agresiunea sa și vor riposta. Armata Moscovei este mult mai puternică, dar, pe termen lung, va fi dificil pentru Rusia să păstreze orașele pe care le-a cucerit, a prezis el.

Poziția geopolitică generală a Rusiei se va înrăutăți, de asemenea, dacă va invada Ucraina, a adăugat fostul ambasador SUA.

“Dacă Rusia trimite aceste trupe în Ucraina, șansele ca Suedia sau Finlanda să adere la NATO cresc foarte mult”, a spus el, adăugând că acțiunile lui Putin au făcut ca aderarea la NATO să devină o ”întrebare serioasă” pentru cele două țări.

Ideea că Rusia ar putea escalada situația din Ucraina este „rezonabilă”, având în vedere miile de soldați de la graniță și agresiunea constantă din partea Moscovei, a declarat John Herbst, care este în prezent director senior al Centrului Eurasia al Atlantic Council, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

Statele Unite și aliații săi sunt îngrijorați că Rusia va ataca Ucraina, posibil în următoarele săptămâni, deși Moscova afirmă că nu are planuri de a invada țara est-europeană.

Cadrul președintelui american, Joe Biden, pentru a riposta împotriva Rusiei constă în trimiterea de arme în Ucraina, mutarea forțelor NATO de-a lungul graniței Rusiei și sancțiuni aspre în cazul unei invazii.

„Putin se teme de răspunsul unei eventuale invazii”

“Părerea mea personală este că e o posibilitate, dar cred că Putin se teme de răspunsul unei eventuale invazii”, a declarat Herbst, potrivit sursei citate.

“Dacă Putin decide că, de fapt, răspunsul lui Biden este mai mult cacealma decât realitate, trupele rusești ar putea ajunge în număr mare în Ucraina, dincolo de numărul celor care se află în prezent în Donbas și în Crimeea. Suspectez că, cel puțin, această confruntare se va desfășura timp de șase sau opt săptămâni”, a adăugat Herbst.

Herbst a declarat că Statele Unite și aliații săi trebuie să riposteze cu fermitate împotriva Rusiei, deoarece pacea nu a funcționat în trecut, când Moscova a invadat Georgia și Crimeea și “nu a suferit aproape nicio consecință”.

Planul american de acum este “rezonabil”, dar nu este suficient de activ, a spus el. “Trebuie să fie mai puternic și mai rapid, iar noi trebuie să o facem împreună cu aliații noștri”.

Rusia nu ar fi capabilă să câștige un război de lungă durată cu Ucraina

În plus, Herbst a declarat că “aproape nu există nicio șansă ca Rusia să câștige” un război pe termen lung cu Ucraina.

Asta pentru că o mare majoritate a ucrainenilor “disprețuiesc Kremlinul” pentru agresiunea sa și vor riposta. Armata Moscovei este mult mai puternică, dar, pe termen lung, va fi dificil pentru Rusia să păstreze orașele pe care le-a cucerit, a prezis el.

Poziția geopolitică generală a Rusiei se va înrăutăți, de asemenea, dacă va invada Ucraina, a adăugat fostul ambasador SUA.

“Dacă Rusia trimite aceste trupe în Ucraina, șansele ca Suedia sau Finlanda să adere la NATO cresc foarte mult”, a spus el, adăugând că acțiunile lui Putin au făcut ca aderarea la NATO să devină o ”întrebare serioasă” pentru cele două țări.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 ianuarie, 16:14
0
862

Vladimir Socor: Invadarea Ucrainei ar aduce Rusiei mai multe pierderi

24 ianuarie, 16:14
0
862

Rusia nu va ataca Ucraina, iar administrația Biden emană o abordare isterică a posibilității invaziei, ceea ce dăunează Ucrainei, inclusiv pe plan economic.

Vladimir Socor: Invadarea Ucrainei ar aduce Rusiei mai multe pierderiFoto: digi24.ro

Totodată, nu este exclus că armata rusă „va mușca” din teritoriul ucrainean, posibil, în regiunea Azov, a declarat Vladimir Socor, analist de la Fundația Jamestown, în cadrul dezbaterii publice de la IPN „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”, transmite Știri.md.

Pentru ca invazia să nu se întâmple, țările cu care Ucraina are acorduri bilaterale în domeniul defensiv trebuie să consolideze capacitățile ei de apărare nu în condițiile unui post-factum, ci chiar acum, pentru a descuraja exercițiul și a crea premise pentru ca plata pentru aventură să fie cât mai mare.

Expertul a asemuit actuala criză cu cea Berlinului, când din 1958 până în 1961, fosta URSS a reușit să determine foștii aliați să părăsească Berlinul de Vest și să recunoască drept stat independent fosta zonă de ocupație sovietică. În schimb, Vestul a acceptat Zidul de la Berlin - acesta a fost compromisul.

„Atunci în Germania staționau 300 de mii din armata americană, iar Germania avea o armată de 200 de mii. Acum, în aprilie 2021, Rusia a concentrat trupe la hotarele Ucrainei cu scopul de a impune Ucrainei aplicarea acordurilor de la Minsk. Criza a intrat în actuala ei fază în noiembrie 2021, când din ucraineană a devenit general-europeană. Rusia a extins cererile ei la nivel central și est-european, antrenând întreaga Alianță Nord-Atlantică.”

Totodată, spune analistul, concentrarea trupelor se adresa și SUA, pentru a le face să influențeze Ucraina să accepte acordurile de la Minsk.

Acestea presupun un statut special pentru teritoriile ocupate din Donețk/Luhansk și crearea unui stat în statul ucrainean, cu armată, politică externă proprii, relații cu Rusia, ocolind Kievul, securitate proprie, tribunale, partide, președinți, parlament, guvern propriu...

După ce, timp de 7 ani, n-a reușit să impună Ucrainei acordurile de la Minsk, Kremlinul vrea să facă acest lucru cu mâini americane, consideră expertul.

Începând cu luna noiembrie, Rusia țintește întregul sistem euroatlantic și situația e comparabilă cu criza Berlinului, afirmă Vladimir Socor.

„Apare întrebarea: de ce Rusia a extins obiectivele sale, în mare parte noi, fără precedent? Cred că rușii profită de slăbiciunea și incompetența demonstrate de administrația Biden.

În mare parte, diriguitorii politicii externe din actuala administrație sunt moșteniți din administrația Obama, pe care Rusia a învățat să nu o respecte. Россия ее не уважает. Aceasta este o componentă importantă a mentalității rusești. Rusia consideră că a venit momentul să inverseze extinderea NATO care a avut loc în perioada 1997 – 2004”.

Cât privește acțiunile militare directe împotriva Ucrainei, expertul consideră că, în pofida retoricii ultimative, Rusia nu va ataca Ucraina pentru că ar avea de pierdut mult mai mult decât de câștigat.

„Întâi și-ntâi pentru că ar înceta negocierile strategice între Rusia și Occident, în care Rusia speră să obțină schimbarea sistemului global de securitate, iar regimul are nevoie de victorii, pentru a le folosi pe plan intern.

În al doilea rând, Rusia ar sângera puternic în Ucraina. După o eventuală înfrângere a armatei ucrainene, ar urma o fază prelungită de rezistență națională. Rusia nu-și poate permite așa ceva, inclusiv din considerente economice”.

Cât privește Moldova, expertul Fundației Jamestown consideră că acest teritoriu este avantajat chiar și prin faptul că nu are hotar comun cu Rusia. Autoritățile trebuie să se consacre plenar reformelor, care patinează de 30 de ani. „Lipsa unui hotar comun îi acordă țării liniștea necesară reformelor. Cu venirea președintei Maia Sandu și a Guvernului PAS, Republica Moldova are șansa să valorifice nevecinătatea geografică cu Rusia”, a opinat expertul.

Dezbaterea publică la tema „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”, organizată de IPN, a fost ediția a 223-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Totodată, nu este exclus că armata rusă „va mușca” din teritoriul ucrainean, posibil, în regiunea Azov, a declarat Vladimir Socor, analist de la Fundația Jamestown, în cadrul dezbaterii publice de la IPN „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”, transmite Știri.md.

Pentru ca invazia să nu se întâmple, țările cu care Ucraina are acorduri bilaterale în domeniul defensiv trebuie să consolideze capacitățile ei de apărare nu în condițiile unui post-factum, ci chiar acum, pentru a descuraja exercițiul și a crea premise pentru ca plata pentru aventură să fie cât mai mare.

Expertul a asemuit actuala criză cu cea Berlinului, când din 1958 până în 1961, fosta URSS a reușit să determine foștii aliați să părăsească Berlinul de Vest și să recunoască drept stat independent fosta zonă de ocupație sovietică. În schimb, Vestul a acceptat Zidul de la Berlin - acesta a fost compromisul.

„Atunci în Germania staționau 300 de mii din armata americană, iar Germania avea o armată de 200 de mii. Acum, în aprilie 2021, Rusia a concentrat trupe la hotarele Ucrainei cu scopul de a impune Ucrainei aplicarea acordurilor de la Minsk. Criza a intrat în actuala ei fază în noiembrie 2021, când din ucraineană a devenit general-europeană. Rusia a extins cererile ei la nivel central și est-european, antrenând întreaga Alianță Nord-Atlantică.”

Totodată, spune analistul, concentrarea trupelor se adresa și SUA, pentru a le face să influențeze Ucraina să accepte acordurile de la Minsk.

Acestea presupun un statut special pentru teritoriile ocupate din Donețk/Luhansk și crearea unui stat în statul ucrainean, cu armată, politică externă proprii, relații cu Rusia, ocolind Kievul, securitate proprie, tribunale, partide, președinți, parlament, guvern propriu...

După ce, timp de 7 ani, n-a reușit să impună Ucrainei acordurile de la Minsk, Kremlinul vrea să facă acest lucru cu mâini americane, consideră expertul.

Începând cu luna noiembrie, Rusia țintește întregul sistem euroatlantic și situația e comparabilă cu criza Berlinului, afirmă Vladimir Socor.

„Apare întrebarea: de ce Rusia a extins obiectivele sale, în mare parte noi, fără precedent? Cred că rușii profită de slăbiciunea și incompetența demonstrate de administrația Biden.

În mare parte, diriguitorii politicii externe din actuala administrație sunt moșteniți din administrația Obama, pe care Rusia a învățat să nu o respecte. Россия ее не уважает. Aceasta este o componentă importantă a mentalității rusești. Rusia consideră că a venit momentul să inverseze extinderea NATO care a avut loc în perioada 1997 – 2004”.

Cât privește acțiunile militare directe împotriva Ucrainei, expertul consideră că, în pofida retoricii ultimative, Rusia nu va ataca Ucraina pentru că ar avea de pierdut mult mai mult decât de câștigat.

„Întâi și-ntâi pentru că ar înceta negocierile strategice între Rusia și Occident, în care Rusia speră să obțină schimbarea sistemului global de securitate, iar regimul are nevoie de victorii, pentru a le folosi pe plan intern.

În al doilea rând, Rusia ar sângera puternic în Ucraina. După o eventuală înfrângere a armatei ucrainene, ar urma o fază prelungită de rezistență națională. Rusia nu-și poate permite așa ceva, inclusiv din considerente economice”.

Cât privește Moldova, expertul Fundației Jamestown consideră că acest teritoriu este avantajat chiar și prin faptul că nu are hotar comun cu Rusia. Autoritățile trebuie să se consacre plenar reformelor, care patinează de 30 de ani. „Lipsa unui hotar comun îi acordă țării liniștea necesară reformelor. Cu venirea președintei Maia Sandu și a Guvernului PAS, Republica Moldova are șansa să valorifice nevecinătatea geografică cu Rusia”, a opinat expertul.

Dezbaterea publică la tema „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”, organizată de IPN, a fost ediția a 223-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 ianuarie, 15:48
9
2 008

Armata Rusiei vs. armata Ucrainei: Ce capacitate militară au aceste țări

24 ianuarie, 15:48
9
2 008

Statele Unite și Rusia sunt primele două în clasamentul Global Firepower 2021 care analizează capacitatea militară a fiecărui stat din lume.

Armata Rusiei vs. armata Ucrainei: Ce capacitate militară au aceste țăriFoto: libertatea.ro

Spre comparație, România se află pe locul 38 între statele analizate în clasamentul Global Firepower pe 2021, în timp ce Ucraina este cu 16 locuri mai sus, pe 22, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

Clasamentul Global Firepower utilizează peste 50 de factori individuali pentru a determina un PowerIndex – indicele care analizează puterea armată – al unei anumite națiuni, cu categorii variind de la putere militară și financiară până la capacitatea logistică și geografia.

Ce capacitate militară are Rusia

Cu un indice de 0.501 (0 fiind cel mai bun), Rusia are un personal militar de 1.350.000 de persoane, dintre care 850.000 de activi, 250.000 în rezervă și 250.000 de forțe paramilitare.

La o populație de peste 142 de milioane de cetățeni, Rusia are o forță disponibilă de aproape 70 de milioane, dintre care aproape 47 de milioane sunt apți pentru serviciu militar.

Aviația rusă dispune de 4.173 de aeronave, printre care se numără avioane de luptă, transportoare, elicoptere sau dispozitive pentru misiuni speciale.

Peste 12.000 de tancuri sunt în dotarea armatei ruse, la fel ca și peste 30.000 de blindate, sau aproape 3.400 de lansatoare de rachete. Și forțele navale se bucură de 605 nave, printre care 70 de submarine.

Jurnalistul și analistul militar rus Pavel Felgenhauer este de părere însă că Rusia a rămas în urma statelor occidentale în multe domenii ale tehnologiei militare moderne, inclusiv proiectarea și producția de drone, componente electronice, precum și recunoașterea radar și prin satelit.

De exemplu, Rusia produce în prezent drone de supraveghere sub o licență israeliană și îi lipsește complet capacitatea de dronă de asalt, relatează jurnalistul pentru DW.

Rusia lucrează, de asemenea, la modernizarea centrelor sale de comandă și control, care servesc la procesarea informațiilor de pe câmpul de luptă pentru a le furniza trupelor.

„Despre asta vorbește armata rusă: da, avem arme, inclusiv arme cu rază lungă de acțiune, dar capacitățile noastre de recunoaștere sunt mai slabe decât capacitățile noastre de atac”, a spus Felgenhauer.

„Deci avem arme cu rază lungă de acțiune, uneori cu ghidare de precizie, dar nu știm întotdeauna unde este ținta.”

Pe lângă capacitatea de arme de atac, Rusia este una dintre puterile militare ale lumii. Arsenalul ei nuclear cuprinde aproximativ 1.550 de focoase nucleare. Există un domeniu în care Rusia este în mod clar numărul unu.

Recent, Kremlinul a anunțat că Rusia are mai multe tancuri decât orice altă națiune din lume, notează Felgenhauer. „Neoficial, am văzut cifre de până la 20.000, ceea ce ar însemna că Rusia are mai multe tancuri decât toate țările NATO la un loc”.

Majoritatea puterilor europene și-au redus capacitățile de tancuri după sfârșitul Războiului Rece, concentrându-se în schimb pe conflictele cu grupările teroriste și de gherilă. Acest lucru, potrivit Felgenhauer, îi pune într-un dezavantaj masiv în cazul unui război la sol în Europa.

În cazul unui război în Europa, Rusia deține și un avantaj logistic față de Occident, potrivit Felgenhauer. Acolo unde NATO ar avea nevoie de luni de zile pentru a se mobiliza pe deplin, Rusia ar putea aduce întăriri într-un timp mult mai restrâns.

Ce capacitate are Ucraina

Potrivit Global Firepower, Ucraina are un index de 0.3266, fiind al 22-lea stat al lumii după capacitatea armată.

Statul est-european are o jumătate de milion de personal militar, dintre care 200.000 activ, 250.000 în rezervă și 50.000 paramilitar.

La o populație de aproape 44 de milioane de cetățeni, Ucraina are o forță disponibilă de peste 22 de milioane, dintre care aproape 15,6 de milioane sunt apte pentru serviciu militar.

Aviația se bucură de 318 aeronave, cele mai multe (112) fiind elicoptere, dintre care 34 de atac. Armata mai are în dotare aproape 3.000 de tancuri, peste 12.300 de blindate și 490 de lansatoare de rachete.

În schimb, flota este una mult inferioară Rusiei cu doar 38 de nave.

Pe lângă dotările proprii, Ucraina se bazează atât pe dotările militare pe care le-a primit de la statele occidentale, cât și pe promisiunile de sprijin și garantare a securității. 

SUA au dat undă verde statelor baltice să trimită de urgență arme fabricate de SUA în Ucraina, a declarat miercuri pentru AFP o sursă familiarizată cu autorizațiile.

Ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anusauskas, a confirmat joi că țara sa trimite Ucrainei arme pentru descuraja un atac rusesc, potrivit France24.

Anul trecut, administrația Biden a aprobat transferul de arme americane în valoare de 650 de milioane de dolari către Ucraina, din care 200 de milioane de dolari numai în decembrie 2021.

În 2014, în timpul anexării Crimeei, soldații ruși au trecut cu ușurință de apărările ucrainene.

La acel moment, „armata ucraineană se afla într-o stare destul de dezastruoasă”, și-a amintit Julia Friedrich, cercetător la Institutul de Politici Publice Globale din Berlin pentru France24.

„Evenimentele din 2014-2015 au fost un ceas deșteptător pentru Kiev, care a început apoi reforme militare majore”, a explicat și Nicolo Fasola, specialist în probleme de securitate din fostele teritorii sovietice.

Armata ucraineană a crescut de la aproximativ 6.000 de trupe pregătite pentru luptă la aproape 150.000, conform unui raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA, realizat în iunie 2021.

„Din 2014, Ucraina a căutat să-și modernizeze tancurile, vehiculele blindate și sistemele de artilerie”, menționează documentul. În plus, Ucraina nu mai este singură împotriva Rusiei.

Din 2014, NATO, ca organizație, precum și unele țări membre „au oferit un ajutor considerabil, care echivalează cu aproximativ 14 miliarde de dolari”, a estimat Fasola.

SUA a fost principalul furnizor de echipament militar, cum ar fi echipamente radio, camioane de transport militar și peste 200 de rachete antitanc portabile.

Marea Britanie, Polonia și Lituania au furnizat Ucrainei arme defensive. Modernizarea militară a Ucrainei nu este doar cantitativă sau limitată la echipament.

„Au fost progrese enorme în antrenamente și pregătirea pentru luptă”, a declarat Gustav Gressel, specialist în probleme militare rusești la Consiliul European pentru Relații Externe.

Potrivit lui Gressel, una dintre principalele slăbiciuni ale sistemului de apărare ucrainean provenea din doctrinele militare care au fost dezvoltate în perioada sovietică.

„De aceea Moscova știa perfect la ce să se aștepte și se putea pregăti în consecință”, a explicat el. Experții militari cred că modernizarea forțelor aeriene ale Ucrainei a fost marginală, iar aviația rămâne punctul slab al capacității de apărare a Ucrainei.

Majoritatea bombardierelor și avioanelor de luptă din țară au mai mult de 30 de ani vechime, iar piloții sunt prost pregătiți și prost plătiți.

„De aceea, dacă Rusia decide să atace și își folosește corect avioanele, sprijinul aerian ar trebui să le ofere rapid un avantaj decisiv, în ciuda întregii modernizări a armatei ucrainene”, a spus Gressel.

Dacă Rusia decide să invadeze, Friedrich recunoaște că „va fi foarte greu pentru Ucraina și aliații săi să mențină echilibrul de putere”.

Forța NATO

Alianța NATO este formată din 30 de state, dintre care unele sunt plasate pe primele locuri ale clasamentului Global Firepower: Statele Unite (locul 1), Franța (7) și Marea Britanie (8).

România se află pe locul 13 dintre statele NATO analizate de Global Firepower.

Doar 27 dintre statele membre NATO sunt analizate în acest clasament, nefiind incluse state mici precum Islanda, Luxemburg sau Macedonia de Nord.

Principiul de bază al alianței militare internaționale este sistemul său de apărare colectivă, adică dacă orice stat membru este atacat de o terță parte, atunci fiecare stat membru trebuie să intervină pentru a-l apăra.

Poziția de descurajare și apărare a NATO se bazează, printre alți factori, pe o combinație eficientă de sisteme și platforme de arme de ultimă oră și forțe antrenate pentru a lucra împreună fără probleme.

SUA cheltuiește de două ori mai mult pentru apărare față de restul NATO la un loc, cheltuielile pentru 2021 fiind estimate la 705 miliarde de dolari, potrivit Departamentului Apărării.

SUA are un arsenal puternic și o cantitate imensă de forță militară – 1,3 milioane de soldați activi, cu alți 865.000 în rezervă.

SUA au un avantaj covârșitor față de Rusia în forțele convenționale, a declarat analistul militar rus Aleksandr Golt pentru Deutsche Welle.

În timp ce Felgenhauer a fost de acord cu evaluarea lui Golt cu privire la avantajul militar al SUA, el a avertizat că războiul deschis se reduce adesea la mult mai mult decât arsenalul la care poate apela fiecare parte implicată în conflict.

Spre comparație, România se află pe locul 38 între statele analizate în clasamentul Global Firepower pe 2021, în timp ce Ucraina este cu 16 locuri mai sus, pe 22, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

Clasamentul Global Firepower utilizează peste 50 de factori individuali pentru a determina un PowerIndex – indicele care analizează puterea armată – al unei anumite națiuni, cu categorii variind de la putere militară și financiară până la capacitatea logistică și geografia.

Ce capacitate militară are Rusia

Cu un indice de 0.501 (0 fiind cel mai bun), Rusia are un personal militar de 1.350.000 de persoane, dintre care 850.000 de activi, 250.000 în rezervă și 250.000 de forțe paramilitare.

La o populație de peste 142 de milioane de cetățeni, Rusia are o forță disponibilă de aproape 70 de milioane, dintre care aproape 47 de milioane sunt apți pentru serviciu militar.

Aviația rusă dispune de 4.173 de aeronave, printre care se numără avioane de luptă, transportoare, elicoptere sau dispozitive pentru misiuni speciale.

Peste 12.000 de tancuri sunt în dotarea armatei ruse, la fel ca și peste 30.000 de blindate, sau aproape 3.400 de lansatoare de rachete. Și forțele navale se bucură de 605 nave, printre care 70 de submarine.

Jurnalistul și analistul militar rus Pavel Felgenhauer este de părere însă că Rusia a rămas în urma statelor occidentale în multe domenii ale tehnologiei militare moderne, inclusiv proiectarea și producția de drone, componente electronice, precum și recunoașterea radar și prin satelit.

De exemplu, Rusia produce în prezent drone de supraveghere sub o licență israeliană și îi lipsește complet capacitatea de dronă de asalt, relatează jurnalistul pentru DW.

Rusia lucrează, de asemenea, la modernizarea centrelor sale de comandă și control, care servesc la procesarea informațiilor de pe câmpul de luptă pentru a le furniza trupelor.

„Despre asta vorbește armata rusă: da, avem arme, inclusiv arme cu rază lungă de acțiune, dar capacitățile noastre de recunoaștere sunt mai slabe decât capacitățile noastre de atac”, a spus Felgenhauer.

„Deci avem arme cu rază lungă de acțiune, uneori cu ghidare de precizie, dar nu știm întotdeauna unde este ținta.”

Pe lângă capacitatea de arme de atac, Rusia este una dintre puterile militare ale lumii. Arsenalul ei nuclear cuprinde aproximativ 1.550 de focoase nucleare. Există un domeniu în care Rusia este în mod clar numărul unu.

Recent, Kremlinul a anunțat că Rusia are mai multe tancuri decât orice altă națiune din lume, notează Felgenhauer. „Neoficial, am văzut cifre de până la 20.000, ceea ce ar însemna că Rusia are mai multe tancuri decât toate țările NATO la un loc”.

Majoritatea puterilor europene și-au redus capacitățile de tancuri după sfârșitul Războiului Rece, concentrându-se în schimb pe conflictele cu grupările teroriste și de gherilă. Acest lucru, potrivit Felgenhauer, îi pune într-un dezavantaj masiv în cazul unui război la sol în Europa.

În cazul unui război în Europa, Rusia deține și un avantaj logistic față de Occident, potrivit Felgenhauer. Acolo unde NATO ar avea nevoie de luni de zile pentru a se mobiliza pe deplin, Rusia ar putea aduce întăriri într-un timp mult mai restrâns.

Ce capacitate are Ucraina

Potrivit Global Firepower, Ucraina are un index de 0.3266, fiind al 22-lea stat al lumii după capacitatea armată.

Statul est-european are o jumătate de milion de personal militar, dintre care 200.000 activ, 250.000 în rezervă și 50.000 paramilitar.

La o populație de aproape 44 de milioane de cetățeni, Ucraina are o forță disponibilă de peste 22 de milioane, dintre care aproape 15,6 de milioane sunt apte pentru serviciu militar.

Aviația se bucură de 318 aeronave, cele mai multe (112) fiind elicoptere, dintre care 34 de atac. Armata mai are în dotare aproape 3.000 de tancuri, peste 12.300 de blindate și 490 de lansatoare de rachete.

În schimb, flota este una mult inferioară Rusiei cu doar 38 de nave.

Pe lângă dotările proprii, Ucraina se bazează atât pe dotările militare pe care le-a primit de la statele occidentale, cât și pe promisiunile de sprijin și garantare a securității. 

SUA au dat undă verde statelor baltice să trimită de urgență arme fabricate de SUA în Ucraina, a declarat miercuri pentru AFP o sursă familiarizată cu autorizațiile.

Ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anusauskas, a confirmat joi că țara sa trimite Ucrainei arme pentru descuraja un atac rusesc, potrivit France24.

Anul trecut, administrația Biden a aprobat transferul de arme americane în valoare de 650 de milioane de dolari către Ucraina, din care 200 de milioane de dolari numai în decembrie 2021.

În 2014, în timpul anexării Crimeei, soldații ruși au trecut cu ușurință de apărările ucrainene.

La acel moment, „armata ucraineană se afla într-o stare destul de dezastruoasă”, și-a amintit Julia Friedrich, cercetător la Institutul de Politici Publice Globale din Berlin pentru France24.

„Evenimentele din 2014-2015 au fost un ceas deșteptător pentru Kiev, care a început apoi reforme militare majore”, a explicat și Nicolo Fasola, specialist în probleme de securitate din fostele teritorii sovietice.

Armata ucraineană a crescut de la aproximativ 6.000 de trupe pregătite pentru luptă la aproape 150.000, conform unui raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA, realizat în iunie 2021.

„Din 2014, Ucraina a căutat să-și modernizeze tancurile, vehiculele blindate și sistemele de artilerie”, menționează documentul. În plus, Ucraina nu mai este singură împotriva Rusiei.

Din 2014, NATO, ca organizație, precum și unele țări membre „au oferit un ajutor considerabil, care echivalează cu aproximativ 14 miliarde de dolari”, a estimat Fasola.

SUA a fost principalul furnizor de echipament militar, cum ar fi echipamente radio, camioane de transport militar și peste 200 de rachete antitanc portabile.

Marea Britanie, Polonia și Lituania au furnizat Ucrainei arme defensive. Modernizarea militară a Ucrainei nu este doar cantitativă sau limitată la echipament.

„Au fost progrese enorme în antrenamente și pregătirea pentru luptă”, a declarat Gustav Gressel, specialist în probleme militare rusești la Consiliul European pentru Relații Externe.

Potrivit lui Gressel, una dintre principalele slăbiciuni ale sistemului de apărare ucrainean provenea din doctrinele militare care au fost dezvoltate în perioada sovietică.

„De aceea Moscova știa perfect la ce să se aștepte și se putea pregăti în consecință”, a explicat el. Experții militari cred că modernizarea forțelor aeriene ale Ucrainei a fost marginală, iar aviația rămâne punctul slab al capacității de apărare a Ucrainei.

Majoritatea bombardierelor și avioanelor de luptă din țară au mai mult de 30 de ani vechime, iar piloții sunt prost pregătiți și prost plătiți.

„De aceea, dacă Rusia decide să atace și își folosește corect avioanele, sprijinul aerian ar trebui să le ofere rapid un avantaj decisiv, în ciuda întregii modernizări a armatei ucrainene”, a spus Gressel.

Dacă Rusia decide să invadeze, Friedrich recunoaște că „va fi foarte greu pentru Ucraina și aliații săi să mențină echilibrul de putere”.

Forța NATO

Alianța NATO este formată din 30 de state, dintre care unele sunt plasate pe primele locuri ale clasamentului Global Firepower: Statele Unite (locul 1), Franța (7) și Marea Britanie (8).

România se află pe locul 13 dintre statele NATO analizate de Global Firepower.

Doar 27 dintre statele membre NATO sunt analizate în acest clasament, nefiind incluse state mici precum Islanda, Luxemburg sau Macedonia de Nord.

Principiul de bază al alianței militare internaționale este sistemul său de apărare colectivă, adică dacă orice stat membru este atacat de o terță parte, atunci fiecare stat membru trebuie să intervină pentru a-l apăra.

Poziția de descurajare și apărare a NATO se bazează, printre alți factori, pe o combinație eficientă de sisteme și platforme de arme de ultimă oră și forțe antrenate pentru a lucra împreună fără probleme.

SUA cheltuiește de două ori mai mult pentru apărare față de restul NATO la un loc, cheltuielile pentru 2021 fiind estimate la 705 miliarde de dolari, potrivit Departamentului Apărării.

SUA are un arsenal puternic și o cantitate imensă de forță militară – 1,3 milioane de soldați activi, cu alți 865.000 în rezervă.

SUA au un avantaj covârșitor față de Rusia în forțele convenționale, a declarat analistul militar rus Aleksandr Golt pentru Deutsche Welle.

În timp ce Felgenhauer a fost de acord cu evaluarea lui Golt cu privire la avantajul militar al SUA, el a avertizat că războiul deschis se reduce adesea la mult mai mult decât arsenalul la care poate apela fiecare parte implicată în conflict.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
24 ianuarie, 15:25
3
261

Boțan: Probabilitatea invaziei Rusiei în Ucraina nu trebuie ignorată

24 ianuarie, 15:25
3
261

Probabilitatea invaziei Rusiei în Ucraina nu este egală cu zero, ea există, nu trebuie ignorată și situația poate degrada la nivel euroatlantic.

Boțan: Probabilitatea invaziei Rusiei în Ucraina nu trebuie ignoratăFoto: IPN

Există interesul Rusiei în spațiul postsovietic, pe care Putin vrea să-l controleze sau chiar vrea să-l supună, a menționat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”, organizată de Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.

„Acest interes al Rusiei îl înțelegem, pentru că Rusia a intrat în război cu Georgia în 2008. Rusia s-a aventurat în 2014 în anexarea Crimeei și în incitarea războiului din Donbas. 

Deci, sunt lucruri foarte clare. Când pentru prima dată am înțeles noi că Rusia luptă și va lupta pentru spațiul postsovietic? În 2008, în 2013, atunci când urma să aibă loc Summitul de la Vilnius privind semnarea acordurilor de asociere cu Uniunea Europeană a statelor postsovietice. 

Era vorba de Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia. Imediat au urmat sancțiuni împotriva Republicii Moldova. Putin încearcă să-l convingă pe președintele Armeniei, Sarkisean, să nu semneze acest acord de asociere și mesajul este foarte clar: am înarmat Azerbaidjanul, i-am oferit suficient armament de 1 miliard de dolari”, a detaliat Igor Boțan.

Expertul permanent al proiectului a spus că răspunsul Occidentului în această situație este pe trei paliere. „Statele Unite, la întâlnirea de la Geneva, i-au răspuns Federației Ruse foarte clar, că cerințele acesteia nu pot fi acceptate și au explicat motivele. 

A avut loc întâlnirea ulterior la Bruxelles, în cadrul NATO, unde reprezentanții NATO i-au răspuns Rusiei în aceeași manieră și a avut loc întâlnirea de la Viena, în cadrul OSCE, unde răspunsul a fost practic același. Deci, Federația Rusă a recunoscut că lucrurile nu au evoluat foarte mult și a venit cu acea cerință ca răspunsul la cele două proiecte de tratat, propuse Statelor Unite și NATO, să îl primească în scris, după care Rusia va lua măsuri. 

Ce fel de măsuri, am văzut – răspuns evaziv, poate e vorba de amplasarea armamentului în America Latină, deci lucrurile au intrat pe o pistă fără un conținut foarte clar. Ceea ce vedem cu toții este că părțile se angajează într-un proces de dialog și discuții, iar în această perioadă situația în jurul Ucrainei, care este ținta principală, se agravează și mai mult - manevre militare în Belarus, manevre la hotarele Ucrainei, dislocarea trupelor din Orientul Îndepărtat în preajma Ucrainei. 

Deci, escaladarea acestui conflict și creșterea tensiunilor le avem pe față. În situația în care se află Rusia, ea nu se poate aventura la lucruri foarte globale. Din punct de vedere al resurselor umane, al forței economice, al potențialului tehnologic, Rusia nu cred că se poate aventura într-o conflagrație care depășește spațiul postsovietic. 

Rusia joacă tare în ceea ce privește introducerea strâmbelor între aliații din cadrul NATO, Uniunea Europeană, Statele Unite și aici joacă foarte puternic. 

Acum, dacă Occidentul spune nu, eu nu exclud că Rusia se poate aventura în Ucraina, iar aventurarea Rusiei în Ucraina ar însemna implicarea Occidentului în ajutorarea Ucrainei, acest moment poate introduce disensiune între liderii europeni”, a subliniat Igor Boțan.

Potrivit expertului, criza de securitate are mai multe dimensiuni, iar una dintre ele este criza energetică, care a lovit Republica Moldova foarte dur. „Criza energetică este, până la o anumită limită, una artificială, creată cu bună-știință, deliberat.

În opinia lui Igor Boțan, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova trebuie să decidă în această situație dacă libertatea, independența într-adevăr valorează pentru ei. „Toată această criză este inspirată cu scopul de a exporta destabilizare în spațiul ex-sovietic. 

Acest lucru trebuie să convingă, potrivit strategilor ruși, ca Occidentul, Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO să lase baltă acest teritoriu. O implicare militară directă din partea Rusiei ar fi o nebunie, pentru că va exista rezistență. Dar destabilizarea internă, aducerea la guvernare a unor forțe pro-rusești, care, chipurile, ulterior, vor prelua puterea și vor contribui la consolidarea fie a spațiului CSI, fie a Uniunii Economice Euroasiatice, asta este ceea de ce are nevoie Federația Rusă. 

Cetățenii trebuie să vadă, dacă se întâmplă acest scenariu, dacă Rusia reușește să convingă Statele Unite, Europa să lase baltă acest teritoriu, pentru ca ea să-l reasimileze, cetățenii trebuie să-și imagineze ce se poate întâmpla. 

Vor cetățenii Republicii Moldova ca să aibă aici, în Republica Moldova, un regim similar cu cel din Belarus, Kazahstan, Federația Rusă, care pe bandă rulantă, pur și simplu, anihilează toate drepturile cetățenești în folosul unei elite, care este oligarhică, profund coruptă și care controlează acest spațiu?”, a spus Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei” este ediția a 223-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.

Există interesul Rusiei în spațiul postsovietic, pe care Putin vrea să-l controleze sau chiar vrea să-l supună, a menționat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”, organizată de Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.

„Acest interes al Rusiei îl înțelegem, pentru că Rusia a intrat în război cu Georgia în 2008. Rusia s-a aventurat în 2014 în anexarea Crimeei și în incitarea războiului din Donbas. 

Deci, sunt lucruri foarte clare. Când pentru prima dată am înțeles noi că Rusia luptă și va lupta pentru spațiul postsovietic? În 2008, în 2013, atunci când urma să aibă loc Summitul de la Vilnius privind semnarea acordurilor de asociere cu Uniunea Europeană a statelor postsovietice. 

Era vorba de Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia. Imediat au urmat sancțiuni împotriva Republicii Moldova. Putin încearcă să-l convingă pe președintele Armeniei, Sarkisean, să nu semneze acest acord de asociere și mesajul este foarte clar: am înarmat Azerbaidjanul, i-am oferit suficient armament de 1 miliard de dolari”, a detaliat Igor Boțan.

Expertul permanent al proiectului a spus că răspunsul Occidentului în această situație este pe trei paliere. „Statele Unite, la întâlnirea de la Geneva, i-au răspuns Federației Ruse foarte clar, că cerințele acesteia nu pot fi acceptate și au explicat motivele. 

A avut loc întâlnirea ulterior la Bruxelles, în cadrul NATO, unde reprezentanții NATO i-au răspuns Rusiei în aceeași manieră și a avut loc întâlnirea de la Viena, în cadrul OSCE, unde răspunsul a fost practic același. Deci, Federația Rusă a recunoscut că lucrurile nu au evoluat foarte mult și a venit cu acea cerință ca răspunsul la cele două proiecte de tratat, propuse Statelor Unite și NATO, să îl primească în scris, după care Rusia va lua măsuri. 

Ce fel de măsuri, am văzut – răspuns evaziv, poate e vorba de amplasarea armamentului în America Latină, deci lucrurile au intrat pe o pistă fără un conținut foarte clar. Ceea ce vedem cu toții este că părțile se angajează într-un proces de dialog și discuții, iar în această perioadă situația în jurul Ucrainei, care este ținta principală, se agravează și mai mult - manevre militare în Belarus, manevre la hotarele Ucrainei, dislocarea trupelor din Orientul Îndepărtat în preajma Ucrainei. 

Deci, escaladarea acestui conflict și creșterea tensiunilor le avem pe față. În situația în care se află Rusia, ea nu se poate aventura la lucruri foarte globale. Din punct de vedere al resurselor umane, al forței economice, al potențialului tehnologic, Rusia nu cred că se poate aventura într-o conflagrație care depășește spațiul postsovietic. 

Rusia joacă tare în ceea ce privește introducerea strâmbelor între aliații din cadrul NATO, Uniunea Europeană, Statele Unite și aici joacă foarte puternic. 

Acum, dacă Occidentul spune nu, eu nu exclud că Rusia se poate aventura în Ucraina, iar aventurarea Rusiei în Ucraina ar însemna implicarea Occidentului în ajutorarea Ucrainei, acest moment poate introduce disensiune între liderii europeni”, a subliniat Igor Boțan.

Potrivit expertului, criza de securitate are mai multe dimensiuni, iar una dintre ele este criza energetică, care a lovit Republica Moldova foarte dur. „Criza energetică este, până la o anumită limită, una artificială, creată cu bună-știință, deliberat.

În opinia lui Igor Boțan, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova trebuie să decidă în această situație dacă libertatea, independența într-adevăr valorează pentru ei. „Toată această criză este inspirată cu scopul de a exporta destabilizare în spațiul ex-sovietic. 

Acest lucru trebuie să convingă, potrivit strategilor ruși, ca Occidentul, Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO să lase baltă acest teritoriu. O implicare militară directă din partea Rusiei ar fi o nebunie, pentru că va exista rezistență. Dar destabilizarea internă, aducerea la guvernare a unor forțe pro-rusești, care, chipurile, ulterior, vor prelua puterea și vor contribui la consolidarea fie a spațiului CSI, fie a Uniunii Economice Euroasiatice, asta este ceea de ce are nevoie Federația Rusă. 

Cetățenii trebuie să vadă, dacă se întâmplă acest scenariu, dacă Rusia reușește să convingă Statele Unite, Europa să lase baltă acest teritoriu, pentru ca ea să-l reasimileze, cetățenii trebuie să-și imagineze ce se poate întâmpla. 

Vor cetățenii Republicii Moldova ca să aibă aici, în Republica Moldova, un regim similar cu cel din Belarus, Kazahstan, Federația Rusă, care pe bandă rulantă, pur și simplu, anihilează toate drepturile cetățenești în folosul unei elite, care este oligarhică, profund coruptă și care controlează acest spațiu?”, a spus Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei” este ediția a 223-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
24 ianuarie, 14:50
0
979

Dezbateri: Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul Moldovei

24 ianuarie, 14:50
0
979

Se atestă o situație extrem de tensionată la hotarul dintre Federația Rusă și Ucraina, atât de tensionată încât nu se exclude izbucnirea unui conflict armat în această regiune din care facem parte și noi, Republica Moldova.

Dezbateri: Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul MoldoveiFoto: trtworld.com

Situația de la hotarul dintre cele două state este ancorată într-o dispută de o gravitate fără precedent dintre Federația Rusă, pe de o parte, și Statele Unite ale Americii, Alianța Nord-Atlantică și statele occidentale europene, pe de altă parte. Din ambele perspective, situația se referă în mod nemijlocit și la Republica Moldova. Situația creată, motivele și eventualele evoluții, dar și ce are de făcut Republica Moldova – ca stat, ca societate, chiar ca fiecare cetățean în parte, au discutat invitații dezbaterii publice „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”, organizate de Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a relatat că ordinea mondială reprezintă un set de reguli general agreate, privind sistemul internațional de reglementare a relațiilor dintre puteri. Ordinea internațională este influențată de puterea militară, economică, de ideologii, de dezvoltarea tehnologică. Ordinea mondială poate fi echivalată cu ordinea juridică internațională. 

„Drept exemplu poate fi considerat ordinea mondială instituită după războaiele religioase din Europa, unde în prim plan, ca actori internaționali, au fost agreate statele. După revoluția franceză și războaiele napoleoniene a existat o nouă ordine mondială care a scos în prim-plan așa-zisele mari puteri, care stabileau ordinea și au pus bazele consolidării bazei coloniale, urmare căreia s-au consolidate statele imperiale. După Primul Război Mondial a fost ordinea mondială potrivit Tratatului de pace de la Verailles în baza celor „4 puncte ale președintelui SUA”, Woodrow Wilson, care a condus la stabilirea Ligii Națiunilor, în care au intrat până la Cel de-Al Doilea Război Mondial 58 de națiuni”, a spus el.

„O altă ordine mondială se constituie după Al Doilea Război Mondial în baza tratatelor și negocierilor de la Ialta și Potsdam. A început Războiul Rece, pentru că Uniunea Sovietică a refuzat să-și onoreze obligațiile de a părăsi Iranul. După ce în Iran au fost descoperite zăcăminte de gaze și petrol, englezii s-au retras, iar sovieticii au refuzat. Din 1991 se atestă o situație nouă pe care Rusia încearcă să o valorifice după anumite criterii. A urmat, în aprilie 2005, pretenția președintelui rus Putin precum că disoluția Uniunii Sovietice a fost cea mai mare catastrofă geopolitică, cuvântarea sa din 10 februarie, unde a vorbit despre lumea multipolară și pretenția Rusiei de a deveni un pol al lumii multipolare, după care s-a ajuns în decembrie 2021 la inițiativele Ministerului de Externe, la porunca președintelui Putin, de a propune NATO și SUA revenirea la zonele de influență. Toate acestea luate împreună creează atmosfera actuală tensionată”, a precizat expertul.

Igor Boțan susține că există documente foarte clare care spun că Federația Rusă își dorește să creeze în spațiul post-sovietic o uniune economică eurasiatică care să copieze Uniunea Europeană și, în baza acestei uniuni economice, să stabilească relații de liber schimb cu UE, ca parteneri, și să continue ideea unei Europe Unite de la Lisabona până la Vladivostok. 

„La baza acestei noi pretenții stă conservatorismul iluminat lansat în 2009 de Nikita Mihalkov, precum și ideea „lumii ruse” care trebuia să adune toate statele unde este vorbită limba rusă și predomină religia creștin-ortodoxă. După anexarea Crimeei, aceste elemente ale lumii ruse au început să se ruineze și aici e vorba despre obținerea de către Biserica Ortodoxă Ucrainene a statutului de autocefalie. Iar când Ucraina și-a formulat interesele de a-și apăra independența și suveranitatea în fața agresiunii Rusei, Putin a numit Ucraina anti-Rusie, care trebuie cumva eliminată”, a spus Igor Boțan.

Anatol Țăranu, comentator politic, doctor în istorie, ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, este de părere că poziția Rusiei a început să se clarifice mai mulți ani în urmă, încă în 2008, când, după Summit-ul NATO de la București, a devenit clar că Rusia nici sub o formă nu poate recunoaște și accepta extinderea NATO. 

„De fapt, această extindere nu a fost nimic altceva decât încercarea țărilor din Europa de Est de a adera la NATO, din simplul motiv că erau preocupate de propria securitate, iar securitatea lor era cumva pusă în pericol de către politicile Rusiei. Din acest punct de vedere, extinderea NATO a fost nu atât o politică a Bruxellesului sau a Centrului NATO, cât mai degrabă dorința țărilor care la timpul lor au făcut parte din lagărul socialist sau din Uniunea Sovietică de a-și asigura propria securitate. Acest lucru nu a fost acceptat de către Federația Rusă. „Multipolarismul” lui Putin era o expresie a faptului că, după căderea Uniunii Sovietice, lumea a devenit practic monopolară prin faptul că toată puterea s-a concentrat pe un singur pol. Acest lucru s-a întâmplat nu atât din cauza că SUA și NATO foarte mult au dorit acest lucru, pur și simplu, Uniunea Sovietică s-a destrămat de o manieră absolut neașteptată pentru toată lumea”, a spus Anatol Țăranu.

„Acum Vladimir Putin încearcă să introducă în conduita internațională principiul multipolarismului, dar, de fapt, el ar dori ca Rusia să se prefacă într-un pol de putere. Rusia, la ora actuală, este a zecea economie a lumii, cu un PIB comparabil cu cel al Olandei, asta pentru a înțelege care sunt pretențiile reale ale Federației Ruse, în speță, de a deveni un pol al puterii în lumea contemporană. Dar, indiscutabil, Rusia este a doua forță nucleară în lume și acest lucru nu poate fi ignorat. De aici și vin toate pretențiile de a deveni un pol de putere. Categoric, spațiul post-sovietic este spațiul de influență preferat de Rusia, chiar dacă acest lucru nu este formulat în termeni deschiși. Dar ca acest lucru să fie pe interesul tuturor, se vorbește despre neacceptarea de către Rusia a extinderii NATO spre Est. Dacă până acum pretențiile se refereau la țările fostei URSS, acum acestea sunt extinse și asupra țărilor care au făcut parte din Pactul de la Varșovia, majoritatea din ele fiind deja parte a NATO. Și dacă acum nu poți face nimic pentru a le scoate din această organizație, cel puțin să le limitezi dreptul potențialului NATO de a opera din punct de vedere militar pe aceste teritorii”, a explicat expertul.

Potrivit lui, Occidentul a răspuns că extinderea NATO nu este o politică promovată de Bruxelles, ci o dorință a țărilor suverane de a adera la o organizație de securitate internațională, iar încercarea de a limita aceste posibilități, nu înseamnă nimic altceva decât o ingerință în dreptul suveran al popoarelor care singure își aleg formula după care trebuie să-și construiască propria securitate politico-militară. „Această pretenție este respinsă de Occident și aici se creează marele „punct nevralgic” în jurul căruia există animozități, care într-o lume unde marile puteri dispun de forțe nucleare riscă să devină o catastrofă. Deocamdată, ne găsim în faza soluționării diplomatice a conflictelor, dar este foarte evident că ceea ce face Rusia din punct de vedere militar în cazul Ucrainei, faza diplomatică ar putea să se transforme în una fierbinte, cu consecințe imprevizibile”, a spus Anatol Țăranu.

Vladimir Socor, analist la The Jamestown Fundation, Washington, susține că criza actuală este cea mai serioasă criză politică și militară din Europa, de la „criza Berlinului încoace”. „Criza a durat trei ani și s-a încheiat în 1969 printr-un compromis. Sovieticii, prin agenții lor germani, au ridicat Zidul Berlinului, transformând Cortina de Fier într-un zid nu doar în Berlin, dar de-a lungul întregii linii de marcație a blocului sovietic și NATO, iar Occidentul a acceptat acest compromis. Cei trei ani au fost marcați de presiuni și chiar amenințări reciproce cu folosirea forței. Pe vremea ceea, în SUA staționau 300 de mii de militari în Germania, iar ea avea o armată de 200 de mii de oameni. În noiembrie 2021, dintr-o criză asupra Ucrainei, ea s-a transformat într-o criză general europeană. Rusia a extins cererile ei, de la nivelul Ucrainei, la nivelul întregii Europe centrale și de răsărit, antrenând în această criză diplomatică întreaga alianță atlantică”, a spus Vladimir Socor.

Potrivit lui, în prima fază a crizei actuale, Rusia a concentrat forțe la hotarul cu Ucraina, pentru a o determina să aplice acordurile de la Minsk, dar și cu scopul de a intimida SUA, pentru ca acestea să determine Ucraina să accepte aplicarea acordurilor de la Minsk. „Rusia spune din 2014 încoace că SUA sunt singura putere care au suficientă influență în Ucraina ca să o determine să aplice acordurile de la Minsk. Acordurile de la Minsk prevăd statut special pentru teritoriul ocupat de ruși în Donbas și crearea în Donbas a unui stat în stat, Donbas având armata proprie, politică externă, relații cu Rusia proprii etc. După ce timp de șapte ani nu a reușit să impună Ucrainei acest aranjament, Rusia dorește să folosească administrația Biden pentru ca aceasta să impună Ucrainei aranjamentul dorit de Rusia. În noiembrie, Rusia a extins obiectivele sale la scara întregului sistem euroatlantic”, a spus el.

Potrivit lui Vladimir Socor, „Rusia nu respectă administrația Biden și acesta este un considerent important în mentalitatea rusească. Rusia consideră că a venit acum momentul să inverseze extinderea NATO care a avut loc în 1997-2004. Avantajul Rusiei este că, în 1997, NATO a acordat Rusiei un fel de compensație pentru procesul de extindere și a semnat cu Rusia un acord de bază prin care NATO promite să nu staționeze pe teritoriile noilor țări membre forțe combatante substanțiale. NATO, de atunci până astăzi, a refuzat să discute cu Rusia o definiție de comun acord a ceea ce înseamnă forțe combatante substanțiale, dar NATO a fost de acord să nu staționeze în țările noi membre mai mult decât o brigadă. Astfel, acum, prezența NATO este de la zero până la minima pur simbolică, iar NATO acum se confruntă cu cererea Rusiei de a evacua și această prezență simbolică acolo unde ea există. Noi nu avem forțe de descurajare NATO. Rusia se apropie de acest obiectiv”, a afirmat Vladimir Socor.

Situația de la hotarul dintre cele două state este ancorată într-o dispută de o gravitate fără precedent dintre Federația Rusă, pe de o parte, și Statele Unite ale Americii, Alianța Nord-Atlantică și statele occidentale europene, pe de altă parte. Din ambele perspective, situația se referă în mod nemijlocit și la Republica Moldova. Situația creată, motivele și eventualele evoluții, dar și ce are de făcut Republica Moldova – ca stat, ca societate, chiar ca fiecare cetățean în parte, au discutat invitații dezbaterii publice „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”, organizate de Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a relatat că ordinea mondială reprezintă un set de reguli general agreate, privind sistemul internațional de reglementare a relațiilor dintre puteri. Ordinea internațională este influențată de puterea militară, economică, de ideologii, de dezvoltarea tehnologică. Ordinea mondială poate fi echivalată cu ordinea juridică internațională. 

„Drept exemplu poate fi considerat ordinea mondială instituită după războaiele religioase din Europa, unde în prim plan, ca actori internaționali, au fost agreate statele. După revoluția franceză și războaiele napoleoniene a existat o nouă ordine mondială care a scos în prim-plan așa-zisele mari puteri, care stabileau ordinea și au pus bazele consolidării bazei coloniale, urmare căreia s-au consolidate statele imperiale. După Primul Război Mondial a fost ordinea mondială potrivit Tratatului de pace de la Verailles în baza celor „4 puncte ale președintelui SUA”, Woodrow Wilson, care a condus la stabilirea Ligii Națiunilor, în care au intrat până la Cel de-Al Doilea Război Mondial 58 de națiuni”, a spus el.

„O altă ordine mondială se constituie după Al Doilea Război Mondial în baza tratatelor și negocierilor de la Ialta și Potsdam. A început Războiul Rece, pentru că Uniunea Sovietică a refuzat să-și onoreze obligațiile de a părăsi Iranul. După ce în Iran au fost descoperite zăcăminte de gaze și petrol, englezii s-au retras, iar sovieticii au refuzat. Din 1991 se atestă o situație nouă pe care Rusia încearcă să o valorifice după anumite criterii. A urmat, în aprilie 2005, pretenția președintelui rus Putin precum că disoluția Uniunii Sovietice a fost cea mai mare catastrofă geopolitică, cuvântarea sa din 10 februarie, unde a vorbit despre lumea multipolară și pretenția Rusiei de a deveni un pol al lumii multipolare, după care s-a ajuns în decembrie 2021 la inițiativele Ministerului de Externe, la porunca președintelui Putin, de a propune NATO și SUA revenirea la zonele de influență. Toate acestea luate împreună creează atmosfera actuală tensionată”, a precizat expertul.

Igor Boțan susține că există documente foarte clare care spun că Federația Rusă își dorește să creeze în spațiul post-sovietic o uniune economică eurasiatică care să copieze Uniunea Europeană și, în baza acestei uniuni economice, să stabilească relații de liber schimb cu UE, ca parteneri, și să continue ideea unei Europe Unite de la Lisabona până la Vladivostok. 

„La baza acestei noi pretenții stă conservatorismul iluminat lansat în 2009 de Nikita Mihalkov, precum și ideea „lumii ruse” care trebuia să adune toate statele unde este vorbită limba rusă și predomină religia creștin-ortodoxă. După anexarea Crimeei, aceste elemente ale lumii ruse au început să se ruineze și aici e vorba despre obținerea de către Biserica Ortodoxă Ucrainene a statutului de autocefalie. Iar când Ucraina și-a formulat interesele de a-și apăra independența și suveranitatea în fața agresiunii Rusei, Putin a numit Ucraina anti-Rusie, care trebuie cumva eliminată”, a spus Igor Boțan.

Anatol Țăranu, comentator politic, doctor în istorie, ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, este de părere că poziția Rusiei a început să se clarifice mai mulți ani în urmă, încă în 2008, când, după Summit-ul NATO de la București, a devenit clar că Rusia nici sub o formă nu poate recunoaște și accepta extinderea NATO. 

„De fapt, această extindere nu a fost nimic altceva decât încercarea țărilor din Europa de Est de a adera la NATO, din simplul motiv că erau preocupate de propria securitate, iar securitatea lor era cumva pusă în pericol de către politicile Rusiei. Din acest punct de vedere, extinderea NATO a fost nu atât o politică a Bruxellesului sau a Centrului NATO, cât mai degrabă dorința țărilor care la timpul lor au făcut parte din lagărul socialist sau din Uniunea Sovietică de a-și asigura propria securitate. Acest lucru nu a fost acceptat de către Federația Rusă. „Multipolarismul” lui Putin era o expresie a faptului că, după căderea Uniunii Sovietice, lumea a devenit practic monopolară prin faptul că toată puterea s-a concentrat pe un singur pol. Acest lucru s-a întâmplat nu atât din cauza că SUA și NATO foarte mult au dorit acest lucru, pur și simplu, Uniunea Sovietică s-a destrămat de o manieră absolut neașteptată pentru toată lumea”, a spus Anatol Țăranu.

„Acum Vladimir Putin încearcă să introducă în conduita internațională principiul multipolarismului, dar, de fapt, el ar dori ca Rusia să se prefacă într-un pol de putere. Rusia, la ora actuală, este a zecea economie a lumii, cu un PIB comparabil cu cel al Olandei, asta pentru a înțelege care sunt pretențiile reale ale Federației Ruse, în speță, de a deveni un pol al puterii în lumea contemporană. Dar, indiscutabil, Rusia este a doua forță nucleară în lume și acest lucru nu poate fi ignorat. De aici și vin toate pretențiile de a deveni un pol de putere. Categoric, spațiul post-sovietic este spațiul de influență preferat de Rusia, chiar dacă acest lucru nu este formulat în termeni deschiși. Dar ca acest lucru să fie pe interesul tuturor, se vorbește despre neacceptarea de către Rusia a extinderii NATO spre Est. Dacă până acum pretențiile se refereau la țările fostei URSS, acum acestea sunt extinse și asupra țărilor care au făcut parte din Pactul de la Varșovia, majoritatea din ele fiind deja parte a NATO. Și dacă acum nu poți face nimic pentru a le scoate din această organizație, cel puțin să le limitezi dreptul potențialului NATO de a opera din punct de vedere militar pe aceste teritorii”, a explicat expertul.

Potrivit lui, Occidentul a răspuns că extinderea NATO nu este o politică promovată de Bruxelles, ci o dorință a țărilor suverane de a adera la o organizație de securitate internațională, iar încercarea de a limita aceste posibilități, nu înseamnă nimic altceva decât o ingerință în dreptul suveran al popoarelor care singure își aleg formula după care trebuie să-și construiască propria securitate politico-militară. „Această pretenție este respinsă de Occident și aici se creează marele „punct nevralgic” în jurul căruia există animozități, care într-o lume unde marile puteri dispun de forțe nucleare riscă să devină o catastrofă. Deocamdată, ne găsim în faza soluționării diplomatice a conflictelor, dar este foarte evident că ceea ce face Rusia din punct de vedere militar în cazul Ucrainei, faza diplomatică ar putea să se transforme în una fierbinte, cu consecințe imprevizibile”, a spus Anatol Țăranu.

Vladimir Socor, analist la The Jamestown Fundation, Washington, susține că criza actuală este cea mai serioasă criză politică și militară din Europa, de la „criza Berlinului încoace”. „Criza a durat trei ani și s-a încheiat în 1969 printr-un compromis. Sovieticii, prin agenții lor germani, au ridicat Zidul Berlinului, transformând Cortina de Fier într-un zid nu doar în Berlin, dar de-a lungul întregii linii de marcație a blocului sovietic și NATO, iar Occidentul a acceptat acest compromis. Cei trei ani au fost marcați de presiuni și chiar amenințări reciproce cu folosirea forței. Pe vremea ceea, în SUA staționau 300 de mii de militari în Germania, iar ea avea o armată de 200 de mii de oameni. În noiembrie 2021, dintr-o criză asupra Ucrainei, ea s-a transformat într-o criză general europeană. Rusia a extins cererile ei, de la nivelul Ucrainei, la nivelul întregii Europe centrale și de răsărit, antrenând în această criză diplomatică întreaga alianță atlantică”, a spus Vladimir Socor.

Potrivit lui, în prima fază a crizei actuale, Rusia a concentrat forțe la hotarul cu Ucraina, pentru a o determina să aplice acordurile de la Minsk, dar și cu scopul de a intimida SUA, pentru ca acestea să determine Ucraina să accepte aplicarea acordurilor de la Minsk. „Rusia spune din 2014 încoace că SUA sunt singura putere care au suficientă influență în Ucraina ca să o determine să aplice acordurile de la Minsk. Acordurile de la Minsk prevăd statut special pentru teritoriul ocupat de ruși în Donbas și crearea în Donbas a unui stat în stat, Donbas având armata proprie, politică externă, relații cu Rusia proprii etc. După ce timp de șapte ani nu a reușit să impună Ucrainei acest aranjament, Rusia dorește să folosească administrația Biden pentru ca aceasta să impună Ucrainei aranjamentul dorit de Rusia. În noiembrie, Rusia a extins obiectivele sale la scara întregului sistem euroatlantic”, a spus el.

Potrivit lui Vladimir Socor, „Rusia nu respectă administrația Biden și acesta este un considerent important în mentalitatea rusească. Rusia consideră că a venit acum momentul să inverseze extinderea NATO care a avut loc în 1997-2004. Avantajul Rusiei este că, în 1997, NATO a acordat Rusiei un fel de compensație pentru procesul de extindere și a semnat cu Rusia un acord de bază prin care NATO promite să nu staționeze pe teritoriile noilor țări membre forțe combatante substanțiale. NATO, de atunci până astăzi, a refuzat să discute cu Rusia o definiție de comun acord a ceea ce înseamnă forțe combatante substanțiale, dar NATO a fost de acord să nu staționeze în țările noi membre mai mult decât o brigadă. Astfel, acum, prezența NATO este de la zero până la minima pur simbolică, iar NATO acum se confruntă cu cererea Rusiei de a evacua și această prezență simbolică acolo unde ea există. Noi nu avem forțe de descurajare NATO. Rusia se apropie de acest obiectiv”, a afirmat Vladimir Socor.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
24 ianuarie, 14:22
9
712

SUA, Marea Britanie și Australia au început retragerea personalului din Ucraina

24 ianuarie, 14:22
9
712

Marea Britanie a anunțat luni decizia de a retrage o parte a personalului de la Ambasada din Kiev și, de asemenea, de a emite o recomandare pentru cetățenii britanici să evite călătoriile în Ucraina, mai ales în zonele tensionate din sud-est.

SUA, Marea Britanie și Australia au început retragerea personalului din UcrainaFoto: Profimedia

Decizia Londrei vine la câteva ore după un anunț similar al Departamentului american de Stat, care, în plus, le recomandă și propriilor cetățeni aflați în Ucraina să ia în considerare să părăsească țara, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană, prin vocea șefului diplomației, Josep Borrell, susține că situația nu trebuie „dramatizată” și că deocamdată nu ia nicio decizie, până nu primește mai multe informații de la partenerii americani.

Și guvernul australian a început să retragă din țară membrii familiilor diplomaților aflați la Kiev. De asemenea, Australia le cere cetățenilor săi aflați în Ucraina să părăsească țara, scrie The Sydney Morning Herald.

„Serviciile consulare și capacitatea noastră de a oferi sprijin consular cetățenilor noștri ar putea fi afectate din cauza situației locale”, potrivit guvernului australian.

Surse ucrainene citate de TSMH afirmă că în Ucraina se află circa 1.400 de cetățeni australieni, însă guvernul de la Canberra nu a confirmat.

Marea Britanie a început să retragă o parte a personalului de la Ambasada din Kiev, a anunțat luni Ministerul de Externe de la Londra, precizând că Ambasada rămâne deschisă și va continua să lucreze.

„Din cauza amenințărilor crescute din partea Rusiei, Ministerul de Externe a decis să retragă temporar o parte a personalului Ambasadei de la Kiev și rudele lor. Ambasada rămâne deschisă și va continua să lucreze, asigurând asistență consulară și sprijin pentru cetățenii britanici din Ucraina”, se arată în anunțul publicat pe pagina Ministerului.

Guvernul de la Londra a publicat și o hartă a Ucrainei, în două culori, sfătuindu-i pe britanici să evite orice călătorie care nu este esențială în Ucraina (zona galbenă) și orice fel de călătorie în sud-estul țării, în regiunea Donbas și Crimeea (zona roșie).

Ministerul îi mai sfătuiește pe britanicii din Ucraina să-și înregistreze prezența la Ambasadă, pentru a putea fi contactați și informați, și, de asemenea, să fie pregătiți în orice moment să-și schimbe planurile, dacă evoluția evenimentelor o va cere.

„Noi acțiuni militare în oricare parte a Ucrainei va reduce semnificativ capacitatea Ambasadei Marii Britanii la Kiev de a asigura sprijin consular”, se mai precizează în mesaj.

SUA a luat măsuri similare

Departamentul de Stat a dispus duminică plecarea tuturor membrilor de familie care însoțesc personalul Ambasadei SUA din Kiev, invocând „amenințarea unei acțiuni militare rusești”. De asemenea, Washingtonul permite ca personalul neesențial să părăsească țara și îi sfătuiește în general pe cetățenii americani din Ucraina să ia în considerare plecarea din această țară.

„Condițiile de securitate, în special de-a lungul granițelor Ucrainei, în Crimeea ocupată de Rusia și în estul Ucrainei controlat de Rusia, sunt imprevizibile și se pot deteriora rapid”, arată Departamentul de Stat în comunicat.

„Cetățenii americani aflați în Ucraina ar trebui să ia în considerare plecarea acum, folosind opțiuni de transport comercial sau alte opțiuni de transport privat”, subliniază mesajul transmis de Washington.

Oficialii americani au subliniat că Ambasada SUA de la Kiev va rămâne deschisă, iar Washingtonul va continua să sprijine Ucraina în fața agresiunii rusești. 

Ei au refuzat să precizeze numărul cetățenilor americani care se află în Ucraina și nu au dorit să ofere mai multe detalii nici despre motivul pentru care ordinul a fost dat acum. S-au limitat să reamintească declarația recentă a președintelui Joe Biden că o invazie rusă „ar putea avea loc în orice moment”.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană nu vede niciun motiv să dramatizeze tensiunile dintre Ucraina şi Rusia şi nu intenţionează deocamdată să se ia după Statele Unite, care au rechemat familiile diplomaţilor lor, a anunţat luni şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.

„Cred că nu ar trebui să dramatizăm situaţia şi să părăsim Ucraina, cu excepţia cazului în care Statele Unite ne oferă informaţii care să justifice această decizie”, a spus Josep Borrell înaintea unei videoconferinţe cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, scrie Agerpres, preluând AFP și Reuters.

„Credem că o invazie rusă (...) s-ar putea întâmpla în orice moment”, a declarat reporterilor un înalt responsabil american, duminică seară, pentru a justifica decizia de a cere familiilor diplomaţilor americani să părăsească ţara.

„Blinken ne va explica” această decizie, a comentat Josep Borrell.

Secretarul de stat al SUA urmează să vorbească luni prin videoconferinţă în cadrul unei întâlniri a miniştrilor de Externe ai UE pentru a-i informa despre discuţiile sale avute vineri cu omologul său rus Serghei Lavrov.

„Nu am luat nicio decizie de a cere plecarea familiilor diplomaţilor noştri din Ucraina, doar dacă Blinken ne furnizează informaţii care să justifice o astfel de acţiune”, a adăugat Josep Borrell.

„Nu vom face acelaşi lucru pentru că nu cunoaştem niciun motiv specific. Dar secretarul (de stat american Antony) Blinken ne va informa”, a mai precizat Borrell în fața reporterilor, la sosirea sa pentru reuniunea cu omologii din UE, la care Blinken este aşteptat să se alăture online în jurul orei 14:00 GMT.

Ucraina: „Considerăm această măsură a părţii americane ca prematură”

Ucraina a catalogat decizia Washingtonului de a rechema familiile diplomaţilor săi în post la Kiev drept „prematură” şi „excesivă” pe fondul temerilor asupra unei invazii ruse.

„Respectând dreptul altor state de a asigura securitatea misiunilor lor diplomatice, considerăm această măsură a părţii americane ca prematură” şi „excesivă”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene, Oleg Nikolenko, într-un comunicat.

Tensiunile în Ucraina au crescut de luni de zile după ce Rusia a masat aproximativ 100.000 de soldaţi lângă graniţele Ucrainei, o acumulare dramatică de trupe despre care Occidentul afirmă că înseamnă pregătirea pentru un război pentru a împiedica Ucraina să adere vreodată la alianţa de securitate NATO.

Kremlinul a negat în mod repetat planul de a invada, dar armata rusă a luat deja o bucată de teritoriu ucrainean când a pus mâna pe Crimeea şi a susţinut forţele separatiste care au luat controlul unor mari părţi din estul Ucrainei în urmă cu opt ani, aminteşte Reuters.

Decizia Londrei vine la câteva ore după un anunț similar al Departamentului american de Stat, care, în plus, le recomandă și propriilor cetățeni aflați în Ucraina să ia în considerare să părăsească țara, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană, prin vocea șefului diplomației, Josep Borrell, susține că situația nu trebuie „dramatizată” și că deocamdată nu ia nicio decizie, până nu primește mai multe informații de la partenerii americani.

Și guvernul australian a început să retragă din țară membrii familiilor diplomaților aflați la Kiev. De asemenea, Australia le cere cetățenilor săi aflați în Ucraina să părăsească țara, scrie The Sydney Morning Herald.

„Serviciile consulare și capacitatea noastră de a oferi sprijin consular cetățenilor noștri ar putea fi afectate din cauza situației locale”, potrivit guvernului australian.

Surse ucrainene citate de TSMH afirmă că în Ucraina se află circa 1.400 de cetățeni australieni, însă guvernul de la Canberra nu a confirmat.

Marea Britanie a început să retragă o parte a personalului de la Ambasada din Kiev, a anunțat luni Ministerul de Externe de la Londra, precizând că Ambasada rămâne deschisă și va continua să lucreze.

„Din cauza amenințărilor crescute din partea Rusiei, Ministerul de Externe a decis să retragă temporar o parte a personalului Ambasadei de la Kiev și rudele lor. Ambasada rămâne deschisă și va continua să lucreze, asigurând asistență consulară și sprijin pentru cetățenii britanici din Ucraina”, se arată în anunțul publicat pe pagina Ministerului.

Guvernul de la Londra a publicat și o hartă a Ucrainei, în două culori, sfătuindu-i pe britanici să evite orice călătorie care nu este esențială în Ucraina (zona galbenă) și orice fel de călătorie în sud-estul țării, în regiunea Donbas și Crimeea (zona roșie).

Ministerul îi mai sfătuiește pe britanicii din Ucraina să-și înregistreze prezența la Ambasadă, pentru a putea fi contactați și informați, și, de asemenea, să fie pregătiți în orice moment să-și schimbe planurile, dacă evoluția evenimentelor o va cere.

„Noi acțiuni militare în oricare parte a Ucrainei va reduce semnificativ capacitatea Ambasadei Marii Britanii la Kiev de a asigura sprijin consular”, se mai precizează în mesaj.

SUA a luat măsuri similare

Departamentul de Stat a dispus duminică plecarea tuturor membrilor de familie care însoțesc personalul Ambasadei SUA din Kiev, invocând „amenințarea unei acțiuni militare rusești”. De asemenea, Washingtonul permite ca personalul neesențial să părăsească țara și îi sfătuiește în general pe cetățenii americani din Ucraina să ia în considerare plecarea din această țară.

„Condițiile de securitate, în special de-a lungul granițelor Ucrainei, în Crimeea ocupată de Rusia și în estul Ucrainei controlat de Rusia, sunt imprevizibile și se pot deteriora rapid”, arată Departamentul de Stat în comunicat.

„Cetățenii americani aflați în Ucraina ar trebui să ia în considerare plecarea acum, folosind opțiuni de transport comercial sau alte opțiuni de transport privat”, subliniază mesajul transmis de Washington.

Oficialii americani au subliniat că Ambasada SUA de la Kiev va rămâne deschisă, iar Washingtonul va continua să sprijine Ucraina în fața agresiunii rusești. 

Ei au refuzat să precizeze numărul cetățenilor americani care se află în Ucraina și nu au dorit să ofere mai multe detalii nici despre motivul pentru care ordinul a fost dat acum. S-au limitat să reamintească declarația recentă a președintelui Joe Biden că o invazie rusă „ar putea avea loc în orice moment”.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană nu vede niciun motiv să dramatizeze tensiunile dintre Ucraina şi Rusia şi nu intenţionează deocamdată să se ia după Statele Unite, care au rechemat familiile diplomaţilor lor, a anunţat luni şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.

„Cred că nu ar trebui să dramatizăm situaţia şi să părăsim Ucraina, cu excepţia cazului în care Statele Unite ne oferă informaţii care să justifice această decizie”, a spus Josep Borrell înaintea unei videoconferinţe cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, scrie Agerpres, preluând AFP și Reuters.

„Credem că o invazie rusă (...) s-ar putea întâmpla în orice moment”, a declarat reporterilor un înalt responsabil american, duminică seară, pentru a justifica decizia de a cere familiilor diplomaţilor americani să părăsească ţara.

„Blinken ne va explica” această decizie, a comentat Josep Borrell.

Secretarul de stat al SUA urmează să vorbească luni prin videoconferinţă în cadrul unei întâlniri a miniştrilor de Externe ai UE pentru a-i informa despre discuţiile sale avute vineri cu omologul său rus Serghei Lavrov.

„Nu am luat nicio decizie de a cere plecarea familiilor diplomaţilor noştri din Ucraina, doar dacă Blinken ne furnizează informaţii care să justifice o astfel de acţiune”, a adăugat Josep Borrell.

„Nu vom face acelaşi lucru pentru că nu cunoaştem niciun motiv specific. Dar secretarul (de stat american Antony) Blinken ne va informa”, a mai precizat Borrell în fața reporterilor, la sosirea sa pentru reuniunea cu omologii din UE, la care Blinken este aşteptat să se alăture online în jurul orei 14:00 GMT.

Ucraina: „Considerăm această măsură a părţii americane ca prematură”

Ucraina a catalogat decizia Washingtonului de a rechema familiile diplomaţilor săi în post la Kiev drept „prematură” şi „excesivă” pe fondul temerilor asupra unei invazii ruse.

„Respectând dreptul altor state de a asigura securitatea misiunilor lor diplomatice, considerăm această măsură a părţii americane ca prematură” şi „excesivă”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene, Oleg Nikolenko, într-un comunicat.

Tensiunile în Ucraina au crescut de luni de zile după ce Rusia a masat aproximativ 100.000 de soldaţi lângă graniţele Ucrainei, o acumulare dramatică de trupe despre care Occidentul afirmă că înseamnă pregătirea pentru un război pentru a împiedica Ucraina să adere vreodată la alianţa de securitate NATO.

Kremlinul a negat în mod repetat planul de a invada, dar armata rusă a luat deja o bucată de teritoriu ucrainean când a pus mâna pe Crimeea şi a susţinut forţele separatiste care au luat controlul unor mari părţi din estul Ucrainei în urmă cu opt ani, aminteşte Reuters.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
24 ianuarie, 13:15
2
304

163 de ani de la Unirea Principatelor. Ioniță: România este alături de Moldova

24 ianuarie, 13:15
2
304

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a depus astăzi un buchet de flori la Monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Chișinău, cu ocazia sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor Române.

163 de ani de la Unirea Principatelor. Ioniță: România este alături de MoldovaFoto: IPN

Cu acest prilej, ambasadorul român a transmis felicitări pentru toți cei care simt românește, transmite Știri.md.

„După cum știm, acum 163 de ani, printr-o decizie înțeleaptă a legislativelor de atunci, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei și totodată al Țării Românești, punând bazele astfel României moderne.

Totodată, anul acesta este un an extrem de important pentru că chiar astăzi sărbătorim 160 de ani de la data la care primul guvern condus de Barbu Catargiu și-a intrat în funcțiune. Deci avem 160 de ani de guvernare a României și 160 de ani de diplomație a României. Este un excelent prilej pentru a-i felicita pe absolut toți cei care simt românește, oriunde s-ar afla ei, este un prilej pentru a spune că vom crede în continuare în România noastră cea dragă, Românie modernă, Românie democratică, Românie care în momentul de față este membru UE și al NATO și o Românie care a fost, este și va fi întotdeauna alături de Republica Moldova, pe care o dorim, de asemenea, alături de noi în marea familie europeană”, a declarat Ioniță.

La finalul ceremoniei, membrii Ambasadei României la Chișinău s-au prins într-o simbolică horă a Unirii.

Cu acest prilej, ambasadorul român a transmis felicitări pentru toți cei care simt românește, transmite Știri.md.

„După cum știm, acum 163 de ani, printr-o decizie înțeleaptă a legislativelor de atunci, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei și totodată al Țării Românești, punând bazele astfel României moderne.

Totodată, anul acesta este un an extrem de important pentru că chiar astăzi sărbătorim 160 de ani de la data la care primul guvern condus de Barbu Catargiu și-a intrat în funcțiune. Deci avem 160 de ani de guvernare a României și 160 de ani de diplomație a României. Este un excelent prilej pentru a-i felicita pe absolut toți cei care simt românește, oriunde s-ar afla ei, este un prilej pentru a spune că vom crede în continuare în România noastră cea dragă, Românie modernă, Românie democratică, Românie care în momentul de față este membru UE și al NATO și o Românie care a fost, este și va fi întotdeauna alături de Republica Moldova, pe care o dorim, de asemenea, alături de noi în marea familie europeană”, a declarat Ioniță.

La finalul ceremoniei, membrii Ambasadei României la Chișinău s-au prins într-o simbolică horă a Unirii.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
24 ianuarie, 12:45
4
3 116

Reportaj de pe frontul din Ucraina: Cum se vede războiul din prima linie

24 ianuarie, 12:45
4
3 116

Un reportaj CNN, realizat în prima linie, în regiunea Lugansk, surprinde starea de spirit a soldaților ucraineni.

Reportaj de pe frontul din Ucraina: Cum se vede războiul din prima linieFoto: CNN

Aceștia se află la câteva sute de metri de separatiști. Ucrainenii se așteaptă la un atac din partea Rusiei. Sunt pregătiți pentru orice scenariu, transmite Știri.md cu referire la project-e.ro.

La aproximativ 500 de metri distanță de separatiștii susținuți de ruși, un grup de soldați ucraineni așteaptă o luptă care sunt siguri că urmează.

Iar bărbații sunt ciudat de relaxați în legătură cu toate acestea, potrivit fotografului Timothy Fadek, care a fost pe linia frontului în regiunea Lugansk din estul Ucrainei.

„Au îmbrățișat inevitabilul”. Vorbeam cu unul dintre soldați și mi-a spus: „Este inevitabil. Am acceptat această inevitabilitate a unui atac”, a spus Fadek.

Soldații ucraineni sunt pregătiți de atacul rusesc

Și apoi a fost o mică ceartă între doi soldați. Unul a continuat: „Rușii nu vor trece granița, vor ataca de pe mare”, adică Marea Azov. Un alt soldat nu a fost de acord cu ambele evaluări și a spus , „Nu, atacul va veni din Belarus”.

„S-au resemnat. Dar sunt extrem de relaxați. Nu există nicio urmă de nervozitate pe fețele lor. Sunt gata să lupte. Sunt pregătiți de mulți ani acum. Nu vor. I-am întrebat: „Voi vrei acest război? Și ei spun: „Desigur că nu”.

Tensiunile dintre Ucraina și Rusia sunt cele mai ridicate din ultimii ani, o acumulare de trupe rusești în apropierea graniței provocând temeri că Moscova ar putea lansa în curând o invazie. Kremlinul a negat că plănuiește să atace, argumentând că sprijinul NATO pentru Ucraina constituie o amenințare tot mai mare pe flancul vestic al Rusiei.

În Muratova, un oraș ucrainean aflat la aproximativ 20 de minute distanță de linia frontului, oamenii sunt mult mai nervoși decât soldații. Dar și ei par resemnați în legătură cu soarta lor

Întrebat ce crede despre posibilitatea unui atac, un fermier a ridicat din umeri.

„Dacă nu venim acum pe front, vom muri în casele noastre mai târziu. Există o vorbă ucraineană: Cine nu își apără familia în timp de pace, își va mânca copiii în vremuri de necaz.

Este o referire la Holodomor. Dacă vine un rus și vrea să bea vodcă și să petreacă, e în regulă, dar dacă vine la mine acasă cu arme, îl voi omorî”.

Aceștia se află la câteva sute de metri de separatiști. Ucrainenii se așteaptă la un atac din partea Rusiei. Sunt pregătiți pentru orice scenariu, transmite Știri.md cu referire la project-e.ro.

La aproximativ 500 de metri distanță de separatiștii susținuți de ruși, un grup de soldați ucraineni așteaptă o luptă care sunt siguri că urmează.

Iar bărbații sunt ciudat de relaxați în legătură cu toate acestea, potrivit fotografului Timothy Fadek, care a fost pe linia frontului în regiunea Lugansk din estul Ucrainei.

„Au îmbrățișat inevitabilul”. Vorbeam cu unul dintre soldați și mi-a spus: „Este inevitabil. Am acceptat această inevitabilitate a unui atac”, a spus Fadek.

Soldații ucraineni sunt pregătiți de atacul rusesc

Și apoi a fost o mică ceartă între doi soldați. Unul a continuat: „Rușii nu vor trece granița, vor ataca de pe mare”, adică Marea Azov. Un alt soldat nu a fost de acord cu ambele evaluări și a spus , „Nu, atacul va veni din Belarus”.

„S-au resemnat. Dar sunt extrem de relaxați. Nu există nicio urmă de nervozitate pe fețele lor. Sunt gata să lupte. Sunt pregătiți de mulți ani acum. Nu vor. I-am întrebat: „Voi vrei acest război? Și ei spun: „Desigur că nu”.

Tensiunile dintre Ucraina și Rusia sunt cele mai ridicate din ultimii ani, o acumulare de trupe rusești în apropierea graniței provocând temeri că Moscova ar putea lansa în curând o invazie. Kremlinul a negat că plănuiește să atace, argumentând că sprijinul NATO pentru Ucraina constituie o amenințare tot mai mare pe flancul vestic al Rusiei.

În Muratova, un oraș ucrainean aflat la aproximativ 20 de minute distanță de linia frontului, oamenii sunt mult mai nervoși decât soldații. Dar și ei par resemnați în legătură cu soarta lor

Întrebat ce crede despre posibilitatea unui atac, un fermier a ridicat din umeri.

„Dacă nu venim acum pe front, vom muri în casele noastre mai târziu. Există o vorbă ucraineană: Cine nu își apără familia în timp de pace, își va mânca copiii în vremuri de necaz.

Este o referire la Holodomor. Dacă vine un rus și vrea să bea vodcă și să petreacă, e în regulă, dar dacă vine la mine acasă cu arme, îl voi omorî”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...