Moldova înregistrează cea mai mică productivitate a muncii din regiune

Potrivit autorilor, productivitatea scăzută a muncii limitează creșterea economică și dezvoltarea pe termen lung, iar modelul de competitivitate economică bazat pe forța de muncă ieftină și-a atins limitele, în condițiile în care Republica Moldova traversează o perioadă de creștere economică lentă și incertă, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Productivitatea muncii este mai mică de 4 ori decât în România

În aceste condiții trecerea la un model economic bazat pe eficiență și productivitate înaltă este inevitabilă, dar în Republica Moldova acest proces este extrem de lent.

„În 2023, conform Organizației Internaționale a Muncii, productivitatea muncii în Republica Moldova a fost una dintre cele mai scăzute din Europa de Sud-Est, atingând doar 9 dolari pe oră. Aceasta este de 3,3 ori mai mică decât media regională, estimată la 30 dolari pe oră”, se arată în studiu.

Conform acestuia productivitatea muncii în Republica Moldova este de două ori mai mică ca în Albania și Serbia, de trei ori mai mică comparativ cu Bulgaria și Muntenegru, de patru față de România și de cinci ori – față de Slovenia și Croația.

„Productivitatea muncii este un indicator economic esențial, corelat direct cu creșterea economică, competitivitatea și nivelul de trai. Acest indicator reflectă volumul total de producție (măsurat prin Produsul Intern Brut) generat per unitate de muncă (exprimată prin numărul de angajați sau ore lucrate) într-o anumită perioadă de referință”, precizează autorii.

Studiul relevă că pe fundalul creșterii salariilor într-un ritm mai rapid decât productivitatea muncii și al fenomenului accentuat de emigrare a forței de muncă, mediul de afaceri se confruntă cu o criză acută de personal, afectând sustenabilitatea companiilor care s-au bazat pe costurile reduse ale forței de muncă.

Firmele mici au capacități tehnologice limitate

De asemenea, un alt factor major care contribuie la productivitatea scăzută este structura mediului antreprenorial. „Astfel, conform datelor BNS, în 2023, din cele 63,8 mii de companii înregistrate, 56 de mii (87,7%) sunt micro-întreprinderi, având o cifră de afaceri sub 18 milioane de lei și cel mult nouă angajați. Aceste firme au capacități tehnologice limitate”, constată autorii.

Totodată ei amintesc că un număr semnificativ de întreprinderi activează în sectoare vulnerabile, precum agricultura (5,7 mii de companii) și industria (6 mii de companii), caracterizate prin volatilitate economică și sensibilitate la șocuri externe, ceea ce restrânge posibilitățile de inovare și creștere a eficienței muncii.

În ceea ce privește inovațiile, conform Global Innovation Index, care evaluează economiile în funcție de capacitatea lor de inovare, Republica Moldova s-a clasat pe locul 68 din 133 în 2024, înregistrând o scădere de opt poziții față de 2023.

Această tendință subliniază necesitatea unor intervenții guvernamentale eficiente pentru stimularea productivității muncii. În opinia autorilor, deși au fost implementate diverse programe de sprijin pentru antreprenoriat, impactul acestora este redus.

„Este important ca economia să se reorienteze spre activități generatoare de valoare adăugată, precum: procesarea materiei prime locale, modernizarea proceselor de producție, adoptarea inovațiilor la nivel de firmă, extinderea capacităților de export”, se mai arată în studiu.