12 noiembrie
  • 0
  • 0
  • 0
  • 1
  • 1
2
  • 0
  • 0
  • 0
  • 1
  • 1
2
161

Ministerul Sănătăţii dăunează grav sănătăţii mediului de afaceri

Şefului executivului de la Chișinău, Pavel Filip, îi place să repete cu orice ocazie în fața investitorilor și oamenilor de afaceri că unul din obiectivele principale ale Guvernului este să asigure previzibilitatea acțiunilor autorităților și reguli clare pentru antreprenori.

Premierul și-a adus aminte despre acest obiectiv și la Adunarea generală a Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova, o lună în urmă, iar drept exemplu a oferit aprobarea în 2017 a politicii bugetar-fiscale pentru trei ani înainte, transmite Ştiri.md cu referire la Mold-Street.

„Nu este nimic altceva mai important pentru mediul de afaceri decât să știe că lucrează într-un mediu corect și previzibil", a declarat Pavel Filip. 

Și liderii Partidului Democrat din Moldova, care controlează Guvernul și Parlamentul, au promis și mai promit în discuțiile cu reprezentanţii mediului de afaceri să mențină și să impulsioneze dialogul pentru că el poate contribui la îmbunătăţirea climatului de afaceri.

În acest sens, PDM a promis un an în urmă că va veni şi cu un set de măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri care să fie sprijinite prin politicile Guvernului.

Guvernul corigent la corectitudine și previzibilitate

Declaraţiile premierului privind previzibilitatea și regulile clare pentru antreprenori, dar şi promisiunile PDM sună mai degrabă a fabulă electorală, decât o constatare a realității.

Acest fapt e demonstrat de cazul producătorilor, importatorilor şi comercianților care au acumulat stocuri de țigări fabricate înainte de 1 ianuarie 2018, fără noile pictograme cu avertismente de sănătate. Produsele de tutun respective mai pot comercializate doar până la 30 iunie 2018.

În acest sens, Serviciul Fiscal, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS), a iniţiat recent şi o campanie de informare şi avertizare a agenţilor economici despre necesitatea de a respecta aceste prevederi ale legislației.

„Potrivit Legii privind controlul tutunului nr. 278-XVI din 14.12.2007, scopul acesteia este asigurarea de către stat a condiţiilor necesare pentru protejarea sănătăţii populaţiei de consecinţele consumului produselor din tutun şi al produselor conexe şi de expunerea la fumul de tutun, în același timp prezenta lege reglementează activităţile de control al tutunului”, se arată într-un răspuns oferit  de Fisc pentru Mold-Street.

Importatorii și producătorii, făcuți țapi ispășitori

Deși aparent este vorba despre un scop nobil, modalitatea implementării noilor prevederi legislative contrazice ”diplomația economică” a statului, din cauza tergiversărilor de care se face vinovat MSMPS.

În prezent, o bună parte din ţigările aflate pe piaţă sunt din producție veche, și deoarece este prea puțin timp pentru ca stocurile să fie comercializate, ele trebuie să fie retrase pe motiv de neconformitate cu noile prevederi privind marcajul despre pericolul fumatului pentru sănătate.

Deși stocurile existente au fost procurate cu respectarea legislației în vigoare, iar la buget au fost virate toate taxele şi accizele aferente, comercianții de țigări riscă să piardă câteva sute de milioane de lei.
Autorităţile dau vina pentru situaţia creată pe companiile vizate.

„Considerăm că operatorii pieţii, producători, importatori, distribuitori, comercianţi care comercializează produse din tutun au dispus de suficient timp pentru a se conforma acestor reglementări. Or, la data de 31 decembrie 2017, aceştia cunoşteau mai bine de 29 de luni despre noile reglementări, ce urmează a fi respectate. Altfel spus, pentru realizarea măsurilor de tranziţie de la vechile proceduri şi cerinţe la noile reglementări, operatorii pieţii au avut la dispoziţie mai mult de 35 de luni”, se arată într-un răspuns al Ministerului Sănătăţii.

Avertismentele Ministerului Sănătăţii

Din acest punct de vedere lucrurile sunt clare. Ceea ce, însă, ministerul a trecut sub tăcere este faptul că trei ani în urmă, când au fost operate modificări în Legea privind controlul tutunului, s-a decis că Guvernul va aduce actele normative în concordanţă cu Legea sus-numită în termen de 6 luni de la data publicării acesteia.

Modificările în Legea privind controlul tutunului au fost publicate pe 17 iulie 2015, respectiv până la 17 ianuarie 2016, Guvernul urma să ajusteze o serie de acte normative. MSMPS, în particular, era obligat să elaboreze o „bibliotecă electronică de avertismente de sănătate”.

Este vorba despre un fişier electronic elaborat şi furnizat de minister, cu aprobarea Guvernului, care conţine avertismentele de sănătate combinate ce trebuie imprimate pe pachetul unitar și pe orice ambalaj exterior al produselor din tutun pentru fumat. Partea proastă că biblioteca de avertismente nu a fost elaborată nici în 2015 şi nici în 2016.

Companiile îngrijorate de lipsa pictogramelor

Curios este că cele mai îngrijorate de lipsa de acțiune erau operatorii de pe piaţă, care de câteva ori au solicitat urgentarea aprobării acestei biblioteci, care ține de competența Ministerului Sănătăţii.

Într-o scrisoare adresată premierului Filip și datată cu luna septembrie 2016, un grup de companii autorizate să comercializeze țigări pe piața autohtonă practic imploră autoritățile să-și facă treaba: 

„Rugăm urgentarea procesului de elaborare şi publicare a bibliotecii electronice de sănătate, deoarece lipsa acesteia reprezintă o problemă majoră pentru operatorii pieţii produselor de tutun, având un potenţial semnificativ de generare a unor distorsiuni importante. Este binecunoscut faptul că pentru implementarea unor noi avertismente de sănătate, precum şi a noilor cerinţe faţă de pachetele de ţigări este nevoie de o perioadă de cel puţin 18 luni, înainte de intrarea în vigoare a acestor prevederi”. 

Faptul că Ministerul Sănătăţii nu se grăbea să respecte prevederile legii este probat şi de proiectul Programului Naţional privind controlul tutunului pentru anii 2017-2021, care prevede o serie de activități pentru crearea şi întreţinerea bibliotecii electronice de avertismente de sănătate în perioada 2017-2018.

Documentul respectiv a semănat confuzie în rândul comercianților de țigări. Chiar și Ministerul Economiei și Infrastructurii a intervenit în apărarea companiilor şi a solicitat urgentarea elaborării şi publicării bibliotecii de avertismente.

Într-un final, Regulamentul sanitar privind avertismentele de sănătate și etichetarea produselor din tutun, a tutunului destinat rulării în țigarete şi a produselor conexe, ce conţine şi biblioteca electronică de avertismente de sănătate combinate, a fost aprobat de Guvern abia pe 1 august 2017 şi publicat trei zile mai târziu, adică cu o întârziere de aproape doi ani.

Versiunea adoptată a fost însă avizată negativ de Grupul de lucru de pe lângă Ministerul Economiei pentru reglementarea activității de întreprinzător. Totodată în ajun Camera de comerț moldo-americană (AMCHAM) şi Asociaţia Businessului European (EBA) au solicitat autorităţilor ca documentul să ofere un termen de 18 luni de adaptare la noile norme şi nu de doar jumătate de an. 

Ministerul Sănătăţii își declină responsabilitatea pentru situația creată. ”Toate prevederile legale au fost respectate”, a tăiat-o scurt un reprezentant al MSMPS. 

Cine plătește? Tot oamenii de afaceri

Cel mai grav lucru este că autorităţile nu întreprind nimic pentru a găsi o soluţie la problema creată tot de ele, și se pare că pentru greşelile funcţionarilor vor plăti antreprenorii. 

Este vorba despre cel puțin 8.500 de firme specializate în comerțul cu produse de tutun, care au investit sute de milioane de lei în achiziția produselor din tutun, pe care nu le vor mai putea vinde și care urmează a fi confiscate sau distruse. Totodată, acestea vor fi pasibile de amenzi usturătoare dacă nu se vor conforma. 

Situația creată seamănă mult cu o schemă prin care companiile de pe piaţă sunt obligate să lase statului zeci şi sute de milioane lei sub formă de accize şi taxe pe ţigări, fără vreo șansă să-și recupereze cheltuielile.

Fiscul precizează într-un răspuns pentru Mold-Street.com că "potrivit prevederilor art.124 alin.(9) din Codul Fiscal, suma accizelor achitată la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor străine supuse accizelor în regim vamal de import se restituie la scoaterea acestora de pe teritoriul vamal, la plasarea lor sub destinaţie vamală magazin duty-free, la plasarea lor sub destinaţie vamală zonă liberă, în modul stabilit de Guvern".

Adică tot operatorii, trași deja în țeapă, ar urma să adune toate ţigările şi să le scoată din ţară, ca apoi să poată solicita returnarea măcar a accizelor. 

Deputat: E o prevedere neconstituţională

Fostul director al Tutun-CTC, deputatul Simion Grişciuc, a depus o sesizare la Curtea Constituțională cu solicitarea ca aceasta să se pronunțe în privința sintagmei „până la 30 iunie 2018”, prevăzută la punctul 3 din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind avertismentele de sănătate.

Deputatul notează în sesizare că acțiunea sa este un răspuns la plângerile primite de la agenții economici vizați de hotărârea respectivă, care au avertizat că vor suporta pierderi enorme odată cu intrarea în vigoare a documentului. De asemenea, ei au făcut trimitere la Constituție, care prin art. 9, 46, 126 și 127 garantează dreptul de a comercializa bunuri.

„O astfel de limitare a comercializării [comerțului] generează profunde implicații cuantificabile în ceea ce privește situația economică a persoanei juridice, care în activitatea sa achiziționează legal bunuri în scopul realizării acestora, în unele situații achitând toate drepturile de import”, se spune în sesizare.

Autorul mai precizează că prevederile din Hotărârea Guvernului afectează dreptul de proprietate și libertate economică a agenților economici. La fel, acesta susține că statul dispune de suficiente pârghii ce ar putea controla importul sau producția produselor de tutun, a tutunului destinat rulării de țigarete și a produselor conexe care nu se încadrează în cerințe. Prin urmare, nu este nevoie de a institui interdicția.

Călcatul repetat pe aceeași greblă

De notat că în acest sens există un precedent, în care Guvernul a fost obligat să-şi revizuiască deciziile. În anul 2014, Curtea Constituţională a dat dreptate unei companii ce a importat în anii 2005-2006, ţigări din Coreea de Sud şi Armenia, care din cauză că Guvernul a interzis comercializarea mărfurilor care au fost marcate cu timbre de acciz puse în circulaţie de la 1 aprilie 2005 și de la 1 iulie 2008.

Curtea a declarat atunci neconstituţional punctul 2 din Hotărârea Guvernului nr.243 din 8 aprilie 2010 privind aplicarea „Timbrului de acciz. Marcă comercială de stat” şi „Timbrului de acciz” de tip nou şi alineatul (7) al articolului 123 din Codul Fiscal.

CC a menţionat în decizie că "statul, concomitent cu sporirea gradului de protecţie pentru timbrele de acciz, urmează să stabilească un mecanism ce ar permite agenţilor economici epuizarea stocurilor de mărfuri cu accize aplicate emise anterior, în măsura în care să asigure proporţionalitatea interesului general urmărit prin confecţionarea timbrelor cu un grad sporit de securitate şi posibilitatea agenţilor economici de a dispune de bunuri".