Potrivit Ministerului Energiei, instituția a avut mai multe propuneri la proiectul politicii fiscale și vamale, orientate către stimularea tehnologiilor de valorificare a energiei regenerabile și, într-un final, de decarbonizare a sectorului energetic, transmite Știri.md.

Una dintre aceste propuneri ține de un grafic mai ambițios de aliniere a accizelor pentru combustibilii fosili la nivelul celor aplicate în Uniunea Europeană. Această propunere a fost respinsă, însă, de Ministerul Finanțelor, care are deja un calendar de majorare a accizelor la motorină și benzină.

De asemenea, o altă propunere a Ministerului Energiei vrea să stimuleze utilizarea de biocombustibili în transportul auto, care este responsabil de circa 35% din consumul final de energie în Republica Moldova. Mai mult, Republica Moldova are ținta de 9% în sectorul transportului pentru consum din surse regenerabile până în 2030. Astfel, Ministerul Energiei a propus scutirea de accize a amestecurilor de alcool etilic utilizate ca materii prime, mai exact în producția de biocombustibili precum bioetanolul destinat consumului în autovehicule.

O astfel de modificare ar contribui la reducerea consumului de combustibil la nivel de țară, diminuarea impactului asupra mediului prin reducerea emisiilor cu efect de seră, dar ar genera și noi locuri de muncă și ar stimula dezvoltarea sectorului de biocarburanți, sector încă neexploatat, dar cu mult potențial. În Republica Moldova se produc anual peste 20.000 de tone de bioetanol, iar acesta este practic în întregime exportat. Între timp, în 2023 au fost importate peste 907.000 de tone produse petroliere.

La nivelul continentului european, benzina are deja în componența sa 6,8% bioetanol, în Statele Unite până la 10%, iar România din 1 iunie 2023 a introdus obligația de a avea 10% bioetanol în benzină și 6,5% în motorină. Strategia Energetică a Republicii Moldova, adoptată în 2013, prevedea ca bioetanolul să constituie 6% din volumul benzinei către anul 2015 și 10% în anul 2020, obiective care nu au fost atinse.

Totodată, Ministerul Energiei a propus scutirea de impozit pe venit pentru persoanele fizice care și-au instalat panouri fotovoltaice în baza mecanismului de facturare netă. Prin scutirea de impozit se oferă un stimulent pentru cetățeni să investească în tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile. În țările UE, de exemplu în România, persoanele fizice sunt scutite de impozitul pe venit dacă instalația electrică nu depășește 27 kW. În Moldova, persoanele fizice plătesc impozit pe venit pentru energia livrată în rețea, fiind într-o situație inechitabilă față de întreprinderi, care pot amortiza investiția în panouri fotovoltaice. Astfel, această scutire ar duce la o creștere a numărului de instalații de energie solară și la reducerea emisiilor de carbon.

O altă propunere a Ministerului Energiei vizează reducerea cotei TVA până la 8% la pompele de căldură, astfel creându-se o paritate fiscală față de gazele naturale, la care se aplică o cotă similară a TVA. Pompele de căldură sunt o alternativă ecologică pentru sistemele tradiționale de încălzire, iar stimulentul fiscal va încuraja dezvoltarea unei noi piețe și electrificarea sectorului de încălzire, precum și încurajarea consumului de energie regenerabilă.