Miliarde de lei lipsesc la buget: Firmele cu restanțe fiscale uriașe

Suma este mai mare cu 30% decât volumul subvenţiilor acordate în 2024 agricultorilor, de patru ori mai mare decât a cheltuit anul trecut statul pentru protecţia mediului şi de trei ori mai mare decât costă linia electrică Vulcăneşti-Chişinău, pe care Guvernul se chinuie să o construiasă de un deceniu şi pentru care a împrumutat zeci de milioane de euro, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Proporţiile dezastrului financiar

Datele Ministerului Finanţelor arată că proporţiile problemei sunt chiar mai grave, or volumul indicat este fără penalități, amenzi şi restanțele aferente obligațiilor fiscale luate la evidență specială.

Potrivit Ministerului Finanţelor, la finele anului trecut suma totală a restanțelor agenților economici față de bugetul public era de 11,52 miliarde lei (circa 590 milioane euro), o sumă uriaşă ce depăşeşte valoarea împrumuturilor externe contractate în 2024 de către Guvernul Recean.

Este adevărat că o mare parte din această restanţă uriaşă sunt amenzi și majorări de întârziere aplicate de Fisc, dar ceva mai mult de jumătate din acesată restanţă o reprezintă datoria propriu-zisă.

Întrebarea logică este de unde şi cum s-a acumulat o astfel de datorie uriaşă. Ministerul Finanţelor nu spune nimic, în Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2024, despre cauzele acumulării unor astfel de datorii şi cine sunt datornicii. Datele publice relevă, însă, că o mare parte din aceste datorii au o vechime de circa un deceniu, adică se trag încă de pe timpul fraudei bancare.

De exemplu, la finele anului 2015 valoarea obligaţiilor fiscale restante era de 6,4 miliarde de lei, ca la finele anului 2017 să depășească 11,2 miliarde lei, iar după aceasta s-a stabilizat în jurul nivelului de 11 miliarde de lei şi la finele anului trecut să treacă de 11,5 miliarde lei.

Lista neagră a datornicilor de la Fisc

Datele oficiale arată că grosul acestor restanţe – circa 8,23 miliarde de lei – revine unor companii aflate în procedura de insolvabilitate, procedura de faliment sau procedură simplificată de faliment. Graţie faptului că Serviciul Fiscal de Stat publică periodic o „listă neagră” a companiilor aflate în procedură de insolvabilitate a căror a creanțe fiscale față de buget sunt propuse spre cesionare, este ceva mai simplu să aflăm cine sunt cei mai mari datornici.

Analiza Mold-street.com a datelor din această listă relevă o lipsă acută de eficiență în recuperarea datoriilor și în urmărirea firmelor problematice, dar şi faptul că unele dintre acestea au fost implicate în scheme de evaziune fiscală şi au avut conexiuni cu politicieni şi afacerişti dubioşi.

În prezent lista include un număr impresionat de firme – peste 2.200, dintre care însă aproape 30% au restanţe mai mici de 100.000 de lei la bugetul public, 60 – mai puţin de o mie de lei, iar 20 de companii – nici măcar o sută de lei.

Anul trecut în această listă erau menționate şi companii la care apăreau zero restanţe, lucru explicat de Fisc prin exigențe de ordin legal.

„Conform art.129, alin.(13) din Codul fiscal, restanţa reprezintă suma pe care contribuabilul era obligat să o plătească la buget ca impozit, taxă sau altă plată, dar pe care nu a plătit-o în termen, precum şi suma majorării de întârziere (penalităţii) şi/sau a amenzii. Obligația fiscală care reprezintă obiectul concilierii contractului privind amânarea sau eșalonarea stingerii obligației fiscale, încheiat conform art.180 din Codul fiscal, devine restanţă după expirarea termenului modificat în conformitate cu respectivul contract”, se arată în răspunsul SFS din octombrie 2024.

Cine sunt top 10 datornici: în special evazionişti

Datele publicate de Fisc arată că pe seama primelor 10 companii în insolvabilitate din lista Fiscului revine o datorie totală de circa 3,17 miliarde de lei, ceea ce reprezintă trei bugete anuale ale municipiului Bălţi (1,13 miliarde de lei în 2024).

Cel mai mare datornic aflat în insolvenţă este firma Saagton SRL, care are o restanţă de circa 638 milioane de lei, în creştere cu 50% comparativ cu finele anului 2019. Motivele acestei creşteri nu sunt dezvăluite, dar abia la finele anului trecut Fiscul a cerut iniţierea procedurii de insolvenţă.

Firma a fost implicată în cele mai mari operaţiuni de spălare de bani şi fraude din ultimii 15 ani, inclusiv în Laundromatul rusesc şi în furtul miliardului. Potrivit unei anchete Rise.md, în anii 2013-2014 o parte din sumele uriașe ce au circulat din Rusia în conturile a unor companii din Marea Britanie au ajuns şi pe conturile Saagton SRL.

În 2019 firma este menţionată ca parte a unui dosar de prejudiciere a bugetului de stat cu peste 220 de milioane de lei, cauza penală fiind pornită în mai 2017. În final, însă, în decizia instanţei de judecată este menţionat că firma are capital social de 5.400 lei, este deţinută de Natalia Troian din Ucraina, nu are nici un ban pe conturi şi nici active. În consecinţă, instanţa de judecată a dispus inițierea procedurii simplificate a falimentului și dizolvarea Saagton. În consecință, suma uriaşă nu va mai putea fi recuperată.

Al doilea datorinic ca mărime este Vivax-Construct SRL (asociat Nicolai Pandelia) – cu peste 600 milioane lei, depăşind cu aproape 10% bugetul raionului Cahul pentru anul trecut. Firmă este înregistrată (alături de alte câteva zeci) într-un apartament de pe strada Grădina Botanică din Chișinău și figurează în lista datornicilor încă din anul 2017. Atunci Fiscul publica periodic avize în Monitorul Oficial prin care înștiința companiile, oamenii de afaceri, fondatorii și administratorii agenților economici despre rezultatele unor controale.

Deşi deja atunci restanţa faţă de bugetul de stat se ridica la uriaşa cifră de 450 de milioane de lei, Fiscul nu a cerut insolvenţa. Vivax-Construct SRL a ajuns în insolvenţă abia în anul 2022, dar nu are de unde plăti. Litigiile din instanţe arată că această companie este conectată la alte companii cu restanţe mari la bugetul statului.

De exemplu, în anul 2018 firma Interstar Prim SRL (unic asociat Anatolii Valchiuk) obţinea în instanţă obligarea Vivax-Construct să-i achte o datorie de 233 milioane lei. De altfel, Interstar Prim are o restanţă de circa 95 milioane lei la bugetul de stat.

O altă firmă, ce ocupă locul 12 în clasamentul datornicilor la bugetul public – Mocaz SRL (unic asociat Igor Yushkov) , cu o restanţă de 127 milioane de lei, obţinea în anul 2019 o decizie de încasare de la Vivax-Construct a unei datorii de 67 de milioane de lei.

Şi Grain Groupe SRL din Bălți (la care fondator și administrator este Viorel Dolinschi), care are o restanţă istorică la bugetul de stat de 183 de milioane de lei, obţinea în octombrie 2019  o decizie în instanţă privind încasarea de la Vivax-Construct a unei datorii de 27,03 milioane de lei.

Aceste date arată că firmele cu restanţe istorice sunt în mare parte conectate şi, conform unor surse din cadrul Fiscului, au fost implicate în scheme de evaziune fiscală şi trecere în cont a unor sume de sute de milioane de lei din TVA.

Întreprinderile statului cu datorii de milioane

Există şi un număr mare de întreprinderi ale statului în insolvenţă cu restanţe istorice la bugetul statului. De exemplu, Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din Stăuceni are o restanţă de circa 37 de milioane de lei.

Întreprinderea Acva-Nord din Soroca, cel mai mare furnizor de apă potabilă şi tehnică din zona de nord a Republicii Moldova, are o restanţă de peste 22 de milioane de lei. De altfel, întreprinderea se aflată în gestiunea Agenţiei Proprietăţii Publice, este una strategică şi dacă ar fi lichidată municipiul Bălţi ar rămâne fără apă.

Fabrica de bijuterii Giuvaer, pe care statul s-a chinuit vreo câţiva ani în urmă să o privatizeze, are de restituit peste 19 milioane de lei. În lista figurează şi o duzină de Stațiuni Didactico-Experimentale din sectorul agroalimentar, aflate până nu demult în subordinea Ministerului Agricuturii, restanţele cărora la bugetul public sunt însă mult mai mici şi oscilează de la câteva sute de mii de lei la câteva milioane de lei.

Milionari ce nu achită datoriile la stat

Un grup separat ar putea constitui companii ale unor influenţi oameni de afaceri. De exemplu, firma Ozi Grup SRL (afiliată grupului Ascom al milionarului Anatol Stati) are restanţe istorice de peste 21 de milioane de lei, iar Vila Demetra (care deţine palatul luxos de la periferia Chişinăului al familiei Stati) are de achitat vreo două milioane de lei.

Molint Grup, o companie care a făcut parte din așa-numitul ShorHolding – grup de companii afiliate familiei fostului primar de Orhei, Ilan Şor– a fost implicată în tranzacții și operațiuni atât din „Laundromatul rusesc”, cât și din „Furtul miliardului”, și are o restanţă de circa 458 de milioane de lei. Potrivit Rise.md, Molint Grup a fost fondată în anul 2005 chiar de Ilan Șor. Pe parcursul anilor firma a avut printre asociați o companie deținută de Gabriel Stati, fiul milionarului Anatol Stati, cât și pe Ion Cojocaru, șoferul lui Șor.

Totodată, firma a figurat asociată în alte companii din ShorHolding, inclusiv: Dufremol SRL și Ghermivali SRL. Dufremol SRL până în 2019 a deținut o rețea de duty-free-uri și a fost una dintre afacerile principale ale familiei fostului primar de Orhei. Ghermivali SRL urma să fie folosită de Șor pentru construcția, în Codrii de lângă satul Ivancea, raionul Orhei, a complexului denumit „Shor Holding Residence”.

Molint Grup apare și în verdictul de condamnare la nouă ani de închisoare a fostului premier Vlad Filat, unde este prezentată drept beneficiară a unor credite de circa 7,2 milioane de dolari și 2,5 milioane de lei, luate de la una dintre cele trei bănci implicate direct în „Furtul miliardului”.

În 2015, administratoare și unică asociată a Molint Grup a devenit Halyna Klymenko, o ucraineancă care avea același statut și la alte câteva companii ce au făcut parte din ShorHolding. Începând cu același an 2015, Molint Grup a devenit inactivă și nu a mai prezentat rapoarte financiare.

Un raport de audit al Curții de Conturi a constatat că, la finele anului 2019, compania avea obligații fiscale restante la bugetul de stat de circa 458 milioane lei. În lista datornicilor mai sunt şi alte companii ale olgarhului fugar.

Ce constata Curtea de Conturi

Curtea de Conturi atesta, încă în anul 2018, lacune în legislație, „în special, lipsa unor pârghii care pot fi aplicate în cadrul procesului de insolvabilitate în privința încasării obligațiilor curente, care şi ar genera un grad redus de colectare la BPN a plăților”.

Totodată, se invocau şi „discordanțe între prevederile unor norme din Codul fiscal, care generează interpretări distincte și situații neclare cu referire la statutul și evidența obligațiilor fiscale aferente contribuabililor în procedură de insolvabilitate, fapt care prezintă un risc asupra raportării de către SFS a restanței reale la BPN”. Pe de altă parte, auditul constata că, deseori, restanţa era umflată artificial chiar de către Fisc.

S-a depistat că în unele cazuri contribuabilii înregistrează la plățile de bază restanțe minore – de doar 300-900 lei, iar la penalitățile aplicate de Fisc – restanţe de milioane lei.

De menționat că, de la 1 ianuarie 2025, au fost eliminate restricțiile privind executarea silită a obligațiilor fiscale restante ale contribuabililor care se află în procedură de lichidare (dizolvare). Astfel, potrivit Ministerului Finanţelor, acum recuperarea forțată a acestor obligații se va efectua în modul general stabilit de legislația fiscală, ceea ce a accelerat procesul de lichidare a întreprinderilor în insolvenţă. Mai rău este cu recuperarea restanţelor de miliarde...