Mai multă motorină, mai puțină benzină: Cum au evoluat importurile de carburanți

După reluarea confruntărilor militare pe 28 februarie între Iran, Statele Unite și Israel, piețele internaționale de energie au reacționat rapid, iar efectele s-au resimțit și în regiune, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Conform datelor Serviciului Vamal, în perioada 2–15 martie, Republica Moldova a importat circa 26.700 de tone de motorină, cu aproape 16% mai mult decât în perioada 16 februarie–1 martie, în timp ce importurile de benzină au scăzut cu aproape 26%, ajungând la 6.690 de tone.

Datele zilnice arată că motorina a fost livrată frecvent în cantități de peste 2.000 de tone, cu vârfuri de peste 3.000 de tone, în timp ce benzina a înregistrat majoritatea livrărilor sub 600 de tone. Pe 16 martie, au intrat în țară aproape 2.200 de tone de benzină și 2.150 de tone de motorină. Ministerul Energiei a precizat că stocurile actuale asigură aproximativ 21 de zile de consum pentru benzină și peste 30 de zile pentru motorină.

Prețurile la pompă au crescut rapid în aceeași perioadă. Benzina s-a scumpit de la 23,75 la 27,18 lei/litru, iar motorina de la 20,72 la 27,65 lei/litru, influențate de majorarea prețului petrolului și de riscurile legate de transportul prin Strâmtoarea Ormuz.

Citește și: Cu cât a crescut prețul de import al motorinei de la începutul războiului din Iran

Pe lângă contextul extern, importurile au fost influențate și de factori logistici și sezonieri. În februarie, oprirea pentru mentenanță a rafinăriei Petromidia din România a redus temporar livrările de motorină, iar consumul primăvăratic de motorină este în mod tradițional cu aproximativ 10% mai mic decât media anuală. În cazul benzinei, nivelul ridicat al stocurilor și consumul redus au determinat scăderea importurilor.

Reprezentanții agricultorilor au ridicat însă semne de întrebare privind distribuția motorinei, semnalând că fermierii au întâmpinat dificultăți în aprovizionare. Alexandr Slusari, director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, a sugerat că deficitul ar fi putut fi unul artificial, creat pentru creșterea prețurilor.

Pentru a preveni riscurile generate de volatilitatea piețelor internaționale, Guvernul a instituit, la 4 martie, starea de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile. Printre măsurile preventive se numără limitarea exportului de produse petroliere, interzicerea reexportului carburanților și prioritizarea consumului intern, stocurile acoperind cel puțin 30 de zile de consum.