25 noiembrie, 16:14
4
1 875

Ioniță: Achitarea datoriilor către Gazprom din buget, o greșeală gravă

25 noiembrie, 16:14
4
1 875

Expertul economic Veaceslav Ioniţă consideră că autorităţile comit o greşeală gravă alocând resurse financiare de la buget pentru achitarea datoriilor curente ale Moldovei faţă de Gazprom.

Ioniță: Achitarea datoriilor către Gazprom din buget, o greșeală gravăfoto: fb.com/ionita.md

Potrivit Infotag, despre aceasta el a vorbit, miercuri seară, în cadrul emisiunii "Punctul pe Azi" de la TVR Moldova, transmite Știri.md.

"Am un fel de deja-vu din 2014, când au scos şi bani din buget şi au vorbit despre interesele oamenilor. Este necesară o anchetă pentru a stabili cum ar fi putut Moldova să nu reînnoiască contractul cu Gazprom.

Ne-am trezit într-o situaţie în care plătim pentru gaze, chiar şi după noua formulă, mai mult cu 350 de dolari per o mie de metri cubi de gaz.

În plus, s-a format o datorie nejustificată din cauza absenţei unui acord cu Gazprom. Întârzierea a fost deliberată sau neintenţionată, dar această greşeală ne-a costat cel puţin 37 de milioane de dolari (diferenţa de preţ la gaz în octombrie - "I.")", a declarat Ioniţă.

Potrivit lui, "aceşti bani - jumătate din suma de 1,4 miliarde de lei, pe care Guvernul a decis să o aloce de la bugetul de stat în condiţii neclare - sunt rezultatul unei greşeli a autorităţilor".

El crede că propunerea Guvernului, care urmează să fie aprobată de Parlament joi, este una extrem de proastă.

"A da 75 de milioane de dolari unei companii cu o reputaţie proastă şi cu datorii este o decizie greşită. Este necesar să aflăm de unde au venit aceste datorii, cum s-au format, cine nu a plătit, cum au fost gestionate. Decizia de a aloca bani de la buget este cea mai proastă dintre toate deciziile posibile", a subliniat expertul.

În opinia sa, autorităţile ar fi trebuit să fie mai prompte, să acţioneze cu promptitudine pentru a rezolva problema înainte de 22 noiembrie şi să nu apeleze la soluţii de urgenţă.

"Guvernul ar fi putut oferi o garanţie tarifară că tariful va fi ajustat în viitor. Cu această garanţie, Moldovagaz ar împrumuta fonduri de pe pieţele financiare pentru achitarea datoriilor. Acest lucru ar fi trebuit făcut acum două săptămâni. Doar deciziile ineficiente, proaste pot fi luate în 24 de ore. În opinia mea, aceasta este o abordare copilărească", a spus Ioniţă.

Ministrul Finanţelor, Dumitru Budianschi, a precizat că Guvernul nu alocă bani către Moldovagaz, ci împrumută bani companiei de stat Termoelectrica, care se angajează să restituie banii împrumutaţi.

"Energocom va transfera aceşti bani către Termoelectrica, care îşi va achita o parte din datoria faţă de Moldovagaz. Şi apoi aceşti bani vor fi returnaţi la buget. Şi aceasta nu va fi protecţie financiară de la stat, ci un împrumut cu condiţia să fie rambursat.

Pentru a face acest lucru, vom veni în Parlament pentru a modifica bugetul de stat astfel încât această sumă să fie plătită. De fapt, suma a fost alocată în timpul stării de urgenţă, iar acum mergem cu o modificare a Legii bugetului de stat pentru a pune în aplicare decizia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale", a spus Budianschi.

În replică, Ioniţă a spus că "în primul rând ar fi necesar să aflăm cum s-a format această datorie de la Termoelectrica".

"Toţi consumatorii au plătit Termoelectrica pentru căldură, dar compania nu a plătit către Moldovagaz. Unde s-au dus banii? Răspunsul la această întrebare ar trebui să-l caute procurorii, pentru ei este mult de lucru", a concluzionat Ioniţă.

Potrivit Infotag, despre aceasta el a vorbit, miercuri seară, în cadrul emisiunii "Punctul pe Azi" de la TVR Moldova, transmite Știri.md.

"Am un fel de deja-vu din 2014, când au scos şi bani din buget şi au vorbit despre interesele oamenilor. Este necesară o anchetă pentru a stabili cum ar fi putut Moldova să nu reînnoiască contractul cu Gazprom.

Ne-am trezit într-o situaţie în care plătim pentru gaze, chiar şi după noua formulă, mai mult cu 350 de dolari per o mie de metri cubi de gaz.

În plus, s-a format o datorie nejustificată din cauza absenţei unui acord cu Gazprom. Întârzierea a fost deliberată sau neintenţionată, dar această greşeală ne-a costat cel puţin 37 de milioane de dolari (diferenţa de preţ la gaz în octombrie - "I.")", a declarat Ioniţă.

Potrivit lui, "aceşti bani - jumătate din suma de 1,4 miliarde de lei, pe care Guvernul a decis să o aloce de la bugetul de stat în condiţii neclare - sunt rezultatul unei greşeli a autorităţilor".

El crede că propunerea Guvernului, care urmează să fie aprobată de Parlament joi, este una extrem de proastă.

"A da 75 de milioane de dolari unei companii cu o reputaţie proastă şi cu datorii este o decizie greşită. Este necesar să aflăm de unde au venit aceste datorii, cum s-au format, cine nu a plătit, cum au fost gestionate. Decizia de a aloca bani de la buget este cea mai proastă dintre toate deciziile posibile", a subliniat expertul.

În opinia sa, autorităţile ar fi trebuit să fie mai prompte, să acţioneze cu promptitudine pentru a rezolva problema înainte de 22 noiembrie şi să nu apeleze la soluţii de urgenţă.

"Guvernul ar fi putut oferi o garanţie tarifară că tariful va fi ajustat în viitor. Cu această garanţie, Moldovagaz ar împrumuta fonduri de pe pieţele financiare pentru achitarea datoriilor. Acest lucru ar fi trebuit făcut acum două săptămâni. Doar deciziile ineficiente, proaste pot fi luate în 24 de ore. În opinia mea, aceasta este o abordare copilărească", a spus Ioniţă.

Ministrul Finanţelor, Dumitru Budianschi, a precizat că Guvernul nu alocă bani către Moldovagaz, ci împrumută bani companiei de stat Termoelectrica, care se angajează să restituie banii împrumutaţi.

"Energocom va transfera aceşti bani către Termoelectrica, care îşi va achita o parte din datoria faţă de Moldovagaz. Şi apoi aceşti bani vor fi returnaţi la buget. Şi aceasta nu va fi protecţie financiară de la stat, ci un împrumut cu condiţia să fie rambursat.

Pentru a face acest lucru, vom veni în Parlament pentru a modifica bugetul de stat astfel încât această sumă să fie plătită. De fapt, suma a fost alocată în timpul stării de urgenţă, iar acum mergem cu o modificare a Legii bugetului de stat pentru a pune în aplicare decizia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale", a spus Budianschi.

În replică, Ioniţă a spus că "în primul rând ar fi necesar să aflăm cum s-a format această datorie de la Termoelectrica".

"Toţi consumatorii au plătit Termoelectrica pentru căldură, dar compania nu a plătit către Moldovagaz. Unde s-au dus banii? Răspunsul la această întrebare ar trebui să-l caute procurorii, pentru ei este mult de lucru", a concluzionat Ioniţă.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

8 decembrie, 12:52
2
164

În 2022 va fi efectuat un audit public extern în domeniul gazelor naturale

8 decembrie, 12:52
2
164

Curtea de Conturi va face în 2022 un audit public extern în domeniul gazelor naturale.

În 2022 va fi efectuat un audit public extern în domeniul gazelor naturaleFoto: IPN

Comisia de control al finanțelor publice a aprobat, în unanimitate, raportul la proiectul de lege respectiv și îl va înainta pentru examinare în plenul Legislativului, transmite Știri.md.

Misiunea de audit va fi efectuată cu derogare de la prevederile Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi și Legii privind societățile pe acțiuni care stabilește că auditul poate fi efectuat la entitatea de interes public și la societatea în care cota statului depășește 50% din capitalul social. 

Or, cota statului în capitalul social al unor astfel de întreprinderi este sub 50% și în prezent Curtea este limitată în efectuarea unui audit public extern.

Auditul ar urma să fie efectuat asupra activității societăților comerciale și entităților din domeniul gazelor naturale sub aspectul conformității activităților și tranzacțiilor financiare ale acestora cu normele legale.

Misiunea de audit va fi efectuată cu derogare de la prevederile Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi și Legii privind societățile pe acțiuni care stabilește că auditul poate fi efectuat la entitatea de interes public și la societatea în care cota statului depășește 50% din capitalul social.  

Deoarece cota statului în capitalul social al unor astfel de întreprinderi este sub 50%, în prezent Curtea de Conturi este limitată în efectuarea unui audit public extern.

În prezentarea proiectului, vicepreședintele Comisiei de control al finanțelor publice, Artur Mija, a explicat că necesitatea acordării Curții de Conturi a competențelor efectuării misiunii de audit la societățile comerciale din domeniul gazelor naturale rezidă în importanța majoră a acestui domeniu pentru economia țării și bunăstarea cetățenilor. În 30 de ani în Republica Moldova nu a fost realizat vreun audit public extern în acest domeniu, a subliniat deputatul.

Președintele Comisiei de control al finanțelor publice, Tatiana Cunețchi, a atras atenția asupra resurselor necesare pentru efectuarea de către Curtea de Conturi a auditului public extern în domeniul gazelor naturale, menționând totodată importanța continuării misiunilor de audit în cadrul altor entități.

Comisia de control al finanțelor publice a aprobat, în unanimitate, raportul la proiectul de lege respectiv și îl va înainta pentru examinare în plenul Legislativului, transmite Știri.md.

Misiunea de audit va fi efectuată cu derogare de la prevederile Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi și Legii privind societățile pe acțiuni care stabilește că auditul poate fi efectuat la entitatea de interes public și la societatea în care cota statului depășește 50% din capitalul social. 

Or, cota statului în capitalul social al unor astfel de întreprinderi este sub 50% și în prezent Curtea este limitată în efectuarea unui audit public extern.

Auditul ar urma să fie efectuat asupra activității societăților comerciale și entităților din domeniul gazelor naturale sub aspectul conformității activităților și tranzacțiilor financiare ale acestora cu normele legale.

Misiunea de audit va fi efectuată cu derogare de la prevederile Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi și Legii privind societățile pe acțiuni care stabilește că auditul poate fi efectuat la entitatea de interes public și la societatea în care cota statului depășește 50% din capitalul social.  

Deoarece cota statului în capitalul social al unor astfel de întreprinderi este sub 50%, în prezent Curtea de Conturi este limitată în efectuarea unui audit public extern.

În prezentarea proiectului, vicepreședintele Comisiei de control al finanțelor publice, Artur Mija, a explicat că necesitatea acordării Curții de Conturi a competențelor efectuării misiunii de audit la societățile comerciale din domeniul gazelor naturale rezidă în importanța majoră a acestui domeniu pentru economia țării și bunăstarea cetățenilor. În 30 de ani în Republica Moldova nu a fost realizat vreun audit public extern în acest domeniu, a subliniat deputatul.

Președintele Comisiei de control al finanțelor publice, Tatiana Cunețchi, a atras atenția asupra resurselor necesare pentru efectuarea de către Curtea de Conturi a auditului public extern în domeniul gazelor naturale, menționând totodată importanța continuării misiunilor de audit în cadrul altor entități.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
7 decembrie, 18:24
3
1 187

Gazprom ar putea pierde monopolul privind exporturile de gaze în Europa

7 decembrie, 18:24
3
1 187

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat grupului petrolier Rosneft să prezinte, până în luna martie, un proiect referitor la livrarea de gaze naturale Europei, un monopol deţinut în prezent de grupul Gazprom, transmite AFP.

Gazprom ar putea pierde monopolul privind exporturile de gaze în EuropaFoto: BBC

Potrivit agenţiei Interfax, liderul de la Kremlin a ordonat Guvernului ca, împreună cu Rosneft şi Gazprom, să prezinte până la 1 martie 2022 un proiect pilot, conform căruia, Rosneft ar urma să livreze Europei zece miliarde de metri cubi de gaze naturale. Principalul obstacol care stă în calea eventualelor exporturi de gaze ale Rosneft spre Europa este faptul că, potrivit legislaţiei ruseşti, Gazprom are monopol pentru exporturile de gaze prin conducte din Rusia, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

Alţi producători ruşi de gaze, cum este Novatek, pot să exporte gaze sub formă de gaze lichefiate, dar Gazprom este singura companie care în prezent poate să exporte gaze prin conducte.

Întrebat cu privire la acest subiect, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns că “acest subiect este în curs de elaborare la nivelul Guvernului”.

Grupul Rosneft (la care compania britanică BP deţine o participaţie de aproape 20%) este cel mai mare producător de petrol din Rusia. Igor Sechin, directorul general Rosneft şi un apropiat al lui Vladimir Putin, a cerut în repetate rânduri preşedintelui Rusiei să ridice monopolul de care beneficiază Gazprom cu privire la livrările de gaze prin gazoducte prin Europa.

Europa, care depinde de Rusia pentru o treime din aprovizionarea cu gaze naturale, se confruntă de mai multe luni cu o creştere explozivă a preţurilor la gaze naturale pe fondul cererii crescute apărute odată cu relansarea economică după pandemia de COVID-19. 

Chiar dacă Gazprom îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale faţă de Europa, grupul rus nu îşi umple gazoductele la capacitate maximă. Unele state europene au dat vina pe Rusia pentru creşterea preţurilor la gaze, acuzând Moscova că vrea astfel să accelereze punerea în serviciu a gazoductului Nord Stream 2.

Accesul Rosneft la gazoductele Gazprom ar permite Rusiei să se conformeze cu directivele europene din domeniul energiei, conform cărora, furnizorii energetici ai Europei nu pot controla simultan produsele livrate, cât şi infrastructura de livrare. 

Această condiţie reprezintă un obstacol pentru Gazprom, care depinde în special de o aprobare venită de la Autoritatea de reglementare din Germania pentru a putea pune în serviciu gazoductul Nord Stream 2.

Potrivit agenţiei Interfax, liderul de la Kremlin a ordonat Guvernului ca, împreună cu Rosneft şi Gazprom, să prezinte până la 1 martie 2022 un proiect pilot, conform căruia, Rosneft ar urma să livreze Europei zece miliarde de metri cubi de gaze naturale. Principalul obstacol care stă în calea eventualelor exporturi de gaze ale Rosneft spre Europa este faptul că, potrivit legislaţiei ruseşti, Gazprom are monopol pentru exporturile de gaze prin conducte din Rusia, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

Alţi producători ruşi de gaze, cum este Novatek, pot să exporte gaze sub formă de gaze lichefiate, dar Gazprom este singura companie care în prezent poate să exporte gaze prin conducte.

Întrebat cu privire la acest subiect, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns că “acest subiect este în curs de elaborare la nivelul Guvernului”.

Grupul Rosneft (la care compania britanică BP deţine o participaţie de aproape 20%) este cel mai mare producător de petrol din Rusia. Igor Sechin, directorul general Rosneft şi un apropiat al lui Vladimir Putin, a cerut în repetate rânduri preşedintelui Rusiei să ridice monopolul de care beneficiază Gazprom cu privire la livrările de gaze prin gazoducte prin Europa.

Europa, care depinde de Rusia pentru o treime din aprovizionarea cu gaze naturale, se confruntă de mai multe luni cu o creştere explozivă a preţurilor la gaze naturale pe fondul cererii crescute apărute odată cu relansarea economică după pandemia de COVID-19. 

Chiar dacă Gazprom îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale faţă de Europa, grupul rus nu îşi umple gazoductele la capacitate maximă. Unele state europene au dat vina pe Rusia pentru creşterea preţurilor la gaze, acuzând Moscova că vrea astfel să accelereze punerea în serviciu a gazoductului Nord Stream 2.

Accesul Rosneft la gazoductele Gazprom ar permite Rusiei să se conformeze cu directivele europene din domeniul energiei, conform cărora, furnizorii energetici ai Europei nu pot controla simultan produsele livrate, cât şi infrastructura de livrare. 

Această condiţie reprezintă un obstacol pentru Gazprom, care depinde în special de o aprobare venită de la Autoritatea de reglementare din Germania pentru a putea pune în serviciu gazoductul Nord Stream 2.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
7 decembrie, 15:46
0
297

Expert: Agricultura va înregistra o creștere de 40 de miliarde de lei

7 decembrie, 15:46
0
297

Agricultura în acest an continuă să uimească, iar producția agricolă globală va depăși 40 de miliarde de lei.

Expert: Agricultura va înregistra o creștere de 40 de miliarde de leiFoto: zdg.md

Despre aceasta scrie pe blogul său expertul economic din cadrul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, transmite Știri.md.

"Agricultura Moldovei, datorită condițiilor climaterice favorabile, conjuncturii internaționale benefice, dar nu în ultimul rând și datorită investițiilor din ultimii ani, în acest an va înregistra o creștere spectaculoasă și, conform estimărilor mele, va depăși ușor nivelul de 40 de miliarde de lei.

Amintim că seceta și pandemia de anul trecut au provocat cel mai mare declin în producția agricolă din Moldova din toată perioada de existență a agriculturii organizate.

Pentru o înțelegere mai bună a fenomenelor, am elaborat un model care ne permite să comparăm datele în timp. Astfel, am estimat volumul producției agricole globale în Moldova pentru ultimii 70 de ani la valoarea și prețurile de astăzi. Pentru ușurarea comparabilității până în 1991 este estimată producția agricolă globală doar pe malul drept al Nistrului.

Totodată, am considerat extrem de important să împart agricultura în cea organizată și cea individuală. Declinul agriculturii din Moldova, începând cu anul 1985, s-a datorat în cea mai mare parte declinului și falimentării gospodăriilor agricole mari, care asigurau circa 85% din toată producția agricolă.

În anii care au urmat, producția agricolă în gospodăriile individuale a dominat producția din Moldova. Însă trebuie să spunem că această producție, de fapt, era o agricultură naturală, de subzistență și nu însemna o agricultură performantă cu tehnologii moderne, care să permită un trai decent celor care o practică.

După 25 de ani de dominație a producției individuale, anul acesta avem o schimbare de situație, când producția gospodăriilor agricole mare, cel mai probabil, va depăși ca volum producția individuală. Este un început de restabilire a agriculturii ca ramură economică, dar nu ca activitate de subzistență a celor mai săraci oameni de la țară", explică Ioniță.

Despre aceasta scrie pe blogul său expertul economic din cadrul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, transmite Știri.md.

"Agricultura Moldovei, datorită condițiilor climaterice favorabile, conjuncturii internaționale benefice, dar nu în ultimul rând și datorită investițiilor din ultimii ani, în acest an va înregistra o creștere spectaculoasă și, conform estimărilor mele, va depăși ușor nivelul de 40 de miliarde de lei.

Amintim că seceta și pandemia de anul trecut au provocat cel mai mare declin în producția agricolă din Moldova din toată perioada de existență a agriculturii organizate.

Pentru o înțelegere mai bună a fenomenelor, am elaborat un model care ne permite să comparăm datele în timp. Astfel, am estimat volumul producției agricole globale în Moldova pentru ultimii 70 de ani la valoarea și prețurile de astăzi. Pentru ușurarea comparabilității până în 1991 este estimată producția agricolă globală doar pe malul drept al Nistrului.

Totodată, am considerat extrem de important să împart agricultura în cea organizată și cea individuală. Declinul agriculturii din Moldova, începând cu anul 1985, s-a datorat în cea mai mare parte declinului și falimentării gospodăriilor agricole mari, care asigurau circa 85% din toată producția agricolă.

În anii care au urmat, producția agricolă în gospodăriile individuale a dominat producția din Moldova. Însă trebuie să spunem că această producție, de fapt, era o agricultură naturală, de subzistență și nu însemna o agricultură performantă cu tehnologii moderne, care să permită un trai decent celor care o practică.

După 25 de ani de dominație a producției individuale, anul acesta avem o schimbare de situație, când producția gospodăriilor agricole mare, cel mai probabil, va depăși ca volum producția individuală. Este un început de restabilire a agriculturii ca ramură economică, dar nu ca activitate de subzistență a celor mai săraci oameni de la țară", explică Ioniță.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
7 decembrie, 06:34
2
283

Popescu: Contractul cu Gazprom nu ne împiedică să implementăm Pachetul III Energetic

7 decembrie, 06:34
2
283

A fost pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când Guvernul a negociat cu Gazprom de pe o poziție avantajoasă, țara fiind capabilă să procure gaz din surse alternative.

Popescu: Contractul cu Gazprom nu ne împiedică să implementăm Pachetul III EnergeticFoto: știri.md

O spune vicepremierul Nicu Popescu, potrivit căruia contractul cu Gazprom nu împiedică Republica Moldova să implementeze unele prevederi ale Pachetului III Energetic privind liberalizarea pieței energetice, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, respinge ideea agreării unor condiții politice sau geopolitice cu Federația Rusă prin semnarea contractului cu Gazprom. Oficialul spune că toate angajamentele asumate de Republica Moldova în fața concernului rus se regăsesc în Protocolul anexat contractului, document făcut public de către Guvernul de la Chișinău.

„În protocol nu există condiții geopolitice, dar anumite acțiuni pe care trebuie să le întreprindem nu sunt neapărat de ordin economic sau financiar. Organizarea comisiei interguvernamentale nu este o solicitare financiară, este un angajament pe care trebuie să-l îndeplinească două Guverne. Angajamentul privind nereformatarea, nerestructurarea imediată a Moldovagaz presupune și schimbări legislative, în legea cu privire la gazele naturale. Angajamentul privind implementarea Pachetului III Energetic a fost amânat de mai multe ori, și anterior amânarea s-a făcut din același motiv, ca și în acest an, adică lipsa unor surse alternative de gaz și acest lucru ne-a constrâns acțiunile”, a spus Nicu Popescu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit protocolului semnat cu Gazprom, Republica Moldova se angajează să se abțină de la restructurarea Moldovagaz, până la achitarea integrală a datoriilor acumulate de malul drept. În același document, Republica Moldova se angajează să asigure realizarea unui audit internațional care va demonstra cum s-au acumulat datoriile Moldovagaz.

„De anul viitor urmează să vedem cum navigăm spre implementarea Pachetului III, pentru că nerestructurarea Moldovagaz nu presupune faptul că Republica Moldova nu poate deloc implementa prevederi legate de liberalizarea pieței. Există măsuri de fortificare, îmbunătățire a securității energetice care nu au fost întreprinse până acum, dar care pot fi făcute fără restructurarea imediată a Moldovagaz. A fost pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când Guvernul a negociat cu Gazprom de pe poziția în care găsise modelul practic de achiziționare a gazului din alte surse”, a mai spus Nicu Popescu.

Contractul de achiziție a gazului a fost semnat cu concernul rus Gazprom pentru o perioadă de 5 ani. Potrivit documentului, Republica Moldova se angajează să achite la data de 20 a fiecărei luni atât plata pentru consumul lunii precedente, cât și 50% din plata în avans pentru luna curentă.

O spune vicepremierul Nicu Popescu, potrivit căruia contractul cu Gazprom nu împiedică Republica Moldova să implementeze unele prevederi ale Pachetului III Energetic privind liberalizarea pieței energetice, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, respinge ideea agreării unor condiții politice sau geopolitice cu Federația Rusă prin semnarea contractului cu Gazprom. Oficialul spune că toate angajamentele asumate de Republica Moldova în fața concernului rus se regăsesc în Protocolul anexat contractului, document făcut public de către Guvernul de la Chișinău.

„În protocol nu există condiții geopolitice, dar anumite acțiuni pe care trebuie să le întreprindem nu sunt neapărat de ordin economic sau financiar. Organizarea comisiei interguvernamentale nu este o solicitare financiară, este un angajament pe care trebuie să-l îndeplinească două Guverne. Angajamentul privind nereformatarea, nerestructurarea imediată a Moldovagaz presupune și schimbări legislative, în legea cu privire la gazele naturale. Angajamentul privind implementarea Pachetului III Energetic a fost amânat de mai multe ori, și anterior amânarea s-a făcut din același motiv, ca și în acest an, adică lipsa unor surse alternative de gaz și acest lucru ne-a constrâns acțiunile”, a spus Nicu Popescu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit protocolului semnat cu Gazprom, Republica Moldova se angajează să se abțină de la restructurarea Moldovagaz, până la achitarea integrală a datoriilor acumulate de malul drept. În același document, Republica Moldova se angajează să asigure realizarea unui audit internațional care va demonstra cum s-au acumulat datoriile Moldovagaz.

„De anul viitor urmează să vedem cum navigăm spre implementarea Pachetului III, pentru că nerestructurarea Moldovagaz nu presupune faptul că Republica Moldova nu poate deloc implementa prevederi legate de liberalizarea pieței. Există măsuri de fortificare, îmbunătățire a securității energetice care nu au fost întreprinse până acum, dar care pot fi făcute fără restructurarea imediată a Moldovagaz. A fost pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când Guvernul a negociat cu Gazprom de pe poziția în care găsise modelul practic de achiziționare a gazului din alte surse”, a mai spus Nicu Popescu.

Contractul de achiziție a gazului a fost semnat cu concernul rus Gazprom pentru o perioadă de 5 ani. Potrivit documentului, Republica Moldova se angajează să achite la data de 20 a fiecărei luni atât plata pentru consumul lunii precedente, cât și 50% din plata în avans pentru luna curentă.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
6 decembrie, 18:21
12
2 169

Ioniță explică printr-un banc de ce sistemul economic al URSS s-a ruinat

6 decembrie, 18:21
12
2 169

„Explicația cea mai clară a fenomenului colapsului economic și organizațional al URSS ține de „costurile informaționale foarte mari” – în sensul că totul era hipercentralizat. ”

Ioniță explică printr-un banc de ce sistemul economic al URSS s-a ruinatFoto: ipn.md

„Un banc spune că în Uniunea Sovietică era un minister al căilor ferate dus și un minister al căilor ferate întors. Se încerca de a controla totul.

Luați Strategia Uniunii Sovietice din 1986 și veți vedea că acolo e scris pentru anul 2020 – cât unt va mânca fiecare om, câte cuie vor fi cumpărate și aceasta nu era o glumă, totul era coordonat. 

Ei credeau că ființa umană poate fi descifrată până în cele mai mici detalii”, a menționat Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS „Viitorul”, în cadrul dezbaterii IPN cu genericul „30 de ani fără URSS: de ce a dispărut, de ce mai „trăiește?”, transmite Știri.md.

„Omul nu poate fi programat și atunci când toată Uniunea Sovietică a lucrat pentru crearea unui sistem unic, costurile informaționale, de luare a deciziilor, costurile neluării deciziilor erau atât de mari, încât sistemul a colapsat”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, după trecerea a 30 de ani, se poate recunoaște că în perioada sovietică crescuse volumul producției agricole – de trei ori în 30 de ani.

Construcția spațiului locativ a crescut. 

„A fost un progres care trebuie recunoscut. Însă toate aceste lucruri au fost într-un sistem care la început uimea toată lumea, iar pe final toată lumea a fost uimită cât de tare s-a prăbușit. Acel sistem s-a dovedit falimentar în comparație cu restul (sistemul capitalist, n.r.).

Omul nu poate fi făcut robot, omul este o ființă vie, cu emoții. Cât lucrurile mergeau bine – salariile și pensiile creșteau, poporul sovietic era gata să plătească costul faptului că nu avea libertate.

Căci oamenii simțeau că nu au libertate. După 1985-1986, când în magazine totul dispăruse, când nu mai era nimic, atunci oamenii s-au întrebat: De ce suferim toate acestea? Astfel, s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat (prăbușirea URSS, n.r.).

Expertul a descifrat și baza socială a nostalgiei după URSS din zilele noastre, care „este foarte mare”.

El s-a referit la oamenii care acum sunt în vârstă, iar în perioada sovietică erau tineri. Aceștia își amintesc de protecția socială care exista atunci.

„Noi doar acum am ajuns la nivelul pensiei care a fost în Uniunea Sovietică. Deci, omul spune: eu atunci eram protejat. Dar pensia, ca mărime, nu-i totul. Omul este o ființă socială.

Nu contează doar cât are el, ci și cât are în comparație cu alții. 1.500 de euro în Italia te fac să te simți prost, chiar dacă îți permit să poți să cumperi mai mult; în Moldova te fac să te simți bine din cauză că statutul tău social, în comparație cu alții, este mai ridicat”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Expertul a menționat că în perioada sovietică pensionarii aveau un statut social mult mai înalt în comparație cu cel al pensionarilor de acum.

„Pensia medie raportată la salariul mediu era în Uniunea Sovietică de peste 40% și ajungea la 50-60%. Statutul omului în vârstă era unul cu demnitate. Organizația Mondială a Muncii spune că omul trebuie să-și ducă cu demnitate bătrânețea, iar pentru aceasta trebuie să-i dai minimum 40% din veniturile lui ratate.

Noi acum suntem la sub 30% – am fost și la nivelul de 20-28%. Nu este de ajuns că pensionarul este sărac, dar în raport cu restul membrilor societății el este marginalizat, este dat la periferia societății”, a remarcat Veaceslav Ioniță.

El afirmă că, în cei 30 de ani de Independență, autoritățile Republicii Moldova s-au gândit la pensionari doar de trei ori: în 2001, când s-a făcut o majorare mai substanțială, în 2009 și acum, în 2021.

„O dată la 10 ani ne aducem aminte de pensionari. Dacă nu era suportul de pensie minimă de 2.000 de lei, atunci nivelul din 1985 îl atingeam în 2022 sau în 2023. Această creștere a bunăstării este doar dintr-un efort enorm al guvernării.

Dar comparativ cu restul societății, pensionarii rămân marginalizați și, din păcate, în cel mai bun caz, dacă Moldova se va angaja să execute Convenția Mondială a Muncii la capitolul 40% din veniturile ratate – să dăm o viață decentă pensionarilor – noi, în cel mai ideal caz, putem ajunge în vreo 15 ani (la nivelul dorit, n.r.).

Acum, Republica Moldova nici nu vrea măcar să discute acest angajament. Iar aceasta, fără să vreți, este o sursă care alimentează nostalgia după URSS”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Dezbaterea publică la tema „30 de ani fără URSS: de ce a dispărut, de ce mai „trăiește?”, organizată de IPN, a fost ediția a 216-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Abonează-te la Știri.md pe Telegram pentru a afla rapid noutățile: https://t.me/stirimd

„Un banc spune că în Uniunea Sovietică era un minister al căilor ferate dus și un minister al căilor ferate întors. Se încerca de a controla totul.

Luați Strategia Uniunii Sovietice din 1986 și veți vedea că acolo e scris pentru anul 2020 – cât unt va mânca fiecare om, câte cuie vor fi cumpărate și aceasta nu era o glumă, totul era coordonat. 

Ei credeau că ființa umană poate fi descifrată până în cele mai mici detalii”, a menționat Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS „Viitorul”, în cadrul dezbaterii IPN cu genericul „30 de ani fără URSS: de ce a dispărut, de ce mai „trăiește?”, transmite Știri.md.

„Omul nu poate fi programat și atunci când toată Uniunea Sovietică a lucrat pentru crearea unui sistem unic, costurile informaționale, de luare a deciziilor, costurile neluării deciziilor erau atât de mari, încât sistemul a colapsat”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, după trecerea a 30 de ani, se poate recunoaște că în perioada sovietică crescuse volumul producției agricole – de trei ori în 30 de ani.

Construcția spațiului locativ a crescut. 

„A fost un progres care trebuie recunoscut. Însă toate aceste lucruri au fost într-un sistem care la început uimea toată lumea, iar pe final toată lumea a fost uimită cât de tare s-a prăbușit. Acel sistem s-a dovedit falimentar în comparație cu restul (sistemul capitalist, n.r.).

Omul nu poate fi făcut robot, omul este o ființă vie, cu emoții. Cât lucrurile mergeau bine – salariile și pensiile creșteau, poporul sovietic era gata să plătească costul faptului că nu avea libertate.

Căci oamenii simțeau că nu au libertate. După 1985-1986, când în magazine totul dispăruse, când nu mai era nimic, atunci oamenii s-au întrebat: De ce suferim toate acestea? Astfel, s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat (prăbușirea URSS, n.r.).

Expertul a descifrat și baza socială a nostalgiei după URSS din zilele noastre, care „este foarte mare”.

El s-a referit la oamenii care acum sunt în vârstă, iar în perioada sovietică erau tineri. Aceștia își amintesc de protecția socială care exista atunci.

„Noi doar acum am ajuns la nivelul pensiei care a fost în Uniunea Sovietică. Deci, omul spune: eu atunci eram protejat. Dar pensia, ca mărime, nu-i totul. Omul este o ființă socială.

Nu contează doar cât are el, ci și cât are în comparație cu alții. 1.500 de euro în Italia te fac să te simți prost, chiar dacă îți permit să poți să cumperi mai mult; în Moldova te fac să te simți bine din cauză că statutul tău social, în comparație cu alții, este mai ridicat”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Expertul a menționat că în perioada sovietică pensionarii aveau un statut social mult mai înalt în comparație cu cel al pensionarilor de acum.

„Pensia medie raportată la salariul mediu era în Uniunea Sovietică de peste 40% și ajungea la 50-60%. Statutul omului în vârstă era unul cu demnitate. Organizația Mondială a Muncii spune că omul trebuie să-și ducă cu demnitate bătrânețea, iar pentru aceasta trebuie să-i dai minimum 40% din veniturile lui ratate.

Noi acum suntem la sub 30% – am fost și la nivelul de 20-28%. Nu este de ajuns că pensionarul este sărac, dar în raport cu restul membrilor societății el este marginalizat, este dat la periferia societății”, a remarcat Veaceslav Ioniță.

El afirmă că, în cei 30 de ani de Independență, autoritățile Republicii Moldova s-au gândit la pensionari doar de trei ori: în 2001, când s-a făcut o majorare mai substanțială, în 2009 și acum, în 2021.

„O dată la 10 ani ne aducem aminte de pensionari. Dacă nu era suportul de pensie minimă de 2.000 de lei, atunci nivelul din 1985 îl atingeam în 2022 sau în 2023. Această creștere a bunăstării este doar dintr-un efort enorm al guvernării.

Dar comparativ cu restul societății, pensionarii rămân marginalizați și, din păcate, în cel mai bun caz, dacă Moldova se va angaja să execute Convenția Mondială a Muncii la capitolul 40% din veniturile ratate – să dăm o viață decentă pensionarilor – noi, în cel mai ideal caz, putem ajunge în vreo 15 ani (la nivelul dorit, n.r.).

Acum, Republica Moldova nici nu vrea măcar să discute acest angajament. Iar aceasta, fără să vreți, este o sursă care alimentează nostalgia după URSS”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Dezbaterea publică la tema „30 de ani fără URSS: de ce a dispărut, de ce mai „trăiește?”, organizată de IPN, a fost ediția a 216-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Abonează-te la Știri.md pe Telegram pentru a afla rapid noutățile: https://t.me/stirimd

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
6 decembrie, 16:22
0
282

Expert: Consumul va crește TVA-ul până la 25 de miliarde de lei

6 decembrie, 16:22
0
282

Sporirea bruscă a consumului în 2021 poate determina majorarea valorii TVA în buget până la 25 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă cu 5,2 miliarde de lei mai mult decât în 2020.

Expert: Consumul va crește TVA-ul până la 25 de miliarde de leiFoto: odimm.md

De această părere este expertul economic Veaceslav Ioniţă, care recunoaşte că majorarea consumului nu conduce la o creştere durabilă a economiei Moldovei, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

"Din păcate, consumul în creştere din acest an nu generează creşterea economiei locale şi nu răspunde nevoilor agenţilor economici. Întregul său efect este o creştere a importurilor şi o creştere a preţurilor", menţionează expertul.

Potrivit expertului, Bugetul public naţional al Moldovei este format în proporţie de 85% din veniturile şi cheltuielile populaţiei.

"Tot ce are astăzi un impact semnificativ asupra bugetului Republicii Moldova este dacă populaţia consumă sau nu. Rezultatul consumului sporit din 2021 are un efect pozitiv asupra veniturilor bugetare", argumentează el.

Potrivit prognozei lui Ioniţă, şi în acest an accizele vor creşte semnificativ, cu aproximativ 1 miliard de lei.

"Volumul accizelor se va ridica la 7,4 miliarde de lei. Împreună, accizele şi TVA-ul vor creşte veniturile bugetare la 32,4 miliarde de lei, adică cu 6,2 miliarde de lei mai mult decât în anul trecut", subliniază expertul.

De această părere este expertul economic Veaceslav Ioniţă, care recunoaşte că majorarea consumului nu conduce la o creştere durabilă a economiei Moldovei, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

"Din păcate, consumul în creştere din acest an nu generează creşterea economiei locale şi nu răspunde nevoilor agenţilor economici. Întregul său efect este o creştere a importurilor şi o creştere a preţurilor", menţionează expertul.

Potrivit expertului, Bugetul public naţional al Moldovei este format în proporţie de 85% din veniturile şi cheltuielile populaţiei.

"Tot ce are astăzi un impact semnificativ asupra bugetului Republicii Moldova este dacă populaţia consumă sau nu. Rezultatul consumului sporit din 2021 are un efect pozitiv asupra veniturilor bugetare", argumentează el.

Potrivit prognozei lui Ioniţă, şi în acest an accizele vor creşte semnificativ, cu aproximativ 1 miliard de lei.

"Volumul accizelor se va ridica la 7,4 miliarde de lei. Împreună, accizele şi TVA-ul vor creşte veniturile bugetare la 32,4 miliarde de lei, adică cu 6,2 miliarde de lei mai mult decât în anul trecut", subliniază expertul.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
5 decembrie, 08:52
8
1 213

Ministrul Spînu calmează Gazpromul: Moldova nu va mai acumula datorii

5 decembrie, 08:52
8
1 213

Republica Moldova nu va admite acumularea datoriilor față de Gazprom, care ar duce la noi atenționări de deconectare a gazului, a declarat, vineri, într-o emisiune la RTR Moldova, Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii.

Ministrul Spînu calmează Gazpromul: Moldova nu va mai acumula datorii

„Nu cred că va mai putea avea loc un asemenea incident. Eu țin legătura cu Moldovagaz pe problema respectivă”, a precizat Spînu, care a adăugat că o parte din plata pentru luna noiembrie a fost deja transferată concernului rus, iar în curând vor fi virați banii și pentru luna decembrie, transmite Știri.md cu referire la realitatea.net.

„Avem timp, mai ales că statul compensează o parte din consumul de gaz”.

Totodată, ministrul nu exclude că pe fundalul majorării tarifului la gaz ar putea să fie înregistrate și restanțe la plata facturilor din partea populației.

„Moldovagaz ia în calcul și riscul de neplată a gazului din partea populației. Or, Guvernul nu doar că făcut tot posibilul pentru asigurarea populației cu gaz, dar a și alocat bani pentru compensații. Suma maximă este de 500 de lei”, a punctat Spînu.

În același timp, ministrul a precizat că o asemenea practică nu se poate repeta la nesfârșit. Moldovagaz nu este companie de stat, ci agent economic comercial, care trebuie să facă față problemelor.

În data de 26 noiembrie, Guvernul a votat proiectul de lege privind tranzacția pentru achitarea datoriei istorice a Termoelectrica și soluționarea problemei de cash flow de la Moldovagaz.

Potrivit proiectului de lege, cei 1,3 miliarde de lei alocați au fost utilizați de Energocom pentru stingerea datoriei din perioada anilor 2002 – 2008 a Termoelectrica, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

În data de 30 octombrie Moldovagaz a semnat Gazprom pentru o perioadă de cinci ani contractul de livrare a gazelor.

Un detaliu important al acordului este achitarea gazului până în data de 22 a fiecărei luni.

„Nu cred că va mai putea avea loc un asemenea incident. Eu țin legătura cu Moldovagaz pe problema respectivă”, a precizat Spînu, care a adăugat că o parte din plata pentru luna noiembrie a fost deja transferată concernului rus, iar în curând vor fi virați banii și pentru luna decembrie, transmite Știri.md cu referire la realitatea.net.

„Avem timp, mai ales că statul compensează o parte din consumul de gaz”.

Totodată, ministrul nu exclude că pe fundalul majorării tarifului la gaz ar putea să fie înregistrate și restanțe la plata facturilor din partea populației.

„Moldovagaz ia în calcul și riscul de neplată a gazului din partea populației. Or, Guvernul nu doar că făcut tot posibilul pentru asigurarea populației cu gaz, dar a și alocat bani pentru compensații. Suma maximă este de 500 de lei”, a punctat Spînu.

În același timp, ministrul a precizat că o asemenea practică nu se poate repeta la nesfârșit. Moldovagaz nu este companie de stat, ci agent economic comercial, care trebuie să facă față problemelor.

În data de 26 noiembrie, Guvernul a votat proiectul de lege privind tranzacția pentru achitarea datoriei istorice a Termoelectrica și soluționarea problemei de cash flow de la Moldovagaz.

Potrivit proiectului de lege, cei 1,3 miliarde de lei alocați au fost utilizați de Energocom pentru stingerea datoriei din perioada anilor 2002 – 2008 a Termoelectrica, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

În data de 30 octombrie Moldovagaz a semnat Gazprom pentru o perioadă de cinci ani contractul de livrare a gazelor.

Un detaliu important al acordului este achitarea gazului până în data de 22 a fiecărei luni.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
4 decembrie, 09:07
2
1 784

Moldova, printre marii importatori de gaz ale gigantului Gazprom

4 decembrie, 09:07
2
1 784

Exporturile de gaze naturale ale Gazprom în afara URSS au crescut cu 6,6% în ritm anual, până la 171,5 miliarde metri cubi, în primele 11 luni ale acestui an.

Moldova, printre marii importatori de gaz ale gigantului GazpromFoto: canal2.md

Aceasta înseamnă o încetinire comparativ cu ritmul de creştere de 10,4% înregistrat în primele zece luni, arată datele publicate recent de grupul rus, transmite Știri.md cu referire la bani.md.

O tendinţă similară s-a înregistrat şi în cazul exporturilor spre România, care au crescut cu 221,8% în primele 11 luni ale acestui an, după ce în primele 10 luni au înregistrat o creştere de 272,2% în ritm anual.

Gazprom nu a dezvăluit cifrele referitoare la cantităţile de gaze livrate fiecărei ţări însă, procentual, livrările de gaze ale Gazprom spre România au înregistrat cea mai mare creştere din rândul tuturor pieţelor.

Alte state unde livrările Gazprom au înregistrat creşteri semnificative sunt Serbia (85,8%), Slovenia (53,9%) şi Bulgaria (43,8%).

„Ţărilor spre care Gazprom a exportat deja mai multe gaze naturale decât pe întreg parcursul anului 2020, Germania, Turcia, Italia, Bulgaria, România şi Serbia, li s-au adăugat în luna noiembrie Grecia, Slovenia, Elveţia, Macedonia de Nord şi Bosnia-Herţegovina”, a subliniat Gazprom.

Anul trecut, vânzările Gazprom în Europa şi Turcia au scăzut la 175 miliarde metri cubi, în contextul în care cererea de gaze a fost afectată de pandemia de COVID-19, iar pentru acest an grupul rus se aşteaptă ca vânzările sale în Europa şi Turcia să urce la 183 miliarde metri cubi.

Potrivit datelor publicate anterior, grupul rus Gazprom a exportat anul trecut spre România o cantitate de 962 milioane de metri cubi de gaze naturale, în scădere cu 3,2% comparativ cu 994 milioane de metri cubi în 2019.

Conform acestor date, România este unul dintre cei mai mici clienţi ai Gazprom din regiune, în condiţiile în care anul trecut Ungaria a importat de la Gazprom 8,637 miliarde de metri cubi de gaze naturale, Republica Moldova 3,04 miliarde de metri cubi, Bulgaria 2,28 miliarde de metri cubi şi Serbia o cantitate de 1,346 miliarde de metri cubi.

Conform datelor ANRE, în nouă luni ale anului 2021, Republica Moldova, fără regiunea stângă a Nistrului a importat de la Gazprom 791,3 mil. metri cubi de gaz cu 17% mai mult față de perioada similară a anului precedent.

Prețul achitat a fost de 2,7 miliarde de lei cu 33% mai mare comparativ cu anul 2020.

Companiile româneşti nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare: Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi nemţii de la Wintershall.

Aceasta înseamnă o încetinire comparativ cu ritmul de creştere de 10,4% înregistrat în primele zece luni, arată datele publicate recent de grupul rus, transmite Știri.md cu referire la bani.md.

O tendinţă similară s-a înregistrat şi în cazul exporturilor spre România, care au crescut cu 221,8% în primele 11 luni ale acestui an, după ce în primele 10 luni au înregistrat o creştere de 272,2% în ritm anual.

Gazprom nu a dezvăluit cifrele referitoare la cantităţile de gaze livrate fiecărei ţări însă, procentual, livrările de gaze ale Gazprom spre România au înregistrat cea mai mare creştere din rândul tuturor pieţelor.

Alte state unde livrările Gazprom au înregistrat creşteri semnificative sunt Serbia (85,8%), Slovenia (53,9%) şi Bulgaria (43,8%).

„Ţărilor spre care Gazprom a exportat deja mai multe gaze naturale decât pe întreg parcursul anului 2020, Germania, Turcia, Italia, Bulgaria, România şi Serbia, li s-au adăugat în luna noiembrie Grecia, Slovenia, Elveţia, Macedonia de Nord şi Bosnia-Herţegovina”, a subliniat Gazprom.

Anul trecut, vânzările Gazprom în Europa şi Turcia au scăzut la 175 miliarde metri cubi, în contextul în care cererea de gaze a fost afectată de pandemia de COVID-19, iar pentru acest an grupul rus se aşteaptă ca vânzările sale în Europa şi Turcia să urce la 183 miliarde metri cubi.

Potrivit datelor publicate anterior, grupul rus Gazprom a exportat anul trecut spre România o cantitate de 962 milioane de metri cubi de gaze naturale, în scădere cu 3,2% comparativ cu 994 milioane de metri cubi în 2019.

Conform acestor date, România este unul dintre cei mai mici clienţi ai Gazprom din regiune, în condiţiile în care anul trecut Ungaria a importat de la Gazprom 8,637 miliarde de metri cubi de gaze naturale, Republica Moldova 3,04 miliarde de metri cubi, Bulgaria 2,28 miliarde de metri cubi şi Serbia o cantitate de 1,346 miliarde de metri cubi.

Conform datelor ANRE, în nouă luni ale anului 2021, Republica Moldova, fără regiunea stângă a Nistrului a importat de la Gazprom 791,3 mil. metri cubi de gaz cu 17% mai mult față de perioada similară a anului precedent.

Prețul achitat a fost de 2,7 miliarde de lei cu 33% mai mare comparativ cu anul 2020.

Companiile româneşti nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare: Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi nemţii de la Wintershall.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
4 decembrie, 08:16
4
502

Andrei Spînu: Riscurile unei noi crize energetice sunt minime

4 decembrie, 08:16
4
502

Vicepremierul Andrei Spînu dă asigurări că riscurile unei noi crize energetice sunt foarte mici.

Andrei Spînu: Riscurile unei noi crize energetice sunt minimeFoto: ipn.md

Potrivit oficialului, în luna decembrie nu există premisele unui nou ultimatum din partea Gazprom privind o eventuală sistare a livrării gazului, întrucât Moldovagaz face deja plățile pentru luna noiembrie, transmite Știri.md cu referire la IPN.

În același timp, oficialul spune că tariful în luna decembrie, cel mai probabil, va rămâne 11,08 lei și abia la începutul anului viitor ar putea fi revizuit tariful, dacă va exista o tendință de scădere a prețului la gaz pe piața internațională.

Potrivit acordului semnat cu Gazprom, Republica Moldova s-a angajat să-și achite la data de 20 de fiecărei luni atât plățile pentru luna precedentă, cât și avansul pentru luna în curs.

Vicepremierul Andrei Spînu spune că la 20 decembrie nu există premise ca Gazprom să ne amenințe din nou cu sistarea livrărilor de gaze.

„Sunt în permanentă discuție cu Moldovagaz, o parte din plata pentru gaze deja a fost făcută, vor mai fi subvențiile din partea statului, de aceea la această etapă riscurile sunt extrem de mici.

Din achitările care au loc zilnic către Gazprom se vede o tendință bună. Moldovagaz este gata de a achita consumul pentru noiembrie și în scurt timp va începe să achite avansul și pentru decembrie.

Moldovagaz ia în considerare situația ca unii cetățeni să amâne aceste plăți.

Totuși, mesajul nostru către cetățeni este să plătească integral facturile, dar dacă sunt situații mai complicate, să achite atât cât pot și ulterior să revină și să achite datoriile”, a spus Andrei Spînu, în cadrul emisiunii „Пятница с Анатолием Голя”de la RTR Moldova.

Vicepremierul a explicat și necesitatea introducerii în factură a mențiunii „Suport din partea Guvernului Republicii Moldova”. 

Potrivit lui Spînu, deși bugetul de stat este creat tot din contribuțiile cetățenilor, oamenii trebuie să cunoască valoarea ajutorului din partea statului.

„Acest ajutor este luat la decizia Guvernului și orice bani din buget sunt banii oamenilor. Totuși, am considerat că este ok să aducem claritate asupra modului cum va fi acordat acest ajutor și, ca să nu fie niciun fel de speculații, s-a indicat tariful și s-a scris care este ajutorul din partea Guvernului. Moldovagaz transmite nota de plată către Ministerul Finanțelor și Ministerul transferă banii”, a mai spus Andrei Spînu.

Deși anterior, ANRE anunța că tariful de 11,08 lei este unul provizoriu, doar pentru luna noiembrie, se pare că acest tarif va mai fi menținut un timp.

Potrivit vicepremierului Spînu, ar trebui să existe o stabilitate în acest sens, pentru a nu bulversa societatea.

„Tariful la gaze și la energie electrică trebuie să aibă o stabilitate. Nu azi achităm 8 lei, luna viitoare 13 lei. Asta creează o situație de incertitudine în rândul persoanelor fizice, dar și o problemă de planificare pentru mediul de afaceri.

Din acest motiv, Moldovagaz a prezentat calculele pentru 14 luni, asta înseamnă noiembrie – decembrie 2021 și 12 luni din 2022.

ANRE a stabilit tariful provizoriu, dacă la începutul anului viitor vor face o analiză și se va vedea că tendințele pe piețele internaționale sunt în scădere, s-ar putea ca tariful să fie mai mic de 11 lei”, a spus Andrei Spînu.

În prezent, tariful la gazele naturale este de 11,08 lei, cu TVA inclus.

Potrivit legii, statul compensează 67% din acest tarif pentru primii 50 de metri cubi de gaze consumate și 50% din tariful pentru următorii 100 de metri cubi de gaze naturale consumate.

Potrivit oficialului, în luna decembrie nu există premisele unui nou ultimatum din partea Gazprom privind o eventuală sistare a livrării gazului, întrucât Moldovagaz face deja plățile pentru luna noiembrie, transmite Știri.md cu referire la IPN.

În același timp, oficialul spune că tariful în luna decembrie, cel mai probabil, va rămâne 11,08 lei și abia la începutul anului viitor ar putea fi revizuit tariful, dacă va exista o tendință de scădere a prețului la gaz pe piața internațională.

Potrivit acordului semnat cu Gazprom, Republica Moldova s-a angajat să-și achite la data de 20 de fiecărei luni atât plățile pentru luna precedentă, cât și avansul pentru luna în curs.

Vicepremierul Andrei Spînu spune că la 20 decembrie nu există premise ca Gazprom să ne amenințe din nou cu sistarea livrărilor de gaze.

„Sunt în permanentă discuție cu Moldovagaz, o parte din plata pentru gaze deja a fost făcută, vor mai fi subvențiile din partea statului, de aceea la această etapă riscurile sunt extrem de mici.

Din achitările care au loc zilnic către Gazprom se vede o tendință bună. Moldovagaz este gata de a achita consumul pentru noiembrie și în scurt timp va începe să achite avansul și pentru decembrie.

Moldovagaz ia în considerare situația ca unii cetățeni să amâne aceste plăți.

Totuși, mesajul nostru către cetățeni este să plătească integral facturile, dar dacă sunt situații mai complicate, să achite atât cât pot și ulterior să revină și să achite datoriile”, a spus Andrei Spînu, în cadrul emisiunii „Пятница с Анатолием Голя”de la RTR Moldova.

Vicepremierul a explicat și necesitatea introducerii în factură a mențiunii „Suport din partea Guvernului Republicii Moldova”. 

Potrivit lui Spînu, deși bugetul de stat este creat tot din contribuțiile cetățenilor, oamenii trebuie să cunoască valoarea ajutorului din partea statului.

„Acest ajutor este luat la decizia Guvernului și orice bani din buget sunt banii oamenilor. Totuși, am considerat că este ok să aducem claritate asupra modului cum va fi acordat acest ajutor și, ca să nu fie niciun fel de speculații, s-a indicat tariful și s-a scris care este ajutorul din partea Guvernului. Moldovagaz transmite nota de plată către Ministerul Finanțelor și Ministerul transferă banii”, a mai spus Andrei Spînu.

Deși anterior, ANRE anunța că tariful de 11,08 lei este unul provizoriu, doar pentru luna noiembrie, se pare că acest tarif va mai fi menținut un timp.

Potrivit vicepremierului Spînu, ar trebui să existe o stabilitate în acest sens, pentru a nu bulversa societatea.

„Tariful la gaze și la energie electrică trebuie să aibă o stabilitate. Nu azi achităm 8 lei, luna viitoare 13 lei. Asta creează o situație de incertitudine în rândul persoanelor fizice, dar și o problemă de planificare pentru mediul de afaceri.

Din acest motiv, Moldovagaz a prezentat calculele pentru 14 luni, asta înseamnă noiembrie – decembrie 2021 și 12 luni din 2022.

ANRE a stabilit tariful provizoriu, dacă la începutul anului viitor vor face o analiză și se va vedea că tendințele pe piețele internaționale sunt în scădere, s-ar putea ca tariful să fie mai mic de 11 lei”, a spus Andrei Spînu.

În prezent, tariful la gazele naturale este de 11,08 lei, cu TVA inclus.

Potrivit legii, statul compensează 67% din acest tarif pentru primii 50 de metri cubi de gaze consumate și 50% din tariful pentru următorii 100 de metri cubi de gaze naturale consumate.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
3 decembrie, 15:11
2
2 163

Compensații pentru gazele naturale: Apelul Moldovagaz către consumatori

3 decembrie, 15:11
2
2 163

Pentru a primi la timp compensațiile pentru gaze naturale într-un volum deplin, SA «Moldovagaz» face un apel repetat către consumatorii casnici și noncasnici să ofere acces neobstrucționat la contoarele lor controlorilor întreprinderilor de distribuție a gazelor.

Compensații pentru gazele naturale: Apelul Moldovagaz către consumatoriFoto: știri.md

Într-un comunicat remis presei, Moldovagaz menționează că acest fapt va face posibilă facturarea cât mai exactă a volumului de consum pentru luna noiembrie și, în consecință, calcularea sumei reale a compensației, transmite Știri.md.

Totodată, datele de consum pot fi transmise prin intermediul unei fotografii a aparatelor de contorizare prin Viber ChatBot, Telegram-canalul MoldovagazSupport, precum și serviciul „Cabinetul personal al consumatorului”.

Amintim că joi, 2 decembrie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a publicat pe o rețea de socializare modelul facturii propriu-zise pentru consumul de gaz, unde va fi indicată clar suma compensată de Guvern.

Într-un comunicat remis presei, Moldovagaz menționează că acest fapt va face posibilă facturarea cât mai exactă a volumului de consum pentru luna noiembrie și, în consecință, calcularea sumei reale a compensației, transmite Știri.md.

Totodată, datele de consum pot fi transmise prin intermediul unei fotografii a aparatelor de contorizare prin Viber ChatBot, Telegram-canalul MoldovagazSupport, precum și serviciul „Cabinetul personal al consumatorului”.

Amintim că joi, 2 decembrie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a publicat pe o rețea de socializare modelul facturii propriu-zise pentru consumul de gaz, unde va fi indicată clar suma compensată de Guvern.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...