Potrivit autorităților, până la finele anului curent, deficitul comercial poate depăşi şi pragul de cinci miliarde de dolari. Această evoluţie se pare că l-a făcut pe ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, să afirme că „ne confruntăm cu un dezastru în balanța comercială”, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

De ce s-au prăbuşit reexporturile

„Timp de trei decenii, deficitul dintre import și export a tot crescut sub ochii absenți ai guvernanților. Ca să crești valoarea exporturilor, din nou, ai nevoie de productivitate și tehnologii”, a declarat Dumitru Alaiba, după ce anterior a tot distribuit informaţii precum că exporturile de produse moldoveneşti sunt în creştere şi că se deschid noi perspective.

Datele vamale aparent arată într-adevăr dezastruos, dar asta la prima vedere.

Astfel, în primele nouă luni din acest an, exporturile de mărfuri au însumat 2,62 miliarde de dolari, în scădere cu 13,2% comparativ cu cea înregistrată în perioada corespunzătoare din anul 2023.

Dar exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-septembrie 2024 au scăzut cu doar 4,3% şi au constituit 1,98 miliarde de dolari. Adică nu putem vorbi de o prăbuşire.

În același timp, reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) s-au redus cu 32,6% și s-au cifrat la 637,8 milioane de dolari (24,4% din total exporturi).

Datele statistice arată că cel mai mare impact l-a avut scăderea cu circa 247 de milioane de dolari – aproape de două ori – a exporturilor pe piaţa Ucrainei.

Această prăbuşire se datorează în special diminuării radicale a reexporturilor de motorină şi alţi carburanţi pe piaţa Ucrainei.

Astfel, dacă anul trecut Republica Moldova era unul dintre principalii furnizori de motorină în Ucraina (reexport), în acest an deja nu mai este.

De asemenea, au scăzut semnificativ şi exporturile pe piaţa României – cu aproape 190 de milioane de dolari sau aproximativ 18%. Aici, un factor decisiv l-a jucat scăderea preţurilor de export la cereale şi oleaginoase, care au ajuns în volume mari pe piaţa românească, dar la preţuri mult mai mici decât în aceeaşi periodă din 2023.

De ce cresc importurile

În acelaşi timp, în ianuarie-septembrie 2024, importurile de mărfuri au totalizat 6,61 miliarde de dolari, nivel superior celui realizat în perioada similară din anul 2023 cu 3,1%.

Şi a crescut importul în special din China (+23,5%), Ucraina (+10,9%), România (+5,5%), care sunt şi principalele state de import şi cu care avem şi cele mai mari deficite comerciale.

Datele vamale relevă că, în perioada ianuarie-septembrie 2024, în structura importurilor din ponderi importante au deținut următoarele grupe de mărfuri: produse petroliere și produse înrudite (11,2% din total importuri); vehicule rutiere (8,4%); mașini și aparate electrice (8,3%); gaze (4,6%); mașini și aparate industriale (3,7%); produse medicinale și farmaceutice (3,6%); fire, țesături, articole textile (3,3%); aparate și echipamente de telecomunicații (2,8%) etc.

Datele publice arată că saltul importurilor s-a datorat în mare parte revenirii consumului intern pe o traiectorie pozitivă, care a fost stimulat de creşterea veniturilor populaţiei graţie majorărilor de salarii, dar şi investiţiilor private.

Dar sunt şi veşti pozitive. Astfel, deși exporturile de bunuri s-au diminuat, exporturile de servicii sunt în creştere, acestea fiind favorizate în mare parte de dezvoltarea continuă a sectorului IT. Şi pe aceasta mizează deseori autorităţile.

Totuşi, aceasta nu pare a fi suficient de a acoperi enormul decalaj comercial, care conform prognozelor MDED va trece în acest an de cinci miliarde de dolari.

Miza pe exportul de producţie agricolă neprelucrată, în condiţiile în care preţurile se menţin joase, loveşte nu doar în exporturi, dar şi direct în producătorii agricoli, pentru că ei obţin mai puţine venituri şi profituri. Aici ar fi necesare programe de stimulare a creării unor întreprinderi de prelucrare a producţiei agricole.

Un alt factor negativ care loveşte în perspectivele de creştere a exporturilor este războiul din Ucraina. Or, o escaladare suplimentară a războiului, care ar duce la noi valuri de refugiați în Moldova sau la o deteriorare a condițiilor de securitate și economice, ar putea pune o presiune suplimentară asupra finanțelor publice, ar submina încrederea investitorilor, dar și exercita presiuni asupra cursului de schimb al monedei naționale şi a schimburilor comerciale.