Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în primele două luni ale anului 2024, veniturile totale ale bugetului public naţional (BPN) au constituit 15,35 miliarde de lei, fiind în creștere cu 9,6% (1,34 miliarde de lei) față de aceeași perioadă a anului trecut, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Scăderea veniturilor din TVA la mărfurile de import

Principala sursă de venit au fost contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii - circa 3,71 miliarde de lei, în creştere cu aproape 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2023.

În schimb, încasările din taxa pe valoarea adăugată la mărfurile de import au înregistrat o scădere cu circa 6%, până la 3,57 miliarde de lei. În consecinţă, contribuţiile de asigurări sociale au depăşit încasările din TVA ca sursă de venit la bugetul public naţional.

Pe de altă parte au crescut cu peste 14% încasările din TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova.

Datele Ministerului Finanţelor mai arată că în primele două luni ale acestui an s-au majorat cu circa 15,7% încasările din impozitul pe venit şi cu peste 23% - cele din accize.

Valoarea subvenţiilor a crescut de circa două ori

În aceeaşi perioadă, cheltuielile și activele nefinanciare ale BPN cu consolidarea transferurilor au însumat 17,95 miliarde de lei, cu 10,2% (1,66 miliarde de lei) mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Datele Ministerului Finanţelor relevă că cel mai tare au crescut cheltuielile bugetare pentru subvenţii - cu 87%, fapt ce se explică parţial prin ritmul neobişnuit de mare al plăţii subvenţiilor agricole în această perioadă a anului.

Pe de altă parte, alocaţiile pentru protecţia socială au crescut nesemnificativ - cu 1,3%, iar cheltuielile de personal (plăţi salariale în special) au înregistrat o creştere cu peste 17%.

În consecinţă, executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de circa 2,61 miliarde de lei, cu 14% mai mare decât în primele două luni din 2023.

Scădere abruptă a creditelor externe

Finanţarea enormului deficit bugetar a fost efectuată în special din împrumuturi interne de la instituțiile nefinanciare și financiare în valoare de 1,47 miliarde de lei, în creştere cu 34,3%.

Pe de altă parte s-a atestat o veritabilă prăbuşire a intrărilor de împrumuturi externe. Astfel, dacă în primele două luni din 2023 au intrat credite externe de peste 3,34 miliarde de lei, apoi în aceeaşi perioadă din 2024 - doar 709,1 milioane de lei, ceea ce este de 4,7 ori mai puţin.

Ţinând cont că au fost rambursate credite externe de 704,7 milioane de lei, rezultă că real Guvernul a încasat în primele două luni ale acestui an doar 4,4 milioane de lei credite externe la BPN.

Pentru comparaţie, în ianuarie-februarie din anul trecut, intrările nete de împrumuturi externe au fost de 3,03 miliarde de lei, ceea ce este de 688 de ori mai mult.

Nu credem că fluxul de credite externe s-a epuizat complet, dar aceste evoluţii ar putea fi un semn că sunt probleme majore la capitolul finanţarea externă a Republicii Moldova.