13 ianuarie, 19:40
2
316

Gerul din ultimele zile ar putea compromite rapița și grâul de toamnă

13 ianuarie, 19:40
2
316

Agricultorii din nordul țării bat un semnal de alarmă. Gerul din ultimele zile ar putea compromite rapița și grâul de toamnă.

Gerul din ultimele zile ar putea compromite rapița și grâul de toamnăFoto: realitatea.md

Potrivit unora, grâul a fost afectat în proporție de 30 la sută pe unele câmpuri, iar fermierii așteaptă ca temperaturile să crească pentru a vedea care vor fi pierderile, transmite Știri.md cu referire la tvn.md.

Sergiu Zubic din satul Egorovca, raionul Fălești, cultivă anual 243 de hectare de cerealiere. În toamnă, agricultorul a semănat 73 de hectare de grâu. Gerurile din această iarnă și seceta din toamnă au compromis cultura fermierului.

„Ideea este că toamna grâul nu a crescut suficient. La momentul actual, el deja trebuie să aibă 5-10 cm crescut. Dar din cauza secetei avem foarte multe semințe oprite din dezvoltare. A fost umezeală, sămânța a început să crească, iar din cauza secetei s-a uscat fără să crească.”

Agentul economic speră ca măcar 40% din plante să supraviețuiască.

„În rest totul o să vedem primăvara, în dependență de primăvară. Dacă am fi avut măcar puțină zăpadă. Toți agricultorii știu că sub pernuța de zăpadă grâul se dezvoltă foarte bine. Dar gerurile puternice au făcut ca sămânța să înghețe tare.”

Serghei Ivanov din satul Pârlița, raionul Fălești, gestionează peste 750 de hectare de teren agricol. Fermierul spune că gerul din ultimele zile a prejudiciat culturile de toamnă, cel mai mult fiind afectată rapița.

„Nu o să fie așa cum ne așteptam noi, că în agricultură sunt probleme mari, asta e riscul mare. Astăzi a fost a doua seară cu -10, deja intră în grad mare de risc, dacă vine încă o zi consecutivă cu așa temperaturi, situația va deveni din ce în ce mai gravă.”

Agricultorul spune că, pentru ca plantele să-și revină va fi nevoie să le dea mai multe substanțe hrănitoare, doar că prețurile mari la produsele fitosanitare vor crește substanțial costul acestei culturi. 

„Din cauza faptului că a fost secetă, rapița nu s-a dezvoltat, nu a ajuns peste tot la stadiul de opt frunze. Dacă până acum ridicam cumva roada stimulând-o cu îngrășăminte, anul acesta la cât costă îngrășămintele nu se merită, mergem mai mult la voia Domnului, mergem pe tehnologia minimală care vă dați seama că nu dă randament maxim.”

Potrivit datelor oferite de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, în noaptea de joi se vor înregistra până la -11 grade Celsius, iar în următoarele zile vremea se va încălzi.

Potrivit unora, grâul a fost afectat în proporție de 30 la sută pe unele câmpuri, iar fermierii așteaptă ca temperaturile să crească pentru a vedea care vor fi pierderile, transmite Știri.md cu referire la tvn.md.

Sergiu Zubic din satul Egorovca, raionul Fălești, cultivă anual 243 de hectare de cerealiere. În toamnă, agricultorul a semănat 73 de hectare de grâu. Gerurile din această iarnă și seceta din toamnă au compromis cultura fermierului.

„Ideea este că toamna grâul nu a crescut suficient. La momentul actual, el deja trebuie să aibă 5-10 cm crescut. Dar din cauza secetei avem foarte multe semințe oprite din dezvoltare. A fost umezeală, sămânța a început să crească, iar din cauza secetei s-a uscat fără să crească.”

Agentul economic speră ca măcar 40% din plante să supraviețuiască.

„În rest totul o să vedem primăvara, în dependență de primăvară. Dacă am fi avut măcar puțină zăpadă. Toți agricultorii știu că sub pernuța de zăpadă grâul se dezvoltă foarte bine. Dar gerurile puternice au făcut ca sămânța să înghețe tare.”

Serghei Ivanov din satul Pârlița, raionul Fălești, gestionează peste 750 de hectare de teren agricol. Fermierul spune că gerul din ultimele zile a prejudiciat culturile de toamnă, cel mai mult fiind afectată rapița.

„Nu o să fie așa cum ne așteptam noi, că în agricultură sunt probleme mari, asta e riscul mare. Astăzi a fost a doua seară cu -10, deja intră în grad mare de risc, dacă vine încă o zi consecutivă cu așa temperaturi, situația va deveni din ce în ce mai gravă.”

Agricultorul spune că, pentru ca plantele să-și revină va fi nevoie să le dea mai multe substanțe hrănitoare, doar că prețurile mari la produsele fitosanitare vor crește substanțial costul acestei culturi. 

„Din cauza faptului că a fost secetă, rapița nu s-a dezvoltat, nu a ajuns peste tot la stadiul de opt frunze. Dacă până acum ridicam cumva roada stimulând-o cu îngrășăminte, anul acesta la cât costă îngrășămintele nu se merită, mergem mai mult la voia Domnului, mergem pe tehnologia minimală care vă dați seama că nu dă randament maxim.”

Potrivit datelor oferite de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, în noaptea de joi se vor înregistra până la -11 grade Celsius, iar în următoarele zile vremea se va încălzi.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

17 ianuarie, 20:52
0
1 152

Recoltarea porumbului este în toi în luna ianuarie în raionul Strășeni

17 ianuarie, 20:52
0
1 152

Deşi suntem în plină iarnă, recolta de porumb este în toi. Acest lucru se întâmplă şi în satul Grebleşti din raionul Străşeni.

Recoltarea porumbului este în toi în luna ianuarie în raionul StrășeniFoto: trm.md

Agricultorii susţin că nu au strâns roada, deoarece au semănat mai târziu, iar toamna trecută a fost mai rece şi porumbul nu a reuşit să se dezvolte, transmite Știri.md cu referire la Moldova 1.

Mai mult, ei spun că avantajele recoltării porumbului în ianuarie sunt evidente. Întâi de toate, nu trebuie create condiţii speciale pentru uscarea boabelor.

Fermierul Petru Caracaş a semănat porumb pe o suprafaţă de 600 de hectare. Agricultorul spune că procesul de recoltare a fost influenţat de timpul ploios şi rece.

„Un an cu temperaturi active foarte joase şi porumbul chiar şi în lunile octombrie-noiembrie încă nu era bun de recoltat, era umiditatea peste 20%, ceea ce nu ne permite să-l păstrăm. La moment finisăm recoltarea. Ne-a permis luna ianuarie, au fost condiţii normale pentru a petrece această operaţie”, povesteşte agricultorul.

Dacă agricultorii ar fi recoltat când trebuia, porumbul ar fi fost foarte umed, iar uscarea lui ar fi încărcat costurile fermierilor.

„Porumbul anul acesta a avut pe vârf aşa un fel de boală şi el a mucegăit în vârf. Dacă pe viitor îl păstrăm până în primăvară şi mucegaiul acesta o să se combine cu toate grăunţele acestea împreună, cu tot porumbul, înseamnă că ele unde şi unde o să prindă să mucegăiască şi de atâta trebuie cât de cât uscătoare mobile”, menţionează un alt fermier, Nicolae Iaţco.

De pe un hectar, agricultorii au strâns aproape zece tone de porumb. Potrivit Ministerului Agriculturii, în 2021, în toată ţara au fost semănate cu porumb 494 de mii de hectare.

Agricultorii susţin că nu au strâns roada, deoarece au semănat mai târziu, iar toamna trecută a fost mai rece şi porumbul nu a reuşit să se dezvolte, transmite Știri.md cu referire la Moldova 1.

Mai mult, ei spun că avantajele recoltării porumbului în ianuarie sunt evidente. Întâi de toate, nu trebuie create condiţii speciale pentru uscarea boabelor.

Fermierul Petru Caracaş a semănat porumb pe o suprafaţă de 600 de hectare. Agricultorul spune că procesul de recoltare a fost influenţat de timpul ploios şi rece.

„Un an cu temperaturi active foarte joase şi porumbul chiar şi în lunile octombrie-noiembrie încă nu era bun de recoltat, era umiditatea peste 20%, ceea ce nu ne permite să-l păstrăm. La moment finisăm recoltarea. Ne-a permis luna ianuarie, au fost condiţii normale pentru a petrece această operaţie”, povesteşte agricultorul.

Dacă agricultorii ar fi recoltat când trebuia, porumbul ar fi fost foarte umed, iar uscarea lui ar fi încărcat costurile fermierilor.

„Porumbul anul acesta a avut pe vârf aşa un fel de boală şi el a mucegăit în vârf. Dacă pe viitor îl păstrăm până în primăvară şi mucegaiul acesta o să se combine cu toate grăunţele acestea împreună, cu tot porumbul, înseamnă că ele unde şi unde o să prindă să mucegăiască şi de atâta trebuie cât de cât uscătoare mobile”, menţionează un alt fermier, Nicolae Iaţco.

De pe un hectar, agricultorii au strâns aproape zece tone de porumb. Potrivit Ministerului Agriculturii, în 2021, în toată ţara au fost semănate cu porumb 494 de mii de hectare.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
12 ianuarie, 08:33
0
276

Talibanii își răsplătesc muncitorii din sectorul public cu 10 kg de grâu pe zi

12 ianuarie, 08:33
0
276

Guvernul taliban a anunțat marți că extinde programul „mâncare pentru muncă”, în care folosește grâul primit ca donații pentru a plăti miile de angajați din sectorul public, în loc de bani, pe fondul adâncirii crizei financiare, scrie Reuters.

Talibanii își răsplătesc muncitorii din sectorul public cu 10 kg de grâu pe ziFoto: profimedia

Grâul, provenit în mare din donațiile Indiei către fostul guvern de la Kabul sprijinit de SUA, este folosit pentru a plăti 40.000 de muncitori cu câte 10 kilograme pentru o zi de muncă de cinci ore, au spus oficiali din domeniul agriculturii la o conferință de presă, potrivit Reuters, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Programul, prin care sunt plătiți muncitorii din sectorul public în Kabul, va fi extins la nivelul întregii țări, au precizat oficialii talibani.

„Suntem pregătiți să ajutăm poporul nostru cât de mult putem”, a declarat Bari Fazli, ministru adjunct la al administrației și finanțelor la Ministerul Agriculturii.

Administrația talibană a primit deja o cantitate suplimentară de 18 tone de grâu din Pakistan, cu promisiunea a încă 37 de tone, și negociază cu India alte 55 de tone de cereale, potrivit lui Fazli.

„Avem o mulțime de planuri pentru programul mâncare pentru muncă”, a spus el.

Nu este clar însă cât din grâul primit ca donație va fi folosit ca ajutor umanitar direct și cât pentru plata muncitorilor.

Extinderea acestui program arată cât de mare este criza banilor cu care se confruntă administrația talibană.

Sancțiunile internaționale impuse unor lideri talibani, înghețarea bunurilor băncii centrale și stoparea ajutoarelor internaționale, care până nu demult susțineau economia țării, au lăsat guvernul taliban cu fonduri limitate și o criză economică în creștere.

Grâul, provenit în mare din donațiile Indiei către fostul guvern de la Kabul sprijinit de SUA, este folosit pentru a plăti 40.000 de muncitori cu câte 10 kilograme pentru o zi de muncă de cinci ore, au spus oficiali din domeniul agriculturii la o conferință de presă, potrivit Reuters, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Programul, prin care sunt plătiți muncitorii din sectorul public în Kabul, va fi extins la nivelul întregii țări, au precizat oficialii talibani.

„Suntem pregătiți să ajutăm poporul nostru cât de mult putem”, a declarat Bari Fazli, ministru adjunct la al administrației și finanțelor la Ministerul Agriculturii.

Administrația talibană a primit deja o cantitate suplimentară de 18 tone de grâu din Pakistan, cu promisiunea a încă 37 de tone, și negociază cu India alte 55 de tone de cereale, potrivit lui Fazli.

„Avem o mulțime de planuri pentru programul mâncare pentru muncă”, a spus el.

Nu este clar însă cât din grâul primit ca donație va fi folosit ca ajutor umanitar direct și cât pentru plata muncitorilor.

Extinderea acestui program arată cât de mare este criza banilor cu care se confruntă administrația talibană.

Sancțiunile internaționale impuse unor lideri talibani, înghețarea bunurilor băncii centrale și stoparea ajutoarelor internaționale, care până nu demult susțineau economia țării, au lăsat guvernul taliban cu fonduri limitate și o criză economică în creștere.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
11 ianuarie, 13:34
0
517

Peste 5.000 de hectare de culturi agricole pot rămâne neprelucrate: Motivul

11 ianuarie, 13:34
0
517

Peste 100 de producători agricoli din Moldova, care deţin peste 5,2 mii de hectare de pământ de-a lungul autostrăzii Tiraspol-Râbniţa în raionul Dubăsari, ar putea refuza să-şi prelucreze câmpurile anul acesta, din cauza ameninţării cu interzicerea transportării recoltei.

Peste 5.000 de hectare de culturi agricole pot rămâne neprelucrate: Motivul

Potrivit Infotag, situaţia a fost creată din cauza faptului că autorităţile din Transnistria au decis să limiteze până la 30 iunie 2022 perioada de valabilitate a Protocolului la hotărârea privind exploatarea terenurilor, prevăzută pe 20 de ani, transmite Știri.md.

Autorităţile transnistrene şi-au motivat decizia prin "sabotarea sistematică a îndeplinirii de către Moldova a obligaţiilor ce-i revin în cadrul pachetului de acorduri "Berlin Plus", în special privind încetarea dosarelor penale împotriva responsabililor şi oamenilor de afaceri din Transnistria.

Pasul unilateral al Tiraspolului a fost efectuat în pofida faptului că, la sfârşitul lunii decembrie, guvernul Republicii Moldova a prelungit încă o dată cu încă şase luni introducerea celei de-a doua etape a controlului moldo-ucrainean la punctul de control Cuciurgan, precum şi acordurile vizând traficul feroviar prin regiune.

Totodată, departamentul de externe transnistrean a declarat "deschidere către un dialog constructiv şi respectuos bazat pe luarea în considerare a intereselor reciproce, atât pe probleme de exploatare a terenurilor, cât şi pe alte aspecte de actualitate".

După cum a informat anterior Infotag, problema terenurilor aflate în litigiu a apărut încă din 1999, când Transnistria a început să împiedice ţăranii să-şi cultive câmpurile amplasate dincolo de autostrada Tiraspol-Râbniţa. Aceştia au fost nevoiţi să plătească taxe şi impozite pentru recoltele transportate. 

Ca urmare, mulţi au abandonat cultivarea pământului. Este vorba de 6,5 mii hectare de teren, pentru care 5,6 mii de proprietari-săteni deţin actele necesare eliberate de autorităţile competente din Moldova.

La o întâlnire din 25 noiembrie 2017, reprezentanţii pe probleme politice din Republica Moldova şi Transnistria au reuşit să semneze o Hotărâre de protocol privind unele măsuri pentru soluţionarea problemelor legate de utilizarea terenurilor agricole. În conformitate cu aceasta, din 1 august 2018, fermierilor moldoveni le-a fost restabilit accesul pe terenurile lor din raionul Dubăsari pentru următorii 20 de ani, pe baza certificatelor de proprietate asupra terenurilor deţinute. Ei sunt în drept să cultive terenurile şi să-şi transporte recoltele fără obstacole.

Potrivit Infotag, situaţia a fost creată din cauza faptului că autorităţile din Transnistria au decis să limiteze până la 30 iunie 2022 perioada de valabilitate a Protocolului la hotărârea privind exploatarea terenurilor, prevăzută pe 20 de ani, transmite Știri.md.

Autorităţile transnistrene şi-au motivat decizia prin "sabotarea sistematică a îndeplinirii de către Moldova a obligaţiilor ce-i revin în cadrul pachetului de acorduri "Berlin Plus", în special privind încetarea dosarelor penale împotriva responsabililor şi oamenilor de afaceri din Transnistria.

Pasul unilateral al Tiraspolului a fost efectuat în pofida faptului că, la sfârşitul lunii decembrie, guvernul Republicii Moldova a prelungit încă o dată cu încă şase luni introducerea celei de-a doua etape a controlului moldo-ucrainean la punctul de control Cuciurgan, precum şi acordurile vizând traficul feroviar prin regiune.

Totodată, departamentul de externe transnistrean a declarat "deschidere către un dialog constructiv şi respectuos bazat pe luarea în considerare a intereselor reciproce, atât pe probleme de exploatare a terenurilor, cât şi pe alte aspecte de actualitate".

După cum a informat anterior Infotag, problema terenurilor aflate în litigiu a apărut încă din 1999, când Transnistria a început să împiedice ţăranii să-şi cultive câmpurile amplasate dincolo de autostrada Tiraspol-Râbniţa. Aceştia au fost nevoiţi să plătească taxe şi impozite pentru recoltele transportate. 

Ca urmare, mulţi au abandonat cultivarea pământului. Este vorba de 6,5 mii hectare de teren, pentru care 5,6 mii de proprietari-săteni deţin actele necesare eliberate de autorităţile competente din Moldova.

La o întâlnire din 25 noiembrie 2017, reprezentanţii pe probleme politice din Republica Moldova şi Transnistria au reuşit să semneze o Hotărâre de protocol privind unele măsuri pentru soluţionarea problemelor legate de utilizarea terenurilor agricole. În conformitate cu aceasta, din 1 august 2018, fermierilor moldoveni le-a fost restabilit accesul pe terenurile lor din raionul Dubăsari pentru următorii 20 de ani, pe baza certificatelor de proprietate asupra terenurilor deţinute. Ei sunt în drept să cultive terenurile şi să-şi transporte recoltele fără obstacole.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
11 ianuarie, 11:07
7
1 485

Tractoare japoneze pentru agricultorii din Republica Moldova

11 ianuarie, 11:07
7
1 485

Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii anunță că, începând cu vara anului curent, va fi disponibil un lot de 72 de tractoare Kubota, de origine japoneză, destinate lucrărilor în vii și livezi.

Tractoare japoneze pentru agricultorii din Republica MoldovaFoto: Imagine simbol

Agricultorii care-și doresc să cumpere un tractor trebuie să completeze formularul pe pagina web www.adma.gov.md, secțiunea Oferta tractor Kubota M8540, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Formularul completat va fi remis la adresa electronică: office@adma.gov.md sau prezentat fizic la sediul Agenției pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii.

Cele 72 unități de tractoare Kubota urmează a fi livrate în țară ca rezultat al implementării creditului oferit de către JICA – Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională.

Agricultorii care-și doresc să cumpere un tractor trebuie să completeze formularul pe pagina web www.adma.gov.md, secțiunea Oferta tractor Kubota M8540, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Formularul completat va fi remis la adresa electronică: office@adma.gov.md sau prezentat fizic la sediul Agenției pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii.

Cele 72 unități de tractoare Kubota urmează a fi livrate în țară ca rezultat al implementării creditului oferit de către JICA – Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
30 dec, 2021 15:49
0
2 113

A cincea parte din porumbul semănat a rămas nerecoltată

30 dec, 2021 15:49
0
2 113

La sfârșitul lunii decembrie, cantități importante de porumb rămân pe câmp. Din cauza umidității ridicate, producătorii nu l-au recoltat.

A cincea parte din porumbul semănat a rămas nerecoltatăFoto. ipn.md

Potrivit Asociației „Agrocereale”, este vorba cam de 20% din porumbul semănat, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, a precizat pentru IPN că umiditatea în câmp depășește 18-20%, iar la recoltarea porumbului nu trebuie să fie mai ridicată de 15-16%.

Dacă porumbul este recoltat la umiditate mai ridicată, trebuie dus la uscătoriile pentru cereale, care în Republica Moldova sunt puține și sunt vechi, de 30-50 de ani, iar cantitățile pe care le pot prelucra nu sunt mari.

În anul curent, recolta de porumb în țară a atins 2,5 milioane de tone, ceea ce este un volum record. Au fost semănate și soiuri noi, cu o productivitate de 14-15 tone la hectar, adică de 2-3 ori mai mare față de soiurile tradiționale, a specificat președintele Asociației „Agrocereale”.

60-70% din ceea ce s-a strâns va merge la export. Ceea ce rămâne acoperă pe deplin necesitățile interne.

Porumbul moldovenesc se exportă în peste 30 de state ale lumii, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Pakistan, Malaezia, Egipt, China, Italia.

Cele mai mari cantități de porumb recoltat în Republica Moldova au ajuns în Turcia.

Potrivit Asociației „Agrocereale”, este vorba cam de 20% din porumbul semănat, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, a precizat pentru IPN că umiditatea în câmp depășește 18-20%, iar la recoltarea porumbului nu trebuie să fie mai ridicată de 15-16%.

Dacă porumbul este recoltat la umiditate mai ridicată, trebuie dus la uscătoriile pentru cereale, care în Republica Moldova sunt puține și sunt vechi, de 30-50 de ani, iar cantitățile pe care le pot prelucra nu sunt mari.

În anul curent, recolta de porumb în țară a atins 2,5 milioane de tone, ceea ce este un volum record. Au fost semănate și soiuri noi, cu o productivitate de 14-15 tone la hectar, adică de 2-3 ori mai mare față de soiurile tradiționale, a specificat președintele Asociației „Agrocereale”.

60-70% din ceea ce s-a strâns va merge la export. Ceea ce rămâne acoperă pe deplin necesitățile interne.

Porumbul moldovenesc se exportă în peste 30 de state ale lumii, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Pakistan, Malaezia, Egipt, China, Italia.

Cele mai mari cantități de porumb recoltat în Republica Moldova au ajuns în Turcia.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
23 dec, 2021 09:41
0
191

Un nou ajutor agricultorilor: A fost lansat un ghid informativ

23 dec, 2021 09:41
0
191

Un ghid informativ privind utilizarea fertilizanţilor în agricultura ecologică a fost elaborat recent de Asociaţia „Alianţa Lanţului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova” (MOVCA).

Un nou ajutor agricultorilor: A fost lansat un ghid informativFoto: agroland.ro

Aproximativ 1.000 de exemplare ale noului ghid informativ „Fertilitatea solului” vor fi distribuite gratuit în viitorul apropiat fermierilor, reprezentanţilor autorităţilor publice locale şi unor instituţii de învăţământ din mai multe localităţi ale raioanelor Floreşti, Şoldăneşti şi Soroca, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

Publicaţia oferă informaţii despre:

  1. fertilitate, importanţa acesteia, cum poate fi ea distrusă,
  2. caracteristicile unui sol sănătos,
  3. tipurile de fertilizatori naturali,
  4. efectele așteptate ale unei fertilizări anuale reuşite și ale unui tratament bun al solului,
  5. funcțiile diferitelor elemente minerale din sol,
  6. momentele optime pentru fertilizarea naturală,
  7. beneficiile şi dezavantajele fertilizatorilor naturali,
  8. principalele tipuri de îngrăşăminte ecologice,
  9. managementul durabil al solului.

Versiunea electronică a ghidului poate fi găsită pe www.movca.md la rubrica Publicaţii şi pe www.movca.md, iar cea tipărită este oferită gratuit la solicitare tuturor doritorilor.

Acest ghid informativ a fost editat în cadrul proiectului „Acționăm eco prin inovație”, finanțat de Programul de Granturi Mici (SGP) al Facilității Globale de Mediu (GEF) prin intermediul PNUD Moldova, implementat de People in Need Moldova în parteneriat cu Asociația MOVCA și Cooperativa producătorilor ecologici „Ecoferm”.

Aproximativ 1.000 de exemplare ale noului ghid informativ „Fertilitatea solului” vor fi distribuite gratuit în viitorul apropiat fermierilor, reprezentanţilor autorităţilor publice locale şi unor instituţii de învăţământ din mai multe localităţi ale raioanelor Floreşti, Şoldăneşti şi Soroca, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

Publicaţia oferă informaţii despre:

  1. fertilitate, importanţa acesteia, cum poate fi ea distrusă,
  2. caracteristicile unui sol sănătos,
  3. tipurile de fertilizatori naturali,
  4. efectele așteptate ale unei fertilizări anuale reuşite și ale unui tratament bun al solului,
  5. funcțiile diferitelor elemente minerale din sol,
  6. momentele optime pentru fertilizarea naturală,
  7. beneficiile şi dezavantajele fertilizatorilor naturali,
  8. principalele tipuri de îngrăşăminte ecologice,
  9. managementul durabil al solului.

Versiunea electronică a ghidului poate fi găsită pe www.movca.md la rubrica Publicaţii şi pe www.movca.md, iar cea tipărită este oferită gratuit la solicitare tuturor doritorilor.

Acest ghid informativ a fost editat în cadrul proiectului „Acționăm eco prin inovație”, finanțat de Programul de Granturi Mici (SGP) al Facilității Globale de Mediu (GEF) prin intermediul PNUD Moldova, implementat de People in Need Moldova în parteneriat cu Asociația MOVCA și Cooperativa producătorilor ecologici „Ecoferm”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
16 dec, 2021 21:10
2
837

Agricultorii, îngrijoraţi de timpul neobişnuit de cald: Putem rămâne fără grâu

16 dec, 2021 21:10
2
837

Timpul neobişnuit de cald pentru această perioadă îi pune în gardă pe agricultori.

Agricultorii, îngrijoraţi de timpul neobişnuit de cald: Putem rămâne fără grâu

Ei îşi fac griji că temperaturile ridicate ar putea reduce din rezistenţa plantelor la îngheţ. Specialiştii susţin că cel mai mult ar putea fi afectate culturile cerealiere, transmite Știri.md cu referire la Mesager.

Ion Hriplivîi din satul Vădeni, raionul Soroca, deţine 243 de hectare de terenuri agricole. 45 de hectare au fost semănate, în toamnă, cu grâu. 

Fermierul spune că semănăturile au început să încolţească, iar odată cu scăderea temperaturilor, dar şi a lipsei zăpezii, culturile agricole ar putea fi compromise.

„Avem probleme cu precipitaţiile, nu doar anul acesta, dar în toţi anii. Ori ninsori, ori ploiţă ne-ar trebui, numai să nu fie ger şi temperaturi cu minus că putem să rămânem fără grâu”, spune agricultorul Ion Hriplivîi.

Potrivit meteorologilor, în următoarea perioadă temperaturile vor scădea până la minus 11 grade Celsius şi sunt prognozate ninsori slabe.

„În ultima perioadă, temperaturile au fost mai ridicate, fiindcă am fost sub influenţa unor mase de aer calde şi, respectiv, temperaturile au fost chiar cu 8 grade peste limita normală. 

Următoarele zile, pe alocuri, ne aşteptăm să cadă ninsori, dar acestea vor fi uşoare şi ar putea să se depună un maxim de 2-3 cm de zăpadă”, spune şeful Centrului Prognoze Meteo, Ghenadie Roşca.

Anul acesta, agricultorii din Republica Moldova au semănat culturi de toamnă pe o suprafaţă de peste 290 de mii de hectare, dintre care peste 20 de mii sunt cu grâu, iar 65 de mii de hectare sunt cu orz.

Ei îşi fac griji că temperaturile ridicate ar putea reduce din rezistenţa plantelor la îngheţ. Specialiştii susţin că cel mai mult ar putea fi afectate culturile cerealiere, transmite Știri.md cu referire la Mesager.

Ion Hriplivîi din satul Vădeni, raionul Soroca, deţine 243 de hectare de terenuri agricole. 45 de hectare au fost semănate, în toamnă, cu grâu. 

Fermierul spune că semănăturile au început să încolţească, iar odată cu scăderea temperaturilor, dar şi a lipsei zăpezii, culturile agricole ar putea fi compromise.

„Avem probleme cu precipitaţiile, nu doar anul acesta, dar în toţi anii. Ori ninsori, ori ploiţă ne-ar trebui, numai să nu fie ger şi temperaturi cu minus că putem să rămânem fără grâu”, spune agricultorul Ion Hriplivîi.

Potrivit meteorologilor, în următoarea perioadă temperaturile vor scădea până la minus 11 grade Celsius şi sunt prognozate ninsori slabe.

„În ultima perioadă, temperaturile au fost mai ridicate, fiindcă am fost sub influenţa unor mase de aer calde şi, respectiv, temperaturile au fost chiar cu 8 grade peste limita normală. 

Următoarele zile, pe alocuri, ne aşteptăm să cadă ninsori, dar acestea vor fi uşoare şi ar putea să se depună un maxim de 2-3 cm de zăpadă”, spune şeful Centrului Prognoze Meteo, Ghenadie Roşca.

Anul acesta, agricultorii din Republica Moldova au semănat culturi de toamnă pe o suprafaţă de peste 290 de mii de hectare, dintre care peste 20 de mii sunt cu grâu, iar 65 de mii de hectare sunt cu orz.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
15 dec, 2021 21:48
2
5 381

Lanuri întregi de porumb rămân nerecoltate în decembrie: Explicația

15 dec, 2021 21:48
2
5 381

În luna decembrie, pe câmpurile din țară rămân nerecoltate lanuri întregi de porumb. Gradul de umiditate al boabelor este ridicat, iar depozitarea necorespunzătoare a acestora implică anumite riscuri.

Lanuri întregi de porumb rămân nerecoltate în decembrie: ExplicațiaFoto: Publika.md

Astfel, în condiţiile în care fermierii au obţinut în acest an o recoltă record, uscătoarele de cereale nu fac faţă numărului mare de solicitări, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

Este şi o consecinţă a crizei gazelor din lunile octombrie şi noiembrie, când elevatoarele din ţară nu au activat. Printre cei care s-au bucurat de o recoltă bună este şi Mihail Bobicov din oraşul Căuşeni. Însă până în decembrie, agricultorul a reuşit să recolteze doar o parte din porumb.

„Criza cu gaz nu a dat voie să usuce la timp, să meargă permanent lucrul. Erau timp de o lună de zile elevatoarele închise, nu puteau să usuce. Şi când s-a pornit valul, nu reuşea elevatorul să îl primească”, a relatat Mihail Bobicov, fermier.

Agricultorul urmează să mai recolteze porumb, însă pământul este umed, iar combinele nu pot intra în câmp. Așa că va începe lucrările când se va lăsa gerul.

Nu şi-a strâns porumbul de pe câmp nici Ştefan Roşca din satul Popeasca, raionul Ştefan-Vodă.

„Ne-au rămas în jur de 20 de hectare. Nu am avut unde duce roada, pentru că nu lucrau uscătoarele. Nu am avut aşa situaţie. La noi în octombrie era tot deja strâns”, a menționat Ştefan Roșca, fermier.

Agricultorul speră ca porumbul să atingă indicele optim de umiditate în câteva săptămâni. Acum însă nu-l strânge pentru a nu avea pierderi.

Fermierii usucă porumbul, dar şi alte cereale la elevatorul din oraşul Căuşeni. În ultimele săptămâni acesta lucrează la capacitate maximă. Vasile Costin a venit cu 700 de tone de porumb pe care le-a recoltat acum câteva zile.

„- Capacitatea e foare mare. Tot porumbul necesită prelucrare de uscat. Şi în cazul dat trebuie mai mult timp.

- Cât timp aţi aşteptat rândul?

- Stau oamenii şi o sutcă, şi două stau”, a declarat Vasile Costin, fermier.

În acest an, fermierii au semănat porumb pe o suprafață de peste 500 de mii de hectare, iar recolta globală va constitui peste 2,3 milioane de tone. O bună parte va fi exportată în țări din Europa, Asia și Africa. 

Directorul Căilor Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, susţine că, în ultimele luni, întreprinderea a transportat la portul din Reni, Ucraina, o cantitate record de cereale.

„Din iunie şi până în octombrie, am exportat 6.255 de vagoane. În patru luni. E aproape la fel de mult ca în anii 2018-2019 împreună. Nu am înregistrat aşa multe cereale, în ultimii 10 ani precis”, a precizat Oleg Tofilat, director general al CFM .

Potrivit Ministerului Agriculturii, până în decembrie, fermierii moldoveni au reuşit să recolteze doar 68 la sută din suprafața totală de porumb din ţară.

Astfel, în condiţiile în care fermierii au obţinut în acest an o recoltă record, uscătoarele de cereale nu fac faţă numărului mare de solicitări, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

Este şi o consecinţă a crizei gazelor din lunile octombrie şi noiembrie, când elevatoarele din ţară nu au activat. Printre cei care s-au bucurat de o recoltă bună este şi Mihail Bobicov din oraşul Căuşeni. Însă până în decembrie, agricultorul a reuşit să recolteze doar o parte din porumb.

„Criza cu gaz nu a dat voie să usuce la timp, să meargă permanent lucrul. Erau timp de o lună de zile elevatoarele închise, nu puteau să usuce. Şi când s-a pornit valul, nu reuşea elevatorul să îl primească”, a relatat Mihail Bobicov, fermier.

Agricultorul urmează să mai recolteze porumb, însă pământul este umed, iar combinele nu pot intra în câmp. Așa că va începe lucrările când se va lăsa gerul.

Nu şi-a strâns porumbul de pe câmp nici Ştefan Roşca din satul Popeasca, raionul Ştefan-Vodă.

„Ne-au rămas în jur de 20 de hectare. Nu am avut unde duce roada, pentru că nu lucrau uscătoarele. Nu am avut aşa situaţie. La noi în octombrie era tot deja strâns”, a menționat Ştefan Roșca, fermier.

Agricultorul speră ca porumbul să atingă indicele optim de umiditate în câteva săptămâni. Acum însă nu-l strânge pentru a nu avea pierderi.

Fermierii usucă porumbul, dar şi alte cereale la elevatorul din oraşul Căuşeni. În ultimele săptămâni acesta lucrează la capacitate maximă. Vasile Costin a venit cu 700 de tone de porumb pe care le-a recoltat acum câteva zile.

„- Capacitatea e foare mare. Tot porumbul necesită prelucrare de uscat. Şi în cazul dat trebuie mai mult timp.

- Cât timp aţi aşteptat rândul?

- Stau oamenii şi o sutcă, şi două stau”, a declarat Vasile Costin, fermier.

În acest an, fermierii au semănat porumb pe o suprafață de peste 500 de mii de hectare, iar recolta globală va constitui peste 2,3 milioane de tone. O bună parte va fi exportată în țări din Europa, Asia și Africa. 

Directorul Căilor Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, susţine că, în ultimele luni, întreprinderea a transportat la portul din Reni, Ucraina, o cantitate record de cereale.

„Din iunie şi până în octombrie, am exportat 6.255 de vagoane. În patru luni. E aproape la fel de mult ca în anii 2018-2019 împreună. Nu am înregistrat aşa multe cereale, în ultimii 10 ani precis”, a precizat Oleg Tofilat, director general al CFM .

Potrivit Ministerului Agriculturii, până în decembrie, fermierii moldoveni au reuşit să recolteze doar 68 la sută din suprafața totală de porumb din ţară.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
12 dec, 2021 11:30
0
502

Containere cu mere autohtone, trimise în Dubai și Arabia Saudită

12 dec, 2021 11:30
0
502

Federația Rusă a fost și anul acesta țara în care producătorii moldoveni au exportat cele mai multe mere.

Containere cu mere autohtone, trimise în Dubai și Arabia SaudităFoto: libertatea.ro

Datele arată că au fost exportate aproape 190 de mii de tone, în valoare totală de 80 de mii de dolari. Dar, pentru că și piața rusească ar putea, în anul ce vine, să fie suprasaturată, producătorii de la noi testează opțiuni noi de desfacere a fructelor, transmite Știri.md cu referire la Tv8.md.

Pe lângă țările Uniunii Europene, moldovenii cochetează și cu piețele din golf, printre care Dubai sau Arabia Saudită.

Recent, o companie de la noi a reușit să livreze mai multe containere de mere. Drumul a durat trei săptămâni. Acesta și-a împărtășit experiența la o conferință tematică, organizată suportul USAID. Cele 17 tone de mere, de soiul Gala, au pornit la drum la sfârșitul lunii octombrie. Și dacă până la Odesa, containerele au fost transportate pe cale terestră, de acolo și până în Dubai, calea a fost doar pe apă. În aproape o lună, au ajuns la destinație, la fel de proaspete și suculente precum erau la plecare. Livrarea, care a fost o premieră pentru producătorii locali de mere, i-a încurajat să mai exporte încă un lot.

Datele arată că au fost exportate aproape 190 de mii de tone, în valoare totală de 80 de mii de dolari. Dar, pentru că și piața rusească ar putea, în anul ce vine, să fie suprasaturată, producătorii de la noi testează opțiuni noi de desfacere a fructelor, transmite Știri.md cu referire la Tv8.md.

Pe lângă țările Uniunii Europene, moldovenii cochetează și cu piețele din golf, printre care Dubai sau Arabia Saudită.

Recent, o companie de la noi a reușit să livreze mai multe containere de mere. Drumul a durat trei săptămâni. Acesta și-a împărtășit experiența la o conferință tematică, organizată suportul USAID. Cele 17 tone de mere, de soiul Gala, au pornit la drum la sfârșitul lunii octombrie. Și dacă până la Odesa, containerele au fost transportate pe cale terestră, de acolo și până în Dubai, calea a fost doar pe apă. În aproape o lună, au ajuns la destinație, la fel de proaspete și suculente precum erau la plecare. Livrarea, care a fost o premieră pentru producătorii locali de mere, i-a încurajat să mai exporte încă un lot.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
12 dec, 2021 09:51
1
295

USDA: Cotaţiile futures la grâu continuă să se reducă

12 dec, 2021 09:51
1
295

Cotaţiile futures la grâu au continuat să se reducă vineri, ceea ce anunţă a doua săptămână consecutivă de scădere, după ce Departamentul American al Agriculturii (USDA) a prognozat o producţie mondială peste aşteptări, ceea ce înseamnă o posibilă îmbunătăţire a aprovizionării în întreaga lume.

USDA: Cotaţiile futures la grâu continuă să se reducăFoto: agrobiznes.md

Cel mai activ contract la grâu tranzacţionat la Chicago Board of Trade a pierdut peste 4% în această săptămână, iar vineri dimineaţa era cotat la 7,70 dolari pentru un bushel, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

"Cotaţiile futures au suferit pierderi, dar dacă te uiţi la preţurile fizice de pe principalele ţări exportatoare, nu au fost modificări", spune un trader de la Singapore.

Joi seară, Departamentul american al Agriculturii (USDA) şi-a îmbunătăţit estimările privind stocurile de grâu la finalul acestui sezon cu 2,38 milioane de tone, graţie unor perspective de producţie mai bune în Australia, Canada şi Rusia. Această îmbunătăţire a prognozelor USDA, peste ceea ce se aşteptau analiştii, ar putea reduce îngrijorările cu privire la inflaţia mondială a preţurilor la produsele alimentare, care recent au atins cel mai ridicat nivel de după 2011.

De asemenea, USDA şi-a îmbunătăţit şi estimările privind stocurile de porumb la finalul sezonului, pe fondul unor recolte mai bune în Ucraina şi Uniunea Europeană. În aceste condiţii, cotaţiile la porumb au scăzut joi după trei sesiuni consecutive de creştere.

Cel mai activ contract la grâu tranzacţionat la Chicago Board of Trade a pierdut peste 4% în această săptămână, iar vineri dimineaţa era cotat la 7,70 dolari pentru un bushel, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

"Cotaţiile futures au suferit pierderi, dar dacă te uiţi la preţurile fizice de pe principalele ţări exportatoare, nu au fost modificări", spune un trader de la Singapore.

Joi seară, Departamentul american al Agriculturii (USDA) şi-a îmbunătăţit estimările privind stocurile de grâu la finalul acestui sezon cu 2,38 milioane de tone, graţie unor perspective de producţie mai bune în Australia, Canada şi Rusia. Această îmbunătăţire a prognozelor USDA, peste ceea ce se aşteptau analiştii, ar putea reduce îngrijorările cu privire la inflaţia mondială a preţurilor la produsele alimentare, care recent au atins cel mai ridicat nivel de după 2011.

De asemenea, USDA şi-a îmbunătăţit şi estimările privind stocurile de porumb la finalul sezonului, pe fondul unor recolte mai bune în Ucraina şi Uniunea Europeană. În aceste condiţii, cotaţiile la porumb au scăzut joi după trei sesiuni consecutive de creştere.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...