Fosta rafinărie de petrol a lui Gabriel Stati poate deveni subzonă economică liberă

Acest lucru prevede un proiect de modificarea articolului 1 din Legea nr.1295/2002 privind Zona Economică Liberă Ungheni-Business, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Rafinăria lui Stati

Potrivit documentului două terenuri cu o suprafață totală 5,93 hectare de pe teritoriul fostei baze petroliere a Ministerului Apărării, în extravilanul satului Pârlița din raionul Ungheni vor fi incluse în nouă subzonă şi aici urmează a fi prelucrate produse petroliere aduse din import.

Un teren de 2,17 hectare este din anul 2018 în proprietatea companiei Mocomdo-Oil SRL, susțin autorii, deși datele oficiale arată că acesta este în continuare în proprietatea Stal Petrol SRL.  

Și Stal Petrol și Mocomdo-Oil sunt deținute direct sau indirect de Gabriel Stati prin diverse companii. Stal Petrol SRL are ca unic asociat firma Hanwell Group LTD din offshorul Insulele Virgine Britanice, care potrivit unei anchete Rise Moldova are ca fondator pe Gabriel Stati.

La Mocomdo-Oil unic asociat este firma Diagaras, care a fost cel mai mare sponsor al campaniei electorale pentru Parlament a lui Gabriel Stati, în noiembrie 2010, şi făceau parte din trustul Stati Holding, al cărui preşedinte era Gabriel Stati.

Al doilea teren de 3,76 hectare este închiriat de la Agenția Servicii Publice, care a preluat activele rămase ale fostei baze petroliere, inclusiv terenul, de la întreprinderea de stat Moldresurse.

Rafinăria de la Pârliţa a fost deschisă în 2008. Proiectul însă a eşuat, pentru că firma Stal Petrol nu dispunea de materie primă, iar costul importului de petrol cu tot cu taxe şi accize este foarte mare. Uzina a activat doar o scurtă perioadă şi a fost închisă, iar utilajul scos la vânzare.

Beneficiile noului proiect

Inițiativa de creare a subzonei vine din partea investitorului și administrației ZEL Ungheni-Business, ceea ce este în concordanță cu prevederile legale.

"Elementele principale de atractivitate pentru investitor a statutului de rezident al ZEL le reprezintă facilitățile de ordin fiscal și vamal, în special scutirea de TVA și acciză la importul produselor petroliere-materii prime pentru producerea benzinei și motorinei.

În același timp, comercializarea produselor finite se va face, preponderent, pe piața internă.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, comercializarea produselor petroliere fabricate pe teritoriul ZEL, pe piața internă, va fi însoțită de plata TVA și accizei a cotele generale în vigoare, ceea ce exclude avantajele concurențiale (care ar reieși din scutirile de TVA și acciză la importul materiei prime), în raport cu ceilalți participanți ai pieței, care activează în regim general", se arată în studiul de fezabilitate a proiectului.

Mai mult ca atât, se presupune că o mare parte din operatorii de pe această piață, care acum importă produse petroliere de peste hotare, vor face achiziții de la rezidentul subzonei, ceea ce va contribui la reducerea importurilor și, implicit, la diminuarea deficitului balanței comerciale a țării. 

Potrivit studiului de fezabilitate, teritoriul viitoarei subzone este asigurat cu toată infrastructura de producție și de utilități necesară lansării imediate (după efectuarea reviziei tehnice și de-conservarea utilajului instalat) a procesului de producție (fracționarea gazului condensat și producerea de produse petroliere finite).

În consecinţă investițiile necesare din partea ZEL Ungheni-Business sunt estimate la doar 684.000 lei şi constau în consolidarea gardului care împrejmuiește teritoriul rafinăriei, amenajarea teritoriului și în asigurarea pazei acestuia, în conformitate cu cerințele legale în vigoare. 

Autorii susţin că beneficiile pentru ţară vor fi semnificative. Astfel doar încasările medii anuale (neactualizate) ale ZEL Ungheni-Business în perioada 2020-2044 de la rezidentul subzonei din diferite taxe și plăți zonale (în baza prognozei vânzărilor companiei Mocomdo-Oil SRL) se estimează la circa 6,5 milioane lei.

Printre cele mai importante impacturi autorii menționează:

(i) încasări la bugetul public național rezultate din plata impozitului pe venitul persoanelor fizice, a contribuțiilor de asigurări sociale și medicale plătite de către angajator și angajat de circa 1,6 milioane lei anual;

(ii) încasări la bugetul public național (BPN) de cel puțin 1,6 mililioane lei anual din impozitul pe profit al companiei-rezident;

(iii) încasări la BPN din TVA și acciză rezultate din comercializarea produselor petroliere finite produse pe teritoriul subzonei de circa 328 milioane lei anual;

(iv) investiții totale în subzonă de circa 6 milioane dolari și cifră de afaceri prognozată a rezidentului de circa 45-49 milioane dolari anual, ceea ce va stimula dezvoltarea antreprenorialului în regiune;
(v) îmbunătățirea infrastructurii din regiune, inclusiv a infrastructurii de drumuri, căi ferate și utilități etc.

Menţionăm că în prezent ZEL Ungheni-Business gestionează 12 subzone cu o suprafață totală de 145,2 hectare, amplasate în 6 localități ale Republicii Moldova.

Rafinării în alte părţi

Mai adăugăm că autorii nu menţionează capacitatea de producţie a rafinăriei, dar aceasta era de până la 100.000 de tone pe an.

În prezent în Moldova funcţionează doar o mică rafinărie de petrol la Comrat, care produce anual circa 10.000 tone de motorină şi păcură din petrolul extras la Văleni, Cahul.

O altă rafinărie, cu capacitatea de peste un milion de tone de petrol, urma să fie construită de grupul de companii Danube Logistics, Bemol Trading şi Bemol Retail.

Realizarea proiectului a rămas sub semnul întrebării, pentru că Terminalul Petrolier de la Giurgiuleşti nu permite importul petrolului.

Afacerea este blocată şi de faptul că lipseşte infrastructura, iar statul nu şi-a îndeplinit unele obligaţii faţă de grupul de companii.