Forța Fermierilor, în ședință cu Ludmila Catlabuga: Critică politicile agricole
Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, s-a întâlnit astăzi cu conducerea asociației producătorilor și procesatorilor culturilor de cereale și oleaginoase „Forța Fermierilor”, unde a fost exprimat dezacordul cu actualul model al agriculturii.
Foto: Forța FermierilorPotrivit reprezentanților asociației, actualul mecanism nu protejează fermierii micro, mici și mijlocii din domeniul cerealier și oleaginos și , implicit, stimulează expansiunea agroholdingurilor. Totodată, Programului Strategic de Politici Agricole (PSPA) nu prevede o dezvoltare echilibrată a tuturor sectoarelor agricole și discriminează domeniul cerealier și oleaginous, care cuprinde peste 85% din toată suprafața agricolă, transmite Știri.md.
„Calamitățile naturale din ultimii cinci ani au afectat substanțial sectorul culturilor mari. Cu părere de rău, chiar dacă Moldova din 2022 are statut de candidat în membrii Uniunii Europene, Guvernul nu a putut sau nu a vrut să atragă fonduri europene în vederea sprijinului agricultorilor micro, mici și mijlocii. Lipsa sprijinului minimal suficient din partea autorităților au adus în dificultăți enorme de plată sute fermieri din localități rurale. Însă, proiectul PSPA practic nu prevede măsuri de sprijin direct al sectorului”, au declarat membrii organizației „Forța Fermierilor”.
În acest context, Asociația a insistat ca rambursarea accizei în proporția de 100% fermierilor pentru motorină, utilizată în cadrul lucrărilor agricole, să devină, după modelul european, una permanentă, inclusă atăt în actul legislativ, cât și în PSPA.
„Am remarcat că există directiva UE din 2024 pentru Moldova, care obligă Guvernul să returneze acciza producătorilor agricoli. Organizația a solicitat, în contextul crizei carburanților, ca măsura respectivă să fie aplicată chiar din anul curent”, au mai subliniat agricultorii.
La fel, „Forța Fermierilor” a propus continuitatea în ceea ce privește compensarea ratei dobânzilor pentru agricultori și s-a pronunțat pentru păstrarea acestei măsuri pentru anul 2026: „Am menționat o mare problemă ce ține de agricultorii cu dificultăți financiare, care au nevoie de un mecanism special de refinanțare, la care e nevoie intervenția Băncii Naționale a Moldovei”.
Totodată, reprezentanții asociației au solicitat includerea în PSPA pentru fermierii micro, mici și mijlocii plăților directe la hectar după modelul Uniunii Europene. S-a propus primele plăți să fie efectuate începând cu 2027 în mărimea de 3.000 lei per hectar de grâu.
„Considerăm că această măsură ar permite mai multor fermieri să iasă din criza îndelungată de ultimii cinci ani. În continuare, mai mulți producătorii agricoli, având un venit suplimentar, vor avea posibilități să investească în depozitare și procesarea materiei prime, ceea ce ar consolida securitatea alimentară și ar stopa treptat un trend foarte periculos, când se exportă producția cerealieră cu valoarea adăugată joasă și se importă masiv produsele procesate”, se arată în comunicatul Asociației.
Într-un final, membrii „Forța Fermierilor” a cerut ca noul sistemul de subvenționare de plăți în avans în baza concursului să nu fie aplicat pentru sistemele de irigare la scară mică și tehnica agricolă, necesară pentru agricultură conservativă, dat fiind faptul că schimbările climatice deja au avut un impact negativ grav asupra sectorului agricol din țara. Potrivit lor, patru din ultimii cinci ani au fost marcați cu o secetă severă.
„În acest context, irigare, depozitele și sistem mini-till și no-till sunt soluții eficiente pentru adaptarea activităților agricultorilor la noile realități climatice. Prin urmare, la procurarea acestor tehnice, utilaj și echipament este necesar de lăsat principiu vechi de subvenționare post-investiții, aplicat pentru toți fermierii micro, mici și mijlocii fără concurs, dar cu stabilirea unor plafonări”, au comunicat reprezentanții Asociației.
Totodată, Forța Fermierilor a reiterat poziția negativă privind înființarea camerelor agricole, „ceea ce poate fi comparată cu colectivizarea din anii 40”.