FMI: Integrarea în UE ar putea stimula exporturile și investițiile în Moldova

Astfel experţii FMI constată că, deși s-au înregistrat progrese în anumite aspecte, în special după Acordul de asociere al Republicii Moldova cu UE, din care Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), este parte integrantă, există încă provocări, inclusiv în ceea ce privește atingerea unei mai mari diversități și sofisticare a exporturilor, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Extinderea și diversificarea exporturilor sunt esențiale pentru o creștere economică

Totodată analiza gravitațională realizată de FMI sugerează că, deși apartenența deplină la UE ar putea avea un impact pozitiv asupra exporturilor în general, efectele vor fi probabil diferite pentru diferite sectoare.

În opinia experţilor FMI, pentru Republica Moldova, extinderea și diversificarea exporturilor sunt esențiale pentru o creștere economică susținută. Fiind o economie mică, deschisă, cu o piață internă limitată, dezvoltarea pe termen lung și convergența veniturilor Republicii Moldova depind de capacitatea sa de a concura pe piețele externe și de a avansa în lanțul valoric.

"Comerțul este un canal cheie pentru transferul de tehnologie, creșterea productivității și crearea de locuri de muncă în sectoarele cu valoare adăugată mai mare", se menţionează în studiu.

Există o literatură semnificativă privind asocierea pozitivă dintre comerț și creștere, unele studii indicând o relație cauzală. În acest sens raportul citează experţi, care susţin că în contextul țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE), exporturile au fost un factor important pentru creștere și convergența veniturilor, în special după aderarea la UE.

Potrivit FMI, Acordul de Asociere cu UE este o etapă importantă care a oferit exportatorilor un acces îmbunătățit la piața unică a UE.

"Prin reducerea tarifelor, simplificarea procedurilor vamale și armonizarea standardelor, acordul a deschis noi oportunități, în special pentru industriile agricole și agroalimentare din Republica Moldova, textile și sectorul manufacturier emergent. Importurile de bunuri industriale din UE au fost liberalizate de la data intrării în vigoare a acordului, în timp ce Republicii Moldova i s-a acordat o perioadă de tranziție de 3-5 ani pentru eliminarea treptată a tarifelor pentru anumite produse", precizează autorii.

Tarifele pentru bunurile agricole au fost, de asemenea, reduse, iar pentru unele produse sensibile s-au aplicat contingente tarifare (TRQ). O reducere sau eliminare suplimentară a taxelor vamale este prevăzută în actualizarea din 2025 a DCFTA.

Studiul relevă că dincolo de îmbunătățirea accesului la piață, acordul a servit drept ancoră pentru reforme economice mai ample, facilitând modernizarea, consolidând cadrele juridice și de reglementare și încurajând investițiile în standarde de calitate și siguranță.

"Aceste schimbări au ajutat firmele moldovenești să se adapteze la cerințele piețelor internaționale, sporindu-le competitivitatea și reziliența", se afirmă în studiu.

În opinia experţilor FMI, aderarea la UE ar consolida câștigurile deja realizate în cadrul DCFTA și ar deschide noi posibilități pentru diversificarea comerțului, integrarea lanțului de aprovizionare și participarea la programe de dezvoltare finanțate de UE.

Apartenența la UE ar putea spori și mai mult încrederea investitorilor

Integrarea Republicii Moldova în UE merge mult dincolo de reducerea tarifelor; aceasta implică transformări profunde de reglementare și instituționale, care implică adoptarea Acquis-ului comunitar, participarea la piața unică, cele patru libertăți, și adoptarea regulilor și standardelor UE.

"Apartenența la UE ar putea spori și mai mult încrederea investitorilor, ar putea spori competitivitatea industriilor interne și ar putea integra mai profund Republica Moldova în lanțurile valorice europene și globale", se precizează în studiu.

Potrivit specialiştilor FMI, axperiența altor țări din Europa Centrală și de Est arată că aderarea la UE poate aduce beneficii economice semnificative, inclusiv investiții străine directe mai mari, o creștere mai rapidă a exporturilor și un acces mai mare la capital și tehnologie.

"După aderarea la UE, majoritatea economiilor în tranziție au înregistrat o creștere notabilă a exporturilor, ceea ce s-a tradus în venituri mai mari și a facilitat procesul de recuperare a decalajelor. De exemplu, România a cunoscut o creștere bruscă a PIB-ului determinată de exporturi, susținută de creșterea productivității și de o extindere rapidă a comerțului cu partenerii UE", constată autorii

Se estimează că apartenența la UE a crescut veniturile pe cap de locuitor ale noilor membri cu peste 30%, cei cu acces mai bun la finanțare și o integrare mai puternică în lanțurile valorice înainte de aderare beneficiind cel mai mult.

Provocări importante

În ciuda acestui context favorabil, strategia de creștere bazată pe exporturi a Moldovei se confruntă cu provocări importante. Acestea includ blocaje în infrastructură, acces limitat la finanțare și vulnerabilitatea la șocuri externe, se afirmă în studiu.

Potrivit FMI, poziția geografică a țării, deși avantajoasă într-o oarecare măsură pentru conectarea Estului și Vestului, o expune și la incertitudini regionale și riscuri geopolitice.

"Progresul continuu va depinde de aprofundarea reformelor structurale, de consolidarea capacității sectorului public și privat și de valorificarea noilor oportunități în domeniul bunurilor și serviciilor cu valoare adăugată ridicată. Aderarea la UE necesită, de asemenea, un angajament susținut față de reformă, o guvernanță eficientă și capacitatea de a absorbi și implementa standardele UE în toate sectoarele economiei", se spune în studiul FMI.

Planul de creștere al Republicii Moldova are un rol cheie în acest proces. Acesta este susținut de o Facilitate de Reformă și Creștere care ar putea debursa până la 1,9 miliarde EUR în împrumuturi și granturi concesionale pentru perioada 2025-2027, condiționate de implementarea unei agende de reformă ambițioase.