FMI, despre Moldova: Economia își revine, dar provocările rămân. Reformele, esențiale

Astfel, FMI constată că economia Republicii Moldova își revine după multiplele șocuri din ultimii ani, însă provocările structurale persistă. Emigrarea masivă, competitivitatea redusă și capacitățile instituționale limitate continuă să afecteze perspectivele pe termen lung. În același timp, procesul de aderare la Uniunea Europeană și Planul de creștere al UE oferă o oportunitate importantă pentru accelerarea reformelor, creșterea economică și îmbunătățirea nivelului de trai, transmite Știri.md.

FMI estimează o creștere economică de 2,7% în 2025 și de 2,3% în 2026, susținută de o recoltă bună, cererea internă puternică și finanțarea substanțială din partea Uniunii Europene. Consumul și investițiile sunt stimulate de majorarea salariilor și de creșterea creditării, iar producția industrială a înregistrat o evoluție pozitivă, inclusiv în sectorul procesării alimentare.

Totuși, exporturile slabe limitează dinamica PIB și contribuie la adâncirea deficitului de cont curent, estimat la 19,6% din PIB în 2026. Riscurile la adresa creșterii economice rămân ridicate, în special din cauza războiului din Ucraina, a incertitudinilor geopolitice și a eventualelor întârzieri în implementarea Planului de creștere al UE.

Pe termen mediu, economia ar putea înregistra o creștere moderată, pe măsură ce investițiile și reformele orientate spre productivitate vor susține potențialul de producție, deși piața muncii va rămâne tensionată.

FMI prognozează o creștere a deficitului bugetar la 4,8% din PIB în 2026, pe fondul majorării semnificative a cheltuielilor capitale și al unei ușoare creșteri a cheltuielilor curente. Directorii executivi consideră că un deficit temporar mai ridicat este justificat pentru susținerea tranziției către o economie bazată pe investiții.

Cheltuielile curente sunt estimate la 36,8% din PIB în 2026, iar cele capitale la 3,6% din PIB. Datoria publică ar urma să crească la 39,7% din PIB în 2026 și să atingă aproximativ 42–43% în perioada 2028–2031.

FMI subliniază necesitatea îmbunătățirii managementului finanțelor publice, mobilizării veniturilor interne și simplificării sistemului fiscal, inclusiv eliminarea unor scutiri de TVA. Reforma sistemului de salarizare în sectorul public este salutată, însă costurile acesteia trebuie acoperite din venituri suplimentare.

Inflația este estimată la 5% în 2026, în interiorul intervalului țintă stabilit de Banca Națională a Moldovei (5% ±1,5 puncte procentuale). FMI apreciază reacția promptă a BNM la șocul energetic de la începutul anului 2025 și recomandă menținerea unei politici monetare prudente, cu ajustări ale ratei de bază aliniate la evoluția inflației și a creșterii economice.

Rezervele oficiale brute ar urma să ajungă la 6,2 miliarde dolari în 2026, echivalentul a 5,2 luni de import. FMI încurajează menținerea flexibilității cursului de schimb și consolidarea independenței BNM.

Sectorul bancar este considerat solid, însă FMI atrage atenția asupra creșterii rapide a creditării – 26,6% în 2025 și 19,5% în 2026 – și asupra majorării prețurilor la locuințe. Directorii executivi recomandă monitorizarea strictă a riscurilor și consolidarea supravegherii macroprudențiale.

Creditarea economiei ar urma să ajungă la 32,9% din PIB în 2026, față de 25,5% în 2024. FMI solicită eliminarea lacunelor rămase în domeniul supravegherii financiare, al gestionării crizelor și al prevenirii spălării banilor.

FMI subliniază importanța continuării reformelor structurale pentru stimularea productivității și creșterea competitivității. Sunt necesare progrese decisive în domeniul guvernanței și anticorupției, îmbunătățirea participării pe piața muncii și dezvoltarea infrastructurii.

De asemenea, este esențială consolidarea securității energetice și a mecanismelor de gestionare a crizelor din sectorul energetic, având în vedere vulnerabilitatea țării la șocuri externe.

Următoarea rundă de consultări în temeiul Articolului IV este programată conform ciclului standard de 12 luni. Autoritățile și-au exprimat interesul pentru încheierea unui nou acord cu FMI, iar directorii executivi consideră că un astfel de program ar fi esențial pentru menținerea impulsului reformelor și sprijinirea procesului de aderare la Uniunea Europeană.

De menționat că datele prezentate nu includ regiunea transnistreană și includ atât datoria publică, cât și cea privată și garantată de stat.