24 noiembrie, 14:19
0
263

Federația Fermierilor: Recolta de grâne din anul viitor poate fi compromisă

24 noiembrie, 14:19
0
263

Din cauza lipsei ploilor în toamna anului curent, recolta de cereale din anul viitor va scădea esențial, susține Vasile Mîrzenco, director executiv al Federației Naționale a Fermierilor.

Federația Fermierilor: Recolta de grâne din anul viitor poate fi compromisăFoto: IPN

Solicitat de IPN, Vasile Mîrzenco a precizat că, în condițiile în care au fost puține ploi, în ultima perioadă, semințele de grâu, dar și alte semănături de toamnă încolțesc foarte greu, transmite Știri.md.

„Am semănat în pământ uscat, practic fără umiditate, au fost două ploițe mici de tot, care au pornit încolțirea grâului și răsare foarte greu grâul, deși în această perioadă grâul trebuia deja să se înfrățească, să fie covorul verde și des pe câmp. 

Dintr-o sămânță trebuie să se dezvolte 5-6 tulpini sau spice, dar așa, dacă nu a fost umiditate la timp, grâul nu s-a înfrățit, nu s-a dezvoltat, dintr-o sămânță va fi un spic. 

Situația este alarmantă. Deși 2021 a fost un an cu recoltă de cereale foarte bună, și la porumb, și la floarea-soarelui, există riscul ca recolta de grâne din anul viitor să fie compromisă, din cauza lipsei de precipitații. Sunt afectate semănăturile, evident, recolta de cereale va scădea esențial”, a subliniat Vasile Mîrzenco.

Potrivit directorului executiv al FNF, situația ar putea deveni și mai gravă, dacă și la primăvară va fi secetă. Statul va trebui să întreprindă mai multe măsuri pentru a asigura securitatea alimentară a țării. 

„Trebuie să facem rezerve de cereale, ca să asigurăm țara cu grâu de panificație, să nu exportăm fără calcul. Și să ne gândim cum am putea să sprijinim agricultorii în asemenea situații. 

Trebuie să ne facem rezerve de grâu pentru următorii doi ani, cel puțin. Deși 2021 a fost cu o recoltă bogată de cereale, mijloacele pe care le-au agonisit agricultorii le cheltuiesc pentru procurarea îngrășămintelor, pieselor de schimb, care s-au dublat la preț, dar a crescut și prețul la motorină. Astfel, agricultura ar putea ajunge în criză financiară în primăvara-vara anului viitor, înainte de recoltare”, a atenționat Vasile Mîrzenco.

O astfel de situație în agricultură se înregistrează nu doar în Republica Moldova, spune directorul executiv al FNF. 

„Și la scară mondială, agricultura intră în dificultăți din punct de vedere al condițiilor climaterice, în unele părți nu plouă, iar în altele plouă excesiv. 

Ne avertizează și organismele internaționale că este posibilă o criză alimentară în timpul apropiat. De aceea, trebuie să fim atenți cu circuitul cerealelor. Nu zic că trebuie interzis exportul, dar trebuie dublată cantitatea de grâu din rezerva statului, pentru a asigura siguranța alimentară a țării”, a menționat Vasile Mârzenco.

Solicitat de IPN, Veaceslav Grigorița, șef de direcție la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a precizat că recoltarea culturilor cerealiere a început cu două-trei săptămâni mai târziu, din cauza condițiilor climaterice, respectiv, și semănatul culturilor de toamnă, cum ar fi grâul, rapița și orzul, a început cu întârziere.  

„Precipitațiile căzute în ultimele luni nu sunt suficiente pentru a avea condiții optime de însămânțare, e umiditate insuficientă a solului și perioada semănatului este întârziată. Cu toate acestea, s-au însămânțat peste 55% din suprafețele preconizate cu grâu de toamnă. 

Nu este atât de mult, dar așa ani am mai avut, în 2019. Desigur, situația nu este cea mai bună la aceste semănături, în condiții de insuficiență a umidității, unele din ele au înrădăcinat, iar altele – nu. În funcție de precipitații, fermierii vor alege – fie vor însămânța suprafețele respective, care nu au germinat corespunzător, în perioada imediat următoare sau la primăvară. Sau, dacă este o evoluție bună, acestea vor fi menținute. 

Dar trebuie aplicată și irigarea, pentru a asigura prinderea plantelor. Totodată, producătorii agricoli trebuie să aleagă adâncimea optimă a semănăturilor, în funcție de umiditatea solului”, a mai spus Veaceslav Grigorița.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează ploi pentru sâmbătă, duminică și luni, în zona de nord, și pentru marți, săptămâna viitoare, în centrul și sudul țării.

Solicitat de IPN, Vasile Mîrzenco a precizat că, în condițiile în care au fost puține ploi, în ultima perioadă, semințele de grâu, dar și alte semănături de toamnă încolțesc foarte greu, transmite Știri.md.

„Am semănat în pământ uscat, practic fără umiditate, au fost două ploițe mici de tot, care au pornit încolțirea grâului și răsare foarte greu grâul, deși în această perioadă grâul trebuia deja să se înfrățească, să fie covorul verde și des pe câmp. 

Dintr-o sămânță trebuie să se dezvolte 5-6 tulpini sau spice, dar așa, dacă nu a fost umiditate la timp, grâul nu s-a înfrățit, nu s-a dezvoltat, dintr-o sămânță va fi un spic. 

Situația este alarmantă. Deși 2021 a fost un an cu recoltă de cereale foarte bună, și la porumb, și la floarea-soarelui, există riscul ca recolta de grâne din anul viitor să fie compromisă, din cauza lipsei de precipitații. Sunt afectate semănăturile, evident, recolta de cereale va scădea esențial”, a subliniat Vasile Mîrzenco.

Potrivit directorului executiv al FNF, situația ar putea deveni și mai gravă, dacă și la primăvară va fi secetă. Statul va trebui să întreprindă mai multe măsuri pentru a asigura securitatea alimentară a țării. 

„Trebuie să facem rezerve de cereale, ca să asigurăm țara cu grâu de panificație, să nu exportăm fără calcul. Și să ne gândim cum am putea să sprijinim agricultorii în asemenea situații. 

Trebuie să ne facem rezerve de grâu pentru următorii doi ani, cel puțin. Deși 2021 a fost cu o recoltă bogată de cereale, mijloacele pe care le-au agonisit agricultorii le cheltuiesc pentru procurarea îngrășămintelor, pieselor de schimb, care s-au dublat la preț, dar a crescut și prețul la motorină. Astfel, agricultura ar putea ajunge în criză financiară în primăvara-vara anului viitor, înainte de recoltare”, a atenționat Vasile Mîrzenco.

O astfel de situație în agricultură se înregistrează nu doar în Republica Moldova, spune directorul executiv al FNF. 

„Și la scară mondială, agricultura intră în dificultăți din punct de vedere al condițiilor climaterice, în unele părți nu plouă, iar în altele plouă excesiv. 

Ne avertizează și organismele internaționale că este posibilă o criză alimentară în timpul apropiat. De aceea, trebuie să fim atenți cu circuitul cerealelor. Nu zic că trebuie interzis exportul, dar trebuie dublată cantitatea de grâu din rezerva statului, pentru a asigura siguranța alimentară a țării”, a menționat Vasile Mârzenco.

Solicitat de IPN, Veaceslav Grigorița, șef de direcție la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a precizat că recoltarea culturilor cerealiere a început cu două-trei săptămâni mai târziu, din cauza condițiilor climaterice, respectiv, și semănatul culturilor de toamnă, cum ar fi grâul, rapița și orzul, a început cu întârziere.  

„Precipitațiile căzute în ultimele luni nu sunt suficiente pentru a avea condiții optime de însămânțare, e umiditate insuficientă a solului și perioada semănatului este întârziată. Cu toate acestea, s-au însămânțat peste 55% din suprafețele preconizate cu grâu de toamnă. 

Nu este atât de mult, dar așa ani am mai avut, în 2019. Desigur, situația nu este cea mai bună la aceste semănături, în condiții de insuficiență a umidității, unele din ele au înrădăcinat, iar altele – nu. În funcție de precipitații, fermierii vor alege – fie vor însămânța suprafețele respective, care nu au germinat corespunzător, în perioada imediat următoare sau la primăvară. Sau, dacă este o evoluție bună, acestea vor fi menținute. 

Dar trebuie aplicată și irigarea, pentru a asigura prinderea plantelor. Totodată, producătorii agricoli trebuie să aleagă adâncimea optimă a semănăturilor, în funcție de umiditatea solului”, a mai spus Veaceslav Grigorița.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează ploi pentru sâmbătă, duminică și luni, în zona de nord, și pentru marți, săptămâna viitoare, în centrul și sudul țării.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

27 noiembrie, 15:43
0
672

Motiv de bucurie pentru fermierii din ţară: Recolta este bogată

27 noiembrie, 15:43
0
672

Motiv de bucurie pentru fermierii din ţară. Anul acesta, ei se laudă cu o recoltă bogată la majoritatea culturilor agricole.

Motiv de bucurie pentru fermierii din ţară: Recolta este bogatăFoto: Radio Chișinău

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Viorel Gherciu, susţine că investiţiile, de peste cinci miliarde de lei ale agricultorilor, dar suportul, de peste un miliard şi jumătate de lei din partea Guvernului, stau în spatele acestor rezultate, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

Totalurile au fost făcute cu ocazia Zilei Fermierului, sărbătorită în ultima duminică a lui noiembrie.

Potrivit Ministerului Agriculturii, în 2021, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, fermierii au strâns peste 1,5 milioane de tone de grâu şi 800 de mii de tone de floarea-soarelui. 

Agricultorii mai mizează să-şi umple depozitele cu aproximativ 2,5 milioane de tone de porumb. Din livezi şi vii ei au cules 600 de mii de tone de mere şi 315 mii de tone de struguri, dintre care 65 de mii de tone sunt struguri de masă.

În primele opt luni ale anului, ţara noastră a exportat cu 11 la sută mai multe vinuri. Astfel, vânzările au constituit aproximativ 90 de milioane de dolari, în creştere cu 10 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai mare cantitate a ajuns în ţările Uniunii Europene. 

Totuşi, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare încearcă să găsească soluţii şi pentru susţinerea sectorului zootehnic, după ce în ultimii trei ani numărul de bovine a scăzut cu un sfert, iar producţia de lapte cu 14 la sută.

În prezent Republica Moldova este asigurată cu lapte doar în proporţie de 71 la sută şi cu 68 de procente cu carne de pasăre. Cantităţile necesare de unt şi caşcaval autohtone acoperă doar 58 la sută din cererea pieţei.

În 2021, fermierii au depus la AIPA peste 8500 de cereri de subvenţionare, iar fondul total a ajuns la 1,5 miliarde de lei. De anul viitor, în premieră, de asistenţă financiară vor beneficia şi cei care deţin până la două hectare de pământ.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Viorel Gherciu, susţine că investiţiile, de peste cinci miliarde de lei ale agricultorilor, dar suportul, de peste un miliard şi jumătate de lei din partea Guvernului, stau în spatele acestor rezultate, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

Totalurile au fost făcute cu ocazia Zilei Fermierului, sărbătorită în ultima duminică a lui noiembrie.

Potrivit Ministerului Agriculturii, în 2021, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, fermierii au strâns peste 1,5 milioane de tone de grâu şi 800 de mii de tone de floarea-soarelui. 

Agricultorii mai mizează să-şi umple depozitele cu aproximativ 2,5 milioane de tone de porumb. Din livezi şi vii ei au cules 600 de mii de tone de mere şi 315 mii de tone de struguri, dintre care 65 de mii de tone sunt struguri de masă.

În primele opt luni ale anului, ţara noastră a exportat cu 11 la sută mai multe vinuri. Astfel, vânzările au constituit aproximativ 90 de milioane de dolari, în creştere cu 10 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai mare cantitate a ajuns în ţările Uniunii Europene. 

Totuşi, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare încearcă să găsească soluţii şi pentru susţinerea sectorului zootehnic, după ce în ultimii trei ani numărul de bovine a scăzut cu un sfert, iar producţia de lapte cu 14 la sută.

În prezent Republica Moldova este asigurată cu lapte doar în proporţie de 71 la sută şi cu 68 de procente cu carne de pasăre. Cantităţile necesare de unt şi caşcaval autohtone acoperă doar 58 la sută din cererea pieţei.

În 2021, fermierii au depus la AIPA peste 8500 de cereri de subvenţionare, iar fondul total a ajuns la 1,5 miliarde de lei. De anul viitor, în premieră, de asistenţă financiară vor beneficia şi cei care deţin până la două hectare de pământ.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
14 noiembrie, 12:09
2
775

Un fermier din sudul ţării păstrează recolta după un model inovativ

14 noiembrie, 12:09
2
775

Modul de păstrare a roadei este un proces foarte important pentru agricultorii din Republica Moldova, în situaţia în care mulţi dintre ei nu au depozite specializate.

Un fermier din sudul ţării păstrează recolta după un model inovativ

De multe ori, fermierii noştri nu câştigă suficient de bine şi asta pentru că vând marfa imediat după recoltare, anume din cauză că nu dispun de spaţii corespunzător amenajate pentru depozitare. Ulterior, preţul recoltei creşte, spre bucuria angrosiştilor, transmite Știri.md cu referire la Trm.md

O soluţie inovativă a găsit Veaceslav Burlacu, un agricultor din raionul Cahul, care depozitează cerealele şi furajele în silobag.

Veaceslav Burlacu, un fermier din satul Crihana Veche, raionul Cahul, cultivă cereale pe o suprafaţă de circa 1.600 de hectare. Agricultorul a găsit o soluţie inovativă pentru transportarea rapidă a recoltei de pe câmp şi pentru păstrarea acesteia în lipsa unor depozite clasice costisitoare şi care dau mari bătăi de cap producătorilor.

„Aici ne aflăm într-un depozit clasic care l-am moştenit de la fosta întreprindere sovietică. Ca dezavantaj pentru stocarea producţiei este că atunci când aruncăm cu aruncătorul de seminţe sulul cu înălţime mare de până la creastă, se formează un strat de praf care acoperă tot sulul şi se primeşte ca o peliculă care nu permite aerisirea”, spune Veaceslav Burlacu, agricultor.

Recolta depozitată prin această metodă îşi păstrează calităţile, nefiind nevoie de gazare sau folosirea altor substanţe. Cerealele consumă oxigenul şi elimină dioxid de carbon, astfel se creează mediul anaerob care asigură conservarea optimă a producţiei stocate.

„Sacii sunt din polietilenă, au trei straturi grosimea 200 de microni, ultimul strat de asupra protejează de razele solare, razele ultraviolete. Avantajul este costul mic pe kilogram la păstrarea producţiei. Un exemplu bun, atunci când stocăm floarea soarelui, floarea costa 9,70, din momentul pasării şi până la ziua de azi preţul a crescut cu doi lei”, mai spune Veaceslav Burlacu.

Pentru a răspunde cu succes nevoilor fermierului, depozitarea silobag-urilor trebuie făcută cu atenţie.

„Spaţiu trebuie să fie plan, nu în pantă. Trebuie să fie protejat de inundaţii, care poate să fie. Trebuie să fie cât de cât îngrădit să nu poată să aibă acces animalele, vitele, chiar şi hoţii. Cel mai bine este ca spaţiu să fie asfaltat, atunci nu ai probleme nici cu rozătoarele”, spune fermierul.

Potrivit antreprenorului, această metodă este optimă pentru o valorificare mai bună a producţiei agricole, chiar şi în cadrul gospodăriilor care nu dispun de spaţii pentru depozitarea unor cantităţi mari de cereale.

De multe ori, fermierii noştri nu câştigă suficient de bine şi asta pentru că vând marfa imediat după recoltare, anume din cauză că nu dispun de spaţii corespunzător amenajate pentru depozitare. Ulterior, preţul recoltei creşte, spre bucuria angrosiştilor, transmite Știri.md cu referire la Trm.md

O soluţie inovativă a găsit Veaceslav Burlacu, un agricultor din raionul Cahul, care depozitează cerealele şi furajele în silobag.

Veaceslav Burlacu, un fermier din satul Crihana Veche, raionul Cahul, cultivă cereale pe o suprafaţă de circa 1.600 de hectare. Agricultorul a găsit o soluţie inovativă pentru transportarea rapidă a recoltei de pe câmp şi pentru păstrarea acesteia în lipsa unor depozite clasice costisitoare şi care dau mari bătăi de cap producătorilor.

„Aici ne aflăm într-un depozit clasic care l-am moştenit de la fosta întreprindere sovietică. Ca dezavantaj pentru stocarea producţiei este că atunci când aruncăm cu aruncătorul de seminţe sulul cu înălţime mare de până la creastă, se formează un strat de praf care acoperă tot sulul şi se primeşte ca o peliculă care nu permite aerisirea”, spune Veaceslav Burlacu, agricultor.

Recolta depozitată prin această metodă îşi păstrează calităţile, nefiind nevoie de gazare sau folosirea altor substanţe. Cerealele consumă oxigenul şi elimină dioxid de carbon, astfel se creează mediul anaerob care asigură conservarea optimă a producţiei stocate.

„Sacii sunt din polietilenă, au trei straturi grosimea 200 de microni, ultimul strat de asupra protejează de razele solare, razele ultraviolete. Avantajul este costul mic pe kilogram la păstrarea producţiei. Un exemplu bun, atunci când stocăm floarea soarelui, floarea costa 9,70, din momentul pasării şi până la ziua de azi preţul a crescut cu doi lei”, mai spune Veaceslav Burlacu.

Pentru a răspunde cu succes nevoilor fermierului, depozitarea silobag-urilor trebuie făcută cu atenţie.

„Spaţiu trebuie să fie plan, nu în pantă. Trebuie să fie protejat de inundaţii, care poate să fie. Trebuie să fie cât de cât îngrădit să nu poată să aibă acces animalele, vitele, chiar şi hoţii. Cel mai bine este ca spaţiu să fie asfaltat, atunci nu ai probleme nici cu rozătoarele”, spune fermierul.

Potrivit antreprenorului, această metodă este optimă pentru o valorificare mai bună a producţiei agricole, chiar şi în cadrul gospodăriilor care nu dispun de spaţii pentru depozitarea unor cantităţi mari de cereale.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
19 octombrie, 14:13
0
481

Peste jumătate din roada de struguri din Moldova e recoltată: Prețuri

19 octombrie, 14:13
0
481

Campania de recoltare a strugurilor este în plină desfășurare, fiind recoltate circa 65 la sută din suprafețele totale de struguri pentru vin, iar întreprinderile vinicole au procesat până în prezent peste 110 mii de tone de struguri pentru vin.

Peste jumătate din roada de struguri din Moldova e recoltată: PrețuriFoto: medlife.ro

În regiunea vitivinicolă Sud au fost recoltate circa 70% din suprafețele de struguri pentru vin, iar în regiunea Centru – circa 60 la sută din podgorii, transmite Știri.md cu referire la moldpres.md.

Potrivit Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), prețul de achiziție a strugurilor de la producătorii viticoli constituie 7,0-8,0 lei/kg. 

Pentru fabricarea vinurilor materie primă pentru distilare, prețul soiurilor pentru vin variază între 4,0-4,5 lei/kg, iar cel al soiurilor pentru masă (struguri de calitate neconformă pentru consum în stare proaspătă) oscilează între 3,5-4,0 lei/kg. 

Strugurii de soiuri de tip Isabella se achiziționează la prețuri de 4,0-4,5 lei/kg. În același timp, la piața specializată din Chișinău, în prezent, prețurile la strugurii de soiuri pentru vin se ridică la 10-14 lei/kg.

„Totodată, în faza de încheiere are loc recoltarea soiurilor cu epoca medie de maturare (Sauvignon, grupa Fetească, Aligote, Merlot) şi a început recoltarea soiurilor cu epoca de maturare tardivă (Rkaţiteli, Cabernet Sauvignon, Rară Neagră ș.a.). 

Recolta medie de struguri, în plantațiile vinăriilor, variază de la 5-6 t/ha până la 10-12 t/ha, iar în gospodăriile viticole este de 4-7 tone/ha. Recolta medie de struguri de masă oscilează de la 5-6 t/ha până la 11-13 t/ha”, indică MAIA.

În plantațiile viticole cu sisteme moderne de suporturi (de tip Pergolă și Gable) producția medie de struguri se ridică la 20-25 t/ha. Concomitent cu comercializarea strugurilor de masă în stare proaspătă, o parte din recoltă (preponderent de soiul Moldova) se depozitează pentru păstrare. În acest sens, specialiștii estimează o cantitate de circa 35 de mii de tone de struguri. 

Prețul angro la soiurile de masă pe piața internă variază între 8,0 și 11,0 lei per kg, iar la export – 8,0-9,0 lei/kg, în funcție de calitatea strugurilor.

Conform informațiilor Serviciului Vamal, exportul strugurilor de masă din recolta anului curent constituie peste 14,7 mii de tone, dinamica fiind similară anului precedent. 

Principalele destinații ale exportului din recolta actuală sunt următoarele pieţe: Federația Rusă (8,2 mii de tone), România (2,83 mii de tone), Belarus (1,31 mii de tone), Ucraina (1,1 mii de tone) şi Polonia (0,81 mii de tone).

În regiunea vitivinicolă Sud au fost recoltate circa 70% din suprafețele de struguri pentru vin, iar în regiunea Centru – circa 60 la sută din podgorii, transmite Știri.md cu referire la moldpres.md.

Potrivit Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), prețul de achiziție a strugurilor de la producătorii viticoli constituie 7,0-8,0 lei/kg. 

Pentru fabricarea vinurilor materie primă pentru distilare, prețul soiurilor pentru vin variază între 4,0-4,5 lei/kg, iar cel al soiurilor pentru masă (struguri de calitate neconformă pentru consum în stare proaspătă) oscilează între 3,5-4,0 lei/kg. 

Strugurii de soiuri de tip Isabella se achiziționează la prețuri de 4,0-4,5 lei/kg. În același timp, la piața specializată din Chișinău, în prezent, prețurile la strugurii de soiuri pentru vin se ridică la 10-14 lei/kg.

„Totodată, în faza de încheiere are loc recoltarea soiurilor cu epoca medie de maturare (Sauvignon, grupa Fetească, Aligote, Merlot) şi a început recoltarea soiurilor cu epoca de maturare tardivă (Rkaţiteli, Cabernet Sauvignon, Rară Neagră ș.a.). 

Recolta medie de struguri, în plantațiile vinăriilor, variază de la 5-6 t/ha până la 10-12 t/ha, iar în gospodăriile viticole este de 4-7 tone/ha. Recolta medie de struguri de masă oscilează de la 5-6 t/ha până la 11-13 t/ha”, indică MAIA.

În plantațiile viticole cu sisteme moderne de suporturi (de tip Pergolă și Gable) producția medie de struguri se ridică la 20-25 t/ha. Concomitent cu comercializarea strugurilor de masă în stare proaspătă, o parte din recoltă (preponderent de soiul Moldova) se depozitează pentru păstrare. În acest sens, specialiștii estimează o cantitate de circa 35 de mii de tone de struguri. 

Prețul angro la soiurile de masă pe piața internă variază între 8,0 și 11,0 lei per kg, iar la export – 8,0-9,0 lei/kg, în funcție de calitatea strugurilor.

Conform informațiilor Serviciului Vamal, exportul strugurilor de masă din recolta anului curent constituie peste 14,7 mii de tone, dinamica fiind similară anului precedent. 

Principalele destinații ale exportului din recolta actuală sunt următoarele pieţe: Federația Rusă (8,2 mii de tone), România (2,83 mii de tone), Belarus (1,31 mii de tone), Ucraina (1,1 mii de tone) şi Polonia (0,81 mii de tone).

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 octombrie, 20:12
2
1 260

Drama oamenilor de la sate nevoiți să își vândă recolta lângă trasee

18 octombrie, 20:12
2
1 260

Toamna se numără bobocii. Așa spune un proverb din folclor. Doar că oamenii de la sate spun că realitatea e alta.

Drama oamenilor de la sate nevoiți să își vândă recolta lângă traseeColaj: știri.md

Munca de-o vară se face una cu pamântul, întrucât nu prea au unde vinde roada adunată. Așa că de nevoie, aceștia ies în stradă pentru a câștiga un ban, transmite Știri.md cu referire la Tv8.md.

O spun într-un glas vânzătorii pe care i-am întâlnit cu roada bogată aranjată frumos pe traseul Chișinău – Hâncești.

A vândut doar câțiva struguri și această bătrână din Buțeni. Cele câteva rânduri de haine nu au protejat-o de temperaturile reci de afară.

Deși se laudă cu strugurii aleși și gustoși, femeia spune că nu s-a gândit că la bătrânețe va sta la colț de stradă.

Munca de-o vară se face una cu pamântul, întrucât nu prea au unde vinde roada adunată. Așa că de nevoie, aceștia ies în stradă pentru a câștiga un ban, transmite Știri.md cu referire la Tv8.md.

O spun într-un glas vânzătorii pe care i-am întâlnit cu roada bogată aranjată frumos pe traseul Chișinău – Hâncești.

A vândut doar câțiva struguri și această bătrână din Buțeni. Cele câteva rânduri de haine nu au protejat-o de temperaturile reci de afară.

Deși se laudă cu strugurii aleși și gustoși, femeia spune că nu s-a gândit că la bătrânețe va sta la colț de stradă.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
29 septembrie, 21:25
3
2 395

Moldova înregistrează o recoltă-record de 4 milioane de tone de cereale

29 septembrie, 21:25
3
2 395

După seceta și pierderile de milioane de lei de anul trecut, anul acesta agricultorii se bucură de o recoltă bogată. Experții se așteaptă la un record în special de cereale.

Moldova înregistrează o recoltă-record de 4 milioane de tone de cereale

Vorbim de patru milioane de tone - practic dublu față de anii precedenți, transmite Știri.md cu referire la jurnal.md.

„Este anul porumbului”, spun agricultorii, care, datorită volumului mare de grăunțoase din acest an, se pregătesc să exporte aproape 70 la sută.

Unii producători locali și-ar dori să șteargă din memorie anul 2020 când, din cauza secetei cumplite, au colectat o cantitate mizeră de cereale.

„Pierderile au fost colosale. Porumb nu am avut deloc. Floarea-soarelui a fost doar pe alocuri câte ceva", afirmă Srgiu Moroz, producător agricol din Tohatin.

În schimb, în acest an se bucură de o recoltă bogată. Și asta datorită precipitațiilor, care au fost de patru ori mai multe decât în 2020. În rest, totul a depins de lucrările făcute la timp.

Un alt agricultor se așteaptă să colecteze cel puțin 10 tone de porumb la hectar, ceea ce ar fi dublu chiar și în comparație cu anii buni.

„O parte din plante au deja și al doilea știulete pornit. Acest lucru ar putea să sporească până la 12-14 tone pe hectar", spune Mihai Răcilă.

O recoltă bogată, înseamnă și un preț mai bun. Agricultorul susține că în țările vecine, România și Ucraina, a fost secetă, iar aceasta înseamnă că la export, prețul cerealelor moldovenești va fi mai mare. Ce-i drept, exportul întârzie în acest an pentru că recoltarea porumbului încă nu a început.

Recoltă record și la floarea soarelui. Dacă în anii precedenți producătorii aveau cel mult două tone și jumătate la hectar, acum la această cifră se mai adaugă o tonă.

Și recolta de grâu este bună - aproximativ cinci tone la hectar.

În pofida anului roditor, prețurile la produsele obținute din cereale cresc, spun specialiștii. Pâinea, de exemplu, deja s-a scumpit, în medie, cu 5-7 la sută. Explicația ar fi scumpirea produselor energetice.

La nivel regional se scumpește gazul, dar și carburanții. Președintele Asociației producătorilor de cereale susține că, de fapt, prețurile ar fi trebuit să crească încă din primăvară.

„Îmi e teamă că, până la sfârșitul anului, această scumpire să nu se repete. Cred că moldovenii, mai ales cei de la țară, vor compensa chestia aceasta cu făină de porumb", a spus Igor Grigoriev, președintele Asociației exportatorilor și producătorilor de cereale

O altă problemă, care ar genera scumpirea produselor este lipsa forței de muncă. Avem tot mai puțini oameni care recoltează cereale, dar și mai puțini șoferi angajați la lucrările agricole.

„Și la recoltare, și la export, este insuficiență de șoferi. Avem TIR-uri care transportă cereale, dar nu avem șoferi calificați. Nu avem combaineri, tractoriști. Marea majoritate din acești specialiști sunt plecați peste hotare", a mai relevat Igor Grigoriev.

Și asta în timp ce, prima dată în istorie, Republica Moldova înregistrează o recoltă-record de patru milioane de tone de cereale. Mai exact, un milion și 100 mii tone de grâu, 800 mii tone de floarea-soarelui și peste 2 milioane de tone de porumb.

Vorbim de patru milioane de tone - practic dublu față de anii precedenți, transmite Știri.md cu referire la jurnal.md.

„Este anul porumbului”, spun agricultorii, care, datorită volumului mare de grăunțoase din acest an, se pregătesc să exporte aproape 70 la sută.

Unii producători locali și-ar dori să șteargă din memorie anul 2020 când, din cauza secetei cumplite, au colectat o cantitate mizeră de cereale.

„Pierderile au fost colosale. Porumb nu am avut deloc. Floarea-soarelui a fost doar pe alocuri câte ceva", afirmă Srgiu Moroz, producător agricol din Tohatin.

În schimb, în acest an se bucură de o recoltă bogată. Și asta datorită precipitațiilor, care au fost de patru ori mai multe decât în 2020. În rest, totul a depins de lucrările făcute la timp.

Un alt agricultor se așteaptă să colecteze cel puțin 10 tone de porumb la hectar, ceea ce ar fi dublu chiar și în comparație cu anii buni.

„O parte din plante au deja și al doilea știulete pornit. Acest lucru ar putea să sporească până la 12-14 tone pe hectar", spune Mihai Răcilă.

O recoltă bogată, înseamnă și un preț mai bun. Agricultorul susține că în țările vecine, România și Ucraina, a fost secetă, iar aceasta înseamnă că la export, prețul cerealelor moldovenești va fi mai mare. Ce-i drept, exportul întârzie în acest an pentru că recoltarea porumbului încă nu a început.

Recoltă record și la floarea soarelui. Dacă în anii precedenți producătorii aveau cel mult două tone și jumătate la hectar, acum la această cifră se mai adaugă o tonă.

Și recolta de grâu este bună - aproximativ cinci tone la hectar.

În pofida anului roditor, prețurile la produsele obținute din cereale cresc, spun specialiștii. Pâinea, de exemplu, deja s-a scumpit, în medie, cu 5-7 la sută. Explicația ar fi scumpirea produselor energetice.

La nivel regional se scumpește gazul, dar și carburanții. Președintele Asociației producătorilor de cereale susține că, de fapt, prețurile ar fi trebuit să crească încă din primăvară.

„Îmi e teamă că, până la sfârșitul anului, această scumpire să nu se repete. Cred că moldovenii, mai ales cei de la țară, vor compensa chestia aceasta cu făină de porumb", a spus Igor Grigoriev, președintele Asociației exportatorilor și producătorilor de cereale

O altă problemă, care ar genera scumpirea produselor este lipsa forței de muncă. Avem tot mai puțini oameni care recoltează cereale, dar și mai puțini șoferi angajați la lucrările agricole.

„Și la recoltare, și la export, este insuficiență de șoferi. Avem TIR-uri care transportă cereale, dar nu avem șoferi calificați. Nu avem combaineri, tractoriști. Marea majoritate din acești specialiști sunt plecați peste hotare", a mai relevat Igor Grigoriev.

Și asta în timp ce, prima dată în istorie, Republica Moldova înregistrează o recoltă-record de patru milioane de tone de cereale. Mai exact, un milion și 100 mii tone de grâu, 800 mii tone de floarea-soarelui și peste 2 milioane de tone de porumb.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
29 septembrie, 21:06
4
2 130

Avem de mămăligă: Cât de bogate sunt lanurile de porumb

29 septembrie, 21:06
4
2 130

Se trezesc cu noaptea-n cap pentru a reuși să-și strângă roada la timp. Gospodarii din nordul Republicii Moldova se grăbesc să-și depoziteze porumbul la loc sigur, înainte de a începe ploile de toamnă și bruma.

Avem de mămăligă: Cât de bogate sunt lanurile de porumbAdaptare: știri.md

După seceta de anul trecut, locuitorii din satul Moara de Piatră, raionul Drochia, se bucură de o recoltă generoasă, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

„Uitațivă ce porumb ne-a dat domnul anul acesta, frumos, nici nu avem cuvinte să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru asta”.

Lidia Postolache a venit să strângă porumbul dis-de-dimineață. Pentru ea, acest proces este o adevărată tradiție, unde mai schimbi o vorbă și te bucuri de darurile naturii.

 „Am așteptat un an întreg, l-am sădit, l-am prășit, l-am îngrijit 01:05 musca 01:30 Este vesel, mie tare îmi place la curățit.  Acesta este porumb moldovenesc, foarte bun. este un sort de pe vremuri. nu ca acestea de acum, încrucișate.Sămânța aceasta este păstrată încă de la bunicii noștri, Lidia Postolachi, locuitoare satul Moara de Piatră.

În timp ce se odihnește, gospodina strânge mătase de porumb pentru ca la iarnă să pregătească ceaiuri sănătoase.

 „Am terminat de strâns porumbul iar acum strângem mătase pentru ceai. Este foarte bun pentru intestine, pentru ficat, pentru fiere”.

După ce a fost cules, porumbul este pus în saci pentru a putea fi mai ușor de încărcat în căruță.

 „Mai întâi legăm sacii, așteptăm transportul să vină să îi încărcăm și să îi ducem acasă la loc, în „sîeac” cum spun moldovenii.  O să facem mâncare pentru păsări și vite, la totul merge”. 

 „De pe aceste 20 de sote de pământ, gospodarii au adunat 30 de saci de știuleți. Nu le rămâne decât să-i ducă acasă și să-i depoziteze într-un loc uscat, cum ar fi în hambar. Recolta este bună, un știulete măsoară până la 25 de cm”, Mihaela Aga, reporter Nord News.

 „Încărcăm îi ducem acasă pentru porci, pentru găini pentru tot ce trebuie la casă”.

Tot în câmp l-am găsit și pe moș Ion. Muncește de la ora șase pentru că de dimneață, spune el, lucrul merge mai ușor și mai bine.

 „Anul trecut nu am avut așa porumb, pe jumătate și mai mic era, dar anul acesta este foarte bine, se arată o roadă foarte bună”.

În acest an, agricultorii speră să strângă, cel puțin, câte două tone de porumb la hectar.

După seceta de anul trecut, locuitorii din satul Moara de Piatră, raionul Drochia, se bucură de o recoltă generoasă, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

„Uitațivă ce porumb ne-a dat domnul anul acesta, frumos, nici nu avem cuvinte să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru asta”.

Lidia Postolache a venit să strângă porumbul dis-de-dimineață. Pentru ea, acest proces este o adevărată tradiție, unde mai schimbi o vorbă și te bucuri de darurile naturii.

 „Am așteptat un an întreg, l-am sădit, l-am prășit, l-am îngrijit 01:05 musca 01:30 Este vesel, mie tare îmi place la curățit.  Acesta este porumb moldovenesc, foarte bun. este un sort de pe vremuri. nu ca acestea de acum, încrucișate.Sămânța aceasta este păstrată încă de la bunicii noștri, Lidia Postolachi, locuitoare satul Moara de Piatră.

În timp ce se odihnește, gospodina strânge mătase de porumb pentru ca la iarnă să pregătească ceaiuri sănătoase.

 „Am terminat de strâns porumbul iar acum strângem mătase pentru ceai. Este foarte bun pentru intestine, pentru ficat, pentru fiere”.

După ce a fost cules, porumbul este pus în saci pentru a putea fi mai ușor de încărcat în căruță.

 „Mai întâi legăm sacii, așteptăm transportul să vină să îi încărcăm și să îi ducem acasă la loc, în „sîeac” cum spun moldovenii.  O să facem mâncare pentru păsări și vite, la totul merge”. 

 „De pe aceste 20 de sote de pământ, gospodarii au adunat 30 de saci de știuleți. Nu le rămâne decât să-i ducă acasă și să-i depoziteze într-un loc uscat, cum ar fi în hambar. Recolta este bună, un știulete măsoară până la 25 de cm”, Mihaela Aga, reporter Nord News.

 „Încărcăm îi ducem acasă pentru porci, pentru găini pentru tot ce trebuie la casă”.

Tot în câmp l-am găsit și pe moș Ion. Muncește de la ora șase pentru că de dimneață, spune el, lucrul merge mai ușor și mai bine.

 „Anul trecut nu am avut așa porumb, pe jumătate și mai mic era, dar anul acesta este foarte bine, se arată o roadă foarte bună”.

În acest an, agricultorii speră să strângă, cel puțin, câte două tone de porumb la hectar.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
29 septembrie, 08:55
2
356

Recoltă record de grâu pentru ultimii 30 de ani în R. Moldova

29 septembrie, 08:55
2
356

În Republica Moldova, în acest an s-au colectat 1,551 milioane tone de grâu, cu 1 milion mai mult față de anul trecut. Este o recoltă record pentru ultimii 30 de ani, a precizat Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Recoltă record de grâu pentru ultimii 30 de ani în R. Moldova

Vasile Șarban a specificat că în anul curent au fost recoltate și 260,6 mii tone de orz și 88,7 mii tone de rapiță, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

Potrivit secretarului de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, recolta sporită de cereale din anul curent se datorează ploilor abundente, dar și tehnologiilor moderne de cultivare și soiurilor performante de cereale. Cu siguranță, această recoltă bogată va permite asigurarea securității alimentare a țării, a menționat Vasile Șarban.

În ceea ce privește scumpirile la pâine din ultima perioadă, Vasile Șarban a spus că sunt majorări la nivel global, în regiune, nu doar în Republica Moldova, și acestea sunt cauzate de cheltuielile pentru energie electrică și pentru materia primă.

„Dacă grâul se scumpește la bursa internațională de la Paris, înseamnă că se scumpește peste tot. Și dacă s-a scumpit peste tot, atunci și morile cumpără grâul la preț scumpit, făina este mai scumpă, respectiv, și pâinea și produsele de panificație se vând mai scump”, a explicat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Ministerul examinează posibilitățile de a interveni pe piața internă a cerealelor pentru a nu admite și alte scumpiri ale pâinii. „Statul este obligat să asigure securitatea alimentară a țării. Vrem să mărim cantitatea de grâu în rezerva de stat. Iată aici poate interveni statul, să facă achiziții de grâu, să le depoziteze și, în caz de necesitate, statul poate scoate din rezerva de stat și poate interveni pe piață”, a precizat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Vasile Șarban a specificat că în anul curent au fost recoltate și 260,6 mii tone de orz și 88,7 mii tone de rapiță, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

Potrivit secretarului de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, recolta sporită de cereale din anul curent se datorează ploilor abundente, dar și tehnologiilor moderne de cultivare și soiurilor performante de cereale. Cu siguranță, această recoltă bogată va permite asigurarea securității alimentare a țării, a menționat Vasile Șarban.

În ceea ce privește scumpirile la pâine din ultima perioadă, Vasile Șarban a spus că sunt majorări la nivel global, în regiune, nu doar în Republica Moldova, și acestea sunt cauzate de cheltuielile pentru energie electrică și pentru materia primă.

„Dacă grâul se scumpește la bursa internațională de la Paris, înseamnă că se scumpește peste tot. Și dacă s-a scumpit peste tot, atunci și morile cumpără grâul la preț scumpit, făina este mai scumpă, respectiv, și pâinea și produsele de panificație se vând mai scump”, a explicat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Ministerul examinează posibilitățile de a interveni pe piața internă a cerealelor pentru a nu admite și alte scumpiri ale pâinii. „Statul este obligat să asigure securitatea alimentară a țării. Vrem să mărim cantitatea de grâu în rezerva de stat. Iată aici poate interveni statul, să facă achiziții de grâu, să le depoziteze și, în caz de necesitate, statul poate scoate din rezerva de stat și poate interveni pe piață”, a precizat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
28 septembrie, 20:42
8
1 878

Expert: Recolta de grâu este cea mai mare din ultimii 30 de ani

28 septembrie, 20:42
8
1 878

În Republica Moldova, în acest an s-au colectat 1,551 mln tone de grâu, cu 1 mln mai mult față de anul trecut.

Expert: Recolta de grâu este cea mai mare din ultimii 30 de ani

Este o recoltă record pentru ultimii 30 de ani, a precizat Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, solicitat de IPN, transmite Știri.md.

Vasile Șarban a specificat că în anul curent au fost recoltate și 260,6 mii tone de orz și 88,7 mii tone de rapiță.

Potrivit secretarului de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, recolta sporită de cereale din anul curent se datorează ploilor abundente, dar și tehnologiilor moderne de cultivare și soiulor performante de cereale.

Cu siguranță, această recoltă bogată va permite asigurarea securității alimentare a țării, a menționat Vasile Șarban.

În ceea ce privește scumpirile la pâine din ultima perioadă, Vasile Șarban a spus că sunt majorări la nivel global, în regiune, nu doar în Republica Moldova, și acestea sunt cauzate de cheltuielile pentru energie electrică și pentru materia primă.

„Dacă grâul se scumpește la bursa internațională de la Paris, înseamnă că se scumpește peste tot. Și dacă s-a scumpit peste tot, atunci și morile cumpără grâul la preț scumpit, făina este mai scumpă, respectiv, și pâinea și produsele de panificație se vând mai scump,” a explicat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Ministerul examinează posibilitățile de a interveni pe piața internă a cerealelor pentru a nu admite și alte scumpiri ale pâinii. „Statul este obligat să asigure securitatea alimentară a țării.

Vrem să mărim cantitatea de grâu în rezerva de stat. Iată aici poate interveni statul, să facă achiziții de grâu, să le depoziteze și, în caz de necesitate, statul poate scoate din rezerva de stat și poate interveni pe piață”, a precizat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Este o recoltă record pentru ultimii 30 de ani, a precizat Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, solicitat de IPN, transmite Știri.md.

Vasile Șarban a specificat că în anul curent au fost recoltate și 260,6 mii tone de orz și 88,7 mii tone de rapiță.

Potrivit secretarului de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, recolta sporită de cereale din anul curent se datorează ploilor abundente, dar și tehnologiilor moderne de cultivare și soiulor performante de cereale.

Cu siguranță, această recoltă bogată va permite asigurarea securității alimentare a țării, a menționat Vasile Șarban.

În ceea ce privește scumpirile la pâine din ultima perioadă, Vasile Șarban a spus că sunt majorări la nivel global, în regiune, nu doar în Republica Moldova, și acestea sunt cauzate de cheltuielile pentru energie electrică și pentru materia primă.

„Dacă grâul se scumpește la bursa internațională de la Paris, înseamnă că se scumpește peste tot. Și dacă s-a scumpit peste tot, atunci și morile cumpără grâul la preț scumpit, făina este mai scumpă, respectiv, și pâinea și produsele de panificație se vând mai scump,” a explicat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Ministerul examinează posibilitățile de a interveni pe piața internă a cerealelor pentru a nu admite și alte scumpiri ale pâinii. „Statul este obligat să asigure securitatea alimentară a țării.

Vrem să mărim cantitatea de grâu în rezerva de stat. Iată aici poate interveni statul, să facă achiziții de grâu, să le depoziteze și, în caz de necesitate, statul poate scoate din rezerva de stat și poate interveni pe piață”, a precizat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
9 septembrie, 11:46
19
2 931

Roadă record în R. Moldova: Experții explică de ce pâinea se va scumpi

9 septembrie, 11:46
19
2 931

Scumpirea pâinii se produce în condiţiile în care, în acest an, în Republica Moldova se înregistrează producţii record de grâu, orz, mazăre şi rapiţă.

Roadă record în R. Moldova: Experții explică de ce pâinea se va scumpi

Datele preliminare ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare mai arată că fermierii moldoveni vor obţine o recoltă bogată de floarea-soarelui şi porumb, transmite Știri.md cu referire la TRM.md.

Cu toate acestea, experţii în agricultură avertizează că tarifele la grâu ar putea sa crească, deoarece ţările care formează preţul mondial la această cultură au fost afectate, în acest an, de calamităţi naturale.

Chiar dacă în unele regiuni ale ţării anumite terenuri agricole au fost compromise în urma căderilor de grindină şi a inundaţiilor, după recoltarea a peste 99% din suprafeţele totale cultivate cu grâu a fost înregistrată o recoltă record, spun specialiştii de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Potrivit lor, şi la orz, mazăre şi rapiţă rezultatele sunt foarte bune.

„S-a recoltat deja peste un milion 551 de mii de tone de grâu, de pe o suprafaţă de 340,9 mii de hectare. La orz avem 260 de mii de tone de pe o suprafaţă de 63,8 mii de hectare, cu o productivitate de patru tone la hectar, iar la grâu au fost strânse 4,6 tone.

Mazărea - 28,9 de mii de tone de pe o suprafaţă de circa 11 mii de hectare, cu o productivitate de 2,7 tone la hectar.

Rapiţă avem aproximativ 89 de mii de tone, cu o productivitate de 2,7 tone la hectar, de pe o suprafaţă de 33 de mii de hectare.

Toate aceste culturi au înregistrat record la productivitate”, a anunţat secretarul de stat la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Şerban.

Potrivit specialiştilor, recolta mănoasă din acest an ar putea cumva să-i ajute pe agricultori să-şi compenseze pierderile suportate anul trecut.

„Toate aceste culturi în acest an au un preţ destul de bun, mă refer la cel internaţional. El se reflectă şi până la producător. Sperăm că acest lucru ar influenţa cumva revenirea la o viaţă economică mai bună a întreprinderilor agricole privind seceta care a fost în 2020 şi sperăm că aceasta va influenţa şi la însămânțarea terenurilor cu culturile de toamnă”, a mai spus Vasile Şerban.

Mai mult, experţii susţin că preţurile la grâu pe piaţa internaţională ar putea să crească în continuare, deoarece multe dintre ţările mari exportatoare de grâne au fost afectate de calamităţi naturale.

„Republica Moldova este un stat foarte mic şi producţia respectivă este tot destul de mică. Noi nu putem dicta preţurile mondiale. Producătorii moldoveni dacă vor exporta grâul vor respecta preţurile mondiale, vor avea de câştigat la export.

Acum preţul variază între 5 lei şi 5 lei şi 50 de bani, adică e cu mult mai mare decât anul trecut. Aici pe loc se vindea cu 1 leu 80 de bani, 2 lei, 2 lei şi 50 de bani, practic de două ori mai mic”, a spus doctorul în agricultură, Pintilie Pârvan.

Specialiştii susţin că şi Moldova se află într-o zonă periclitată de calamităţi naturale, de aceea agricultorii ar trebui să ţină cont de acest lucru şi să-şi asigure terenurile.

„Condiţii au fost foarte bune pentru a pregăti solul, de procurat material semincer, produse de uz fitosanitar, fertilizanţi şi de însămânțat în termen.

Cred că obligatoriu ar trebui de asigurat terenurile, dar cu condiţia că statul îşi va aloca ponderea sa la susţinerea producătorilor agricoli, măcar 50 la 50 ar fi un lucru normal”, a mai spus Pintilie Pârvan.

În prezent, statul restituie producătorilor agricoli 70 la sută din valoarea primei de asigurare a riscurilor de producţie.

Datele preliminare ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare mai arată că fermierii moldoveni vor obţine o recoltă bogată de floarea-soarelui şi porumb, transmite Știri.md cu referire la TRM.md.

Cu toate acestea, experţii în agricultură avertizează că tarifele la grâu ar putea sa crească, deoarece ţările care formează preţul mondial la această cultură au fost afectate, în acest an, de calamităţi naturale.

Chiar dacă în unele regiuni ale ţării anumite terenuri agricole au fost compromise în urma căderilor de grindină şi a inundaţiilor, după recoltarea a peste 99% din suprafeţele totale cultivate cu grâu a fost înregistrată o recoltă record, spun specialiştii de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Potrivit lor, şi la orz, mazăre şi rapiţă rezultatele sunt foarte bune.

„S-a recoltat deja peste un milion 551 de mii de tone de grâu, de pe o suprafaţă de 340,9 mii de hectare. La orz avem 260 de mii de tone de pe o suprafaţă de 63,8 mii de hectare, cu o productivitate de patru tone la hectar, iar la grâu au fost strânse 4,6 tone.

Mazărea - 28,9 de mii de tone de pe o suprafaţă de circa 11 mii de hectare, cu o productivitate de 2,7 tone la hectar.

Rapiţă avem aproximativ 89 de mii de tone, cu o productivitate de 2,7 tone la hectar, de pe o suprafaţă de 33 de mii de hectare.

Toate aceste culturi au înregistrat record la productivitate”, a anunţat secretarul de stat la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Şerban.

Potrivit specialiştilor, recolta mănoasă din acest an ar putea cumva să-i ajute pe agricultori să-şi compenseze pierderile suportate anul trecut.

„Toate aceste culturi în acest an au un preţ destul de bun, mă refer la cel internaţional. El se reflectă şi până la producător. Sperăm că acest lucru ar influenţa cumva revenirea la o viaţă economică mai bună a întreprinderilor agricole privind seceta care a fost în 2020 şi sperăm că aceasta va influenţa şi la însămânțarea terenurilor cu culturile de toamnă”, a mai spus Vasile Şerban.

Mai mult, experţii susţin că preţurile la grâu pe piaţa internaţională ar putea să crească în continuare, deoarece multe dintre ţările mari exportatoare de grâne au fost afectate de calamităţi naturale.

„Republica Moldova este un stat foarte mic şi producţia respectivă este tot destul de mică. Noi nu putem dicta preţurile mondiale. Producătorii moldoveni dacă vor exporta grâul vor respecta preţurile mondiale, vor avea de câştigat la export.

Acum preţul variază între 5 lei şi 5 lei şi 50 de bani, adică e cu mult mai mare decât anul trecut. Aici pe loc se vindea cu 1 leu 80 de bani, 2 lei, 2 lei şi 50 de bani, practic de două ori mai mic”, a spus doctorul în agricultură, Pintilie Pârvan.

Specialiştii susţin că şi Moldova se află într-o zonă periclitată de calamităţi naturale, de aceea agricultorii ar trebui să ţină cont de acest lucru şi să-şi asigure terenurile.

„Condiţii au fost foarte bune pentru a pregăti solul, de procurat material semincer, produse de uz fitosanitar, fertilizanţi şi de însămânțat în termen.

Cred că obligatoriu ar trebui de asigurat terenurile, dar cu condiţia că statul îşi va aloca ponderea sa la susţinerea producătorilor agricoli, măcar 50 la 50 ar fi un lucru normal”, a mai spus Pintilie Pârvan.

În prezent, statul restituie producătorilor agricoli 70 la sută din valoarea primei de asigurare a riscurilor de producţie.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 septembrie, 10:28
6
575

Agricultorii așteaptă o recoltă record de floarea-soarelui: Prognoze

8 septembrie, 10:28
6
575

După recolta înaltă la grâu din acest an, agricultorii se aşteaptă la o roadă record şi de floarea-soarelui. Potrivit specialiştilor, recolta medie va fi de cel puţin 22 de chintale pe hectar, ceea ce va permite fermierilor să bată recordul din anul 2017.

Agricultorii așteaptă o recoltă record de floarea-soarelui: PrognozeFoto: 5fruncte.ro

În acelaşi timp, recoltarea în anul curent întârzie cu aproximativ două săptămâni. Pe de altă parte, experţii susţin că, în pofida recoltei înalte, preţurile la uleiul de floarea-soarelui nu vor scădea ci, dimpotrivă, ar putea creşte, transmite Știri.md cu referire la trm.md.

Chiar dacă la începutul primăverii s-au confruntat cu mari probleme la semănat, din cauza umidităţii ridicate în sol, roada de floarea-soarelui se arată a fi una foarte bună, spun producătorii agricoli. 

Acum, aşteaptă să scadă umiditatea pentru a recolta roada la timp. Mai mult, agricultorii speră că recolta înaltă le va compensa pierderile mari suportate anul trecut din cauza secetei cumplite.

„O să întârzie puţin recoltarea în comparaţie cu anul trecut, undeva cu o săptămână, cu zece zile pentru că temperaturile deja au scăzut, cu toate că ele ar trebui să fie mai înalte. 

Totuşi, ne aşteptăm la o producţie destul de bună. Dacă anul trecut roada a fost în medie 500 de kg şi o tonă şi jumătate, depinde de tehnologie, anul acesta aşteptăm o roadă de două tone şi jumătate, trei tone la floarea-soarelui. Bobul l-am controlat, este destul de plin”, spune Pantelimon Borozan, specialist IF „Porumbeni”.

Potrivit secretarului de stat al Ministerului Agriculturii Vasile Şarban, recolta medie din acest an la floarea-soarelui va fi de cel puţin 22 de chintale la hectar, ceea ce va permite fermierilor să bată recordul din anul 2017, când aceasta a fost de 21 de chintale.

„Aşteptăm o recoltă de peste 856.000-857.000 de tone. Ca şi productivitate va fi în jur de 2,2 tone, dar aş vrea să vă spun că deja în unele gospodării a început recoltarea florii-soarelui şi acolo au o productivitate de 2,9 tone la ha. Ne dăm bine seama că aceasta ţine de tehnologii, de soi şi nu va fi pe toată republica. 

Securitatea alimentară mai mult ca precis va fi asigurată din producţia autohtonă. Ceea ce ţine de preţuri, noi nu suntem o ţară care am putea să le dictăm”, spune secretarul de stat Vasile Şarban.  

Experţii susţin că, în pofida unei recolte estimative înalte, preţurile la uleiul de floarea-soarelui nu vor scădea, ci, dimpotrivă, ar putea creşte la nivel local.

„În ponderea lanţului valoric al creşterii producţiei de floarea-soarelui o mare pondere o are preţul la materialul semincer, produsele de uz fitosanitar, fertilizanţii şi, nu în ultimul rând, combustibilul. 

Dacă în ţările UE toate acestea pe care le-am numit sunt subvenţionate de stat, la noi agricultorii nu primesc nici o compensaţie, nici la motorină, la combustibil plata sau reîntoarcerea accizelor plătite pentru consumul combustibilului”, spune expertul în agricultură Pintilie Pârvan. 

În 2020, un litru de ulei de floarea-soarelui a costat în medie 30 de lei. În 2021, în ţara noastră, floarea-soarelui se întinde pe o suprafaţă de aproape 389.000 de hectare, fiind şi după suprafaţă un record din ultimii 30 de ani.

În acelaşi timp, recoltarea în anul curent întârzie cu aproximativ două săptămâni. Pe de altă parte, experţii susţin că, în pofida recoltei înalte, preţurile la uleiul de floarea-soarelui nu vor scădea ci, dimpotrivă, ar putea creşte, transmite Știri.md cu referire la trm.md.

Chiar dacă la începutul primăverii s-au confruntat cu mari probleme la semănat, din cauza umidităţii ridicate în sol, roada de floarea-soarelui se arată a fi una foarte bună, spun producătorii agricoli. 

Acum, aşteaptă să scadă umiditatea pentru a recolta roada la timp. Mai mult, agricultorii speră că recolta înaltă le va compensa pierderile mari suportate anul trecut din cauza secetei cumplite.

„O să întârzie puţin recoltarea în comparaţie cu anul trecut, undeva cu o săptămână, cu zece zile pentru că temperaturile deja au scăzut, cu toate că ele ar trebui să fie mai înalte. 

Totuşi, ne aşteptăm la o producţie destul de bună. Dacă anul trecut roada a fost în medie 500 de kg şi o tonă şi jumătate, depinde de tehnologie, anul acesta aşteptăm o roadă de două tone şi jumătate, trei tone la floarea-soarelui. Bobul l-am controlat, este destul de plin”, spune Pantelimon Borozan, specialist IF „Porumbeni”.

Potrivit secretarului de stat al Ministerului Agriculturii Vasile Şarban, recolta medie din acest an la floarea-soarelui va fi de cel puţin 22 de chintale la hectar, ceea ce va permite fermierilor să bată recordul din anul 2017, când aceasta a fost de 21 de chintale.

„Aşteptăm o recoltă de peste 856.000-857.000 de tone. Ca şi productivitate va fi în jur de 2,2 tone, dar aş vrea să vă spun că deja în unele gospodării a început recoltarea florii-soarelui şi acolo au o productivitate de 2,9 tone la ha. Ne dăm bine seama că aceasta ţine de tehnologii, de soi şi nu va fi pe toată republica. 

Securitatea alimentară mai mult ca precis va fi asigurată din producţia autohtonă. Ceea ce ţine de preţuri, noi nu suntem o ţară care am putea să le dictăm”, spune secretarul de stat Vasile Şarban.  

Experţii susţin că, în pofida unei recolte estimative înalte, preţurile la uleiul de floarea-soarelui nu vor scădea, ci, dimpotrivă, ar putea creşte la nivel local.

„În ponderea lanţului valoric al creşterii producţiei de floarea-soarelui o mare pondere o are preţul la materialul semincer, produsele de uz fitosanitar, fertilizanţii şi, nu în ultimul rând, combustibilul. 

Dacă în ţările UE toate acestea pe care le-am numit sunt subvenţionate de stat, la noi agricultorii nu primesc nici o compensaţie, nici la motorină, la combustibil plata sau reîntoarcerea accizelor plătite pentru consumul combustibilului”, spune expertul în agricultură Pintilie Pârvan. 

În 2020, un litru de ulei de floarea-soarelui a costat în medie 30 de lei. În 2021, în ţara noastră, floarea-soarelui se întinde pe o suprafaţă de aproape 389.000 de hectare, fiind şi după suprafaţă un record din ultimii 30 de ani.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...